Mahării Timișoarei – devastare de fond imobiliar

Sute de imobile din patrimoniul statului au ajuns, cu sprijinul mafiei imobiliare din Timișoara, în posesia potentaților zilei. Edilii cercetați acum de DNA Nicolae Robu și Gheorghe Ciuhandu se declară nevinovați, în viziunea lor, imobilele fiind acordate cu respectarea legii. Prejudiciul este estimat la 40 de milioane de euro.

DNA precizează că procurorii au dispus începerea urmăririi penale față de Gheorghe Coriolan Ciuhandu, Nicolae Robu, Martin Staia, fost director în Primăria Timișoara, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, cu obținerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Alături de cei trei sunt cercetați și viceprimarii Dan Diaconu și Traian Constantin Stoia, pentru abuz în serviciu, cu obținerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Astfel, din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că, „în perioada 1996-2015, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei Timișoara, precum și alte persoane și-au încălcat atribuțiile legale de aplicare a Legii 112/1995 și au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane de euro în dauna statului“.

Prejudiciu de milioane

Legea mai sus invocată le dădea dreptul foștilor proprietari și moștenitorilor lor să-și redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de către regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru aceste imobile. Totodată, legea a dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1995, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le locuiau la acea dată. „Eu nu sunt învinuit de nimic. Audierea mea a fost făcută în calitate de suspect. Este strigător la cer ce mi se întâmplă. Oameni buni, eu sunt corect și cinstit 100%, nu 99,99%“, spunea Nicolae Robu, primarul orașului Timișoara, căruia nu-i venea să creadă că procurorii DNA l-au pus sub acuzare într-un dosar penal în care este cercetat pentru abuz în serviciu. Alături de el, procurorii anticorupție îl cercetează, pentru aceeași infracțiune, și pe Gheorghe Ciuhandu, fost primar al orașului, dar și pe doi dintre viceprimarii urbei de pe Bega. Gruparea Robu – Ciuhandu este acuzată că ar fi prejudiciat statul cu peste 40 de milioane de euro, după ce administrațiile conduse de cei doi au vândut ilegal sute de apartamente către diferite persoane care nu îndeplineau condițiile prevăzute în Legea 112/1995.

Imobilul în care a primit un apartament procurorul Vasile Bâc

Startul dat de administrația Ciuhandu

În Raportul de control efectuat de către inspectorii Corpului de Control al prim-ministrului în anul 2013, material ce a stat la baza dosarului deschis de către procurorii anticorupție, se arată că, „în perioada 1996-2014, la nivelul municipiului Timișoara au fost vândute un număr total de 10.325 unități locative, din fondul locativ de stat, invocându-se ca temei al vânzării prevederile Legii 112/1995“. Dintre acestea, Primăria Municipiului Timișoara a vândut un număr de 1.332 de unități locative. În urma verificărilor
efectuate, atât de către inspectorii ­­Corpului de Control al prim-ministrului, cât și de procurorii anticorupție, 967 de imobile ar fi fost vândute, în mod fraudulos, la prețuri modice, către persoane influente în mediul social din Timișoara și care nu aveau calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995. Aici intră în acțiune administrația Ciuhandu, cea care a început să împartă, cu discreție, sute de apartamente către procurori, judecători, poliţiști, lucrători din penitenciar, medici, finanțiști și alții, fără ca aceştia să îndeplinească condițiile minime prevăzută de lege.

Niciun șef nu scapă fără casă

Printre cele mai importante personaje care au beneficiat în acest mod de apartamente se numără și Vasile Bâc (contract nr. 15.894 din 10.01.1999), fost prim-procuror, în două rânduri, al Parchetului Tribunalului Timiș, precum și procuror-șef al Parchetului Curții de Apel Timișoara. Bîc a primit un apartament cu patru camere și dependințe (181 mp), pentru care a plătit 8.500 lei, în rate lunare a câte 982 de lei, deși putea achita locuința cu banii dintr-un singur salariu de prim-procuror. El a fost cercetat administrativ de către celebrul procuror Ioan Doru Cristescu, cel care a dovedit modul fraudulos în care o obținut Bâc apartamentul, dar a și constatat că infracțiunile săvârșite pentru dobândirea acestuia erau deja prescrise. Alte două nume importante sunt cele ale procurorilor anticorupție Vlad Speriusi și Tamaș Schiffbeck (contract nr. 16.446 din 9.12.1999), foști șefi ai DNA – Serviciul Teritorial Timișoara, care au beneficiat și ei de „cadourile“ administrației Ciuhandu. Nu s-a lăsat îmbiat prea mult nici procurorul Gheorghe Pinteală (contract 15.153 din 16.04.1998) și, deși știa că e ilegal, și-a „tras“ și el un apartament prin bunăvoința mafiei imobiliare din Primăria Timișoara.

Poliția Județului Timiș a fost și ea reprezentată la vârf pe lista achizițiilor ilegale de locuințe. Chestorul Dorel Andraș și comisarul-șef Săndel Palade, foști șefi ai IPJ Timiș, s-au mutat și ei, pentru un timp, în locuințele oferite ilegal de către aceeași administrație. Radu Ilina (contract nr. 15.204 din 30.04.1998), prim-procuror al Parchetului Militar Timișoara, n-a rămas mai prejos decât colegul său Vasile Bâc și a acceptat și el o locuință pentru care a făcut contract de închiriere la trei ani după apariția Legii 112.

Finanțele publice din Timișoara l-au „delegat“ pe Gheorghe Daia, și el un fel de șef, să capete o casă pentru care a semnat contractul nr. 15.789, abia în 1998, deși dacă avea drept să cumpere casa cu pricina, trebuia să dețină contract de închiriere de la Primăria Timișoara, cel mai târziu cu o zi înainte de intrarea în vigoare a legii care-i permitea acest lucru.

Deloc de neglijat sunt și cele două apartamente situate pe strada Paris, la numărul 13. Unul dintre ele a aparținut procurorei Boeru, iar altul – judecătoarei Pistriceanu. După ce au locuit un timp în ele, ambele apartamente, cu câte trei camere, au fost vândute de către proprietarele lor clanului Cârpaci, respectiv lui Vladimir Pipi Cârpaci, cu sume mai mari decât valoarea de piață a acestora (!). Toate aceste vânzări, pe care procurorii anticorupție le consideră abuzuri în serviciu, au avut ca scop protejarea grupării Ciuhandu în fața legii. Până la finalul domniei sale în funcția de primar, în anul 2012, gruparea care, prin dirijorul său din umbră, se constituise într-o adevărată mafie imobiliară nu a avut probleme în justiție, deși la nivelul tuturor Parchetelor locale ar fi fost depuse zeci de plângeri. Acestea aveau darul să „moară loco“, pe „cruce“ fiind scrise doar trei litere: NUP (neînceperea urmăririi penale – n.red.).

„DNA să vină să vă ia“

Gheorghe Ciuhandu, fost primar al Timișoarei între anii 1996 și 2012, spunea la ieșirea de la DNA: „Am fost chemat și mi s-a spus că sunt suspect într-un dosar ce vizează niște vânzări de locuințe în perioada în care am fost primar. Le-am explicat că acele acte aveau viza juridică și viza de oportunitate din partea serviciilor de specialitate“.

„De ce merit eu să fiu prezentat la nivel național într-o asemenea ipostază, pentru că am încredere în justiție și nu îmi fac griji că aș putea fi pedepsit, dar de ce trebuie să ajung eu, când sunt un om curat, un om cinstit? E vorba de onoarea mea“, spunea primarul Timișoarei. Să nu uităm însă că la DNA mai sunt și alte dosare, mult mai grele, în care este vorba despre plăți ilegale efectuate de către Primăria Timișoara, purtând semnătura aceluiași primar „nevinovat 100%“, însumând milioane de lei, către firmele sponsor ale PNL, respectiv Drufec Cons CF și Rogera.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Sergiu Miat 307 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.