Majorări de salarii cu dedicație

În România de azi sunt în jur de 1,2 milioane de angajați cu salariul minim și doar 10% din aceștia provin din mediul bugetar. Există la nivelul țării 4,5 milioane de salariați cu normă întreagă și 1,2 milioane dintre ei sunt bugetari. Datele Institutului de Statistică arată faptul că salariul mediu net a crescut în medie cu 12% în 2016, la bugetari cu 13,9% și la privați cu 9,3%. Diferența între ceea ce câștigă un bugetar și leafa unui angajat la privat este de 455 lei în favoarea primului, iar pentru acest an prognozele arată că ecartul va crește până la 840 de lei.

În urma estimărilor Comisei Naţionale de Prognoză (CNP), salariul brut la bugetari va creşte cu 16,9% anul acesta, cu 10,3% în 2018 şi cu 11,5% în 2019. Creşterile în mediul privat vor fi mai mici. În ministere, un salariu mediu se învârte în jurul a 1.000 de euro, în timp ce per total nu există în țară mai mult de 500 de mii de salariați care câștigă peste 1.000 de euro.

Lefuri mari pentru bazinul electoral

În contextul acestor realități, șefii PSD insistă pe majorări de salarii pentru bugetari, un bazin electoral consistent. De altfel, ieri au debutat discuţiile Ministerului Muncii, condus de Olguța Vasilescu, cu sindicatele privind legea salarizării unitare. Înainte de acestea, ministrul Vasilescu a anunțat la România TV că salariile de până la 4.000 lei vor fi dublate, iar cele care depăşesc acest prag vor fi majorate cu 45%. Soluția gândită de ministrul Muncii nu este însă pe placul partenerilor PSD din coaliția de guvernare. Copreședintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că bugetul nu poate să susțină aceste majorări. „Spun acest lucru cu o anumită rezervă, pentru că nu m-am consultat cu doamna ministru. Bănuiesc că dânsa a discutat cu ministrul de Finanțe pentru a vedea posibilitățile și știu că, inițial, când noi am discutat despre un proiect de salarizare unică, am convenit că acest lucru se va face etapizat, în așa fel încât efortul să poată fi susținut de buget“, a afirmat Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

Polițiștii mai așteaptă

Vasilescu a anunțat că nu îşi doreşte niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deşi sindicaliştii au spus că vor anumite modificări. De exemplu, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Mihai Zlat, a declarat, pentru News.ro, că nu i se pare realistă creşterea salarială despre care a vorbit ministrul, respectiv ca veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depăşesc acest nivel să se majoreze cu 45%. Reprezentanţii SNPPC au propus ca, pentru agenţii de poliţie, salariul de funcţie să plece de la valoarea de 2.800 lei pentru un debutant şi să ajungă la valoarea de 5.100 lei pentru un agent cu vechime, ecart în care este inclus şi sporul pentru studii superioare. Președintele Sindicatului Polițiștilor, Dumitru Coarnă, a spus, după negocierile cu ministrul Muncii, că sindicatul său se pregătește pentru o discuție cu ministrul de Finanțe. „Am avut o discuție tehnică cu ministrul Muncii, ne-a promis că vom avea o discuție cu ministrul de Finanțe pentru a detensiona această stare conflictuală“, a spus Coarnă. „Noi nu ne dorim să ieșim în stradă“, a adăugat Coarnă, spunând că speră ca solicitarea lor să se rezolve. Preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, Vasile Lincu, a declarat, pentru News.ro, că nu se poate vorbi despre o lege a salarizării fără aducerea la zi a tuturor deciziilor Curţii Constituţionale privind salarizarea bugetarilor şi fără a fi puse în executare toate deciziile privind plata unor drepturi. Lincu a precizat că după ce se fac actualizările prevăzute de legile în vigoare, se pot începe discuţiile realiste pe tema proiectului legii salarizării unitare.

Fără tratamente diferențiate

Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA i-a solicitat ministrului Muncii, printr-o scrisoare deschisă, să renunţe la propunerea de a separa salariile de indemnizaţii. „Stabilirea bazei de raportare a indemnizaţiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor etc. la salariul mediu, în timp ce celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grilă, instituie un tratament diferenţiat al acestor angajaţi publici în raport cu ceilalţi. Această propunere reprezintă încă o aroganţă a aleşilor noştri, care se văd deasupra restului populaţiei, astfel încât îşi adoptă reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariaţi din sistem, după principiul consacrat «ce-i al nostru-i pus deoparte»“, se arată într-o scrisoare deschisă a CNS Cartel ALFA. Totodată, sindicaliştii spun că, după experienţa ultimilor şapte ani, baza de raportare stabilită la adoptarea legii, de 600 de lei, deşi era prevăzut să crească anual, a rămas la fel. „Decuplarea indemnizaţiilor de salariul minim din grilă şi raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel, o valoare variabilă, cu un trend crescător) asigură aleşii că vor beneficia de creşterea remuneraţiei proprii, fără să-i mai intereseze în mod direct ce se întâmplă cu restul salariaţilor din sistemul public“, conform sursei citate.

Declarații politice fără acoperire

Profesorul de economie Mircea Coşea spune că declaraţia ministrului Muncii nu are niciun fel de acoperire economică şi este o declaraţie pur politică, făcută într-un context politic important, prin care PSD doreşte să îşi îmbunătăţească imaginea publică după ordonanţa 13 şi după celelalte greşeli de guvernare pe care le-a făcut.

Privații mici sunt contra

Creșterea salariului minim cu 200 de lei de la 1 februarie, până la 1.450 lei, și posibila majorare de la 1 ianuarie 2018, în condițiile în care 90% din cei care beneficiază de acesta provin din mediul privat, îi va afecta pe micii întreprinzători. Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a anunțat că se opune creșterii salariului minim la 1 ianuarie 2018, pe motiv că nu există o analiză a impactului asupra IMM-urilor. „Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor“, susțin reprezentanți patronatului. Zilele trecute, sindicatele s-au întâlnit cu oficialii Ministerului Muncii, care le-au propus trei variante de lucru pentru creșterea salariului minim, din prima zi a anului viitor. Una dintre variantele luate în discuţie presupune introducerea unui salariu minim distinct pentru sectorul bugetar, cu 200 de lei peste salariul minim pe economie. Alte variante prevăd majorarea salariului minim, atât la stat, cât şi la privat, cu 100 sau 200 de lei faţă de cât este în prezent. Variantele care se vehiculează sunt:

1. sectorul de stat – 1.750 de lei, sectorul privat – 1.550 de lei;
2. la stat şi privat – 1.550 de lei;
3. la stat şi privat – 1.650 de lei.

„Atât timp cât vor creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor, care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercusiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime“, a declarat șeful patronatului, Liviu Rogojinaru.

Proiect super optimist

Salarizarea unitară va fi aplicată din luna iunie, la salariile cuprinse în proiect urmând să se ajungă în trepte, până în 2022. Proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare, de 22.000 de lei. Etapele de majorare au fost stabilite pentru 1 iulie și 1 decembrie 2017, 1 decembrie 2018, 1 decembrie 2019, 1 decembrie 2020 și 1 decembrie 2021. Proiectul de lege privind salarizarea prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.