Mai tari ca nemții la ajutoare sociale

Conform propriului statut de funcționare, Liga Națională a Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este o federație la nivel național, constituită prin unirea, liber consimțită, a asociațiilor profesionale teritoriale din agricultură și a producătorilor. Motiv pentru care Liga este unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemelor din agricultura românească. În deschiderea lucrărilor Conferinței Naționale a Agricultorilor, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a declarat: „La zece ani de la aderarea României la UE și în contextul discuțiilor faţă de noua Politică Agricolă Comună, am decis că este timpul unui bilanț, iar pentru realizarea acestuia este necesară prezența tuturor actorilor implicați, fermierilor, autorităților statului român, reprezentanților Uniunii Europene și să reflectăm asupra lucrurilor pozitive resimțite odată cu aderarea, dar mai ales să identificam acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul bine meritat în Europa“. Aceasta a fost doar în teorie. În discursul ținut în cadrul lucrărilor Conferinței, președintele LAPAR a tras un grav semnal de alarmă: legislația noastră încurajează lenea, pe care o și „premiază“ cu diverse sume de bani, plătite sub formă de ajutoare sociale.

România plătește „statul degeaba“

Baciu a afirmat că România este campioană europeană în ceea ce privește acordarea ajutoarelor sociale: pentru acestea statul achită anual „în jur de 10 miliarde euro și agricultura nu mai găsește forță de muncă“, fiind astfel în situația în care „cel mai bine plătit este statul degeaba“. Iar asta, în condițiile în care agricultura românească se confruntă cu o criză acută de forță calificată de muncă în acest domeniu. „Nu știu a cui a fost mintea când a decis să închidă școlile profesionale sau liceele agricole și, astfel, am ajuns acum să nu mai găsim forță de muncă în agricultură. Am vrea noi să lucrăm, am vrea noi să ne dezvoltăm, dar nu mai găsești un om care să vină să dea cu o mătură prin fermă. Așa am ajuns ca România să dețină un record european în ceea ce înseamnă ajutoare sociale, care au ajuns la niște cifre care, dacă nu ar fi scrise de INS, i-ar face pe unii să spună că fabulăm.“ Conform opiniei lui Baciu, România plătește, sub diferite forme, în jur de 10 miliarde euro pe an ajutoare sociale, în situația în care are o populație de aproape 20 de milioane de locuitori și un PIB în jur de 160 miliarde euro.

Noi le plătim băutura la toți

Diferența este uriașă în raport cu ceea ce se petrece în Occident. Astfel, Germania cheltuieşte pe ajutoare sociale numai 8 miliarde euro la 80 de milioane de locuitori și la un PIB de 4.000 de miliarde euro. Ajutoarele sociale sunt, de altfel, plătite, după cum a afirmat și liderul LAPAR, de către toți românii care aruncă aceste sume uriașe pentru niște oameni care își iau adeverințe medicale prin care sunt scutiți să muncească, însă consumă alcool „în mod regulat de trei ori pe zi“. „Iată ce au făcut mai nou băieții deștepți. Li s-a părut că e prea mult să iasă câteva zile la muncă, să taie frunze la câini pe marginea șanțului, și, mai nou, își iau scuturi medicale că nu au voie să muncească. (…) Dacă îi dai adeverință omului că e bolnav, trebuie să-i prescrii și o rețetă: consumați de trei ori pe zi, în mod regulat, alcool. Noi râdem, dar noi le plătim băutura la toți. Nu am înțeles niciodată cum de o bătrânică de 80 de ani, care are o jumătate de hectar și l-a dat în arendă pentru că nu mai poate ieși nici până pe prispă și primește 5 milioane lei, vin Finanțele și zic stopaj la sursă, iei banii, dar acesta este singurul ei venit. Însă ghiolbanului care are 30 de ani și mă rupe pe mine în două îi dai 20 de milioane pe lună și mai are și un copil care se uită cruciș pentru că la băutură nu putea să fie altfel. Îi mai dai și salariul minim pe economie. Și atunci e normal să te sfideze. Este o sumă foarte mare. Iată ce facem cu banii pe care îi aruncăm pe nemuncă. Nu sunt contra ajutoarelor sociale, dar numai acolo unde este clară situația. S-au umplut satele de ei și singurii care aduc plusvaloare sunt cârciumarii. Au ajuns și doctorii, care, pentru niște nimicuri, i-au făcut pe toți pensionari de boală după 1990 și, mai nou, i-au scutit de muncă și pe cei care au stat până acum degeaba.“

Renașterea satului românesc? Cu cine?

Toți guvernanții din ultimii 27 de ani s-au lăudat că luptă pentru renașterea și dezvoltarea satului românesc. Dar niciodată nu explică de unde vor lua forța de muncă necesară pentru această renaștere. „Este un lucru dureros pentru noi, pentru că discutăm tot mai mult în media despre renașterea și dezvoltarea satului românesc. Cu cine? Cu ajutoare sociale? Nu cumva cu dezvoltarea exploatațiilor din zonă, nu cumva cu introducerea serviciilor în mediul rural? Credeați că se poate dezvolta satul cu acei 5 euro pe care îi ia în plus pe hectar, pentru că are până în 5 hectare? Acela este autoconsum, nu măsuri. Până când nu creezi posibilitatea agentului economic să creeze locuri de muncă, să aducă taxe și impozite, nu vom avea satul dezvoltat. Eu, dacă aș fi primar, aș convinge consiliul local să ia următoarea măsură: timp de
10 ani, celui care vrea să se apuce de o muncă privată nu i-aș lua o taxă.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.