Pentru Conciliul Pan-ortodox care ar trebui să înceapă pe 19 iunie s-a lucrat încă din 1961. Capii bisericilor ortodoxe nu s-au mai adunat la o asemenea întâlnire din anul 787. De aceea Conciliul din Creta era aşteptat ca un eveniment major în lumea ortodoxă.
Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat însă că nu va participa. Un anunţ suprinzător, pentru că documentele asupra cărora trebuia să cadă formal de acord capii celor 14 biserici ortodoxe participante fusesera aprobate, au avut loc discuţii intense între patriarhi. Unii comentatori au văzut în patriarhul rus Kiril un modernizator, care avea toate motivele sa participe la o asemenea întrunire. În februarie, patriarhul rus s-a întâlnit cu papa Francisc şi a semnat o declaratie comună care i-a adus critici acasa. Unii preoţi nu l-au mai pomenit în rugăciunile lor şi a început să circule zvonul că la Conciliul din Creta se va decide că preoţii ortodocşi se vor putea căsători, că se vor desfiinţa mănăstirile, că se va trece la calendarul gregorian. Patriarhia de la Moscova a trebuit să comunice oficial că nimic dintre acestea nu are să se întâmple.
Însă nu acestea sunt motivele pentru care Rusia este absentă şi pentru care relevanţa Conciliului se reduce drastic, odată ce Patriarhia Rusă este de departe cea mai mare ca număr de credincioşi.
În spatele deciziei ruse stă o lupta cu valente geostrategice mascată de disputele teologice între Patriarhul Kiril şi Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu, primul dintre egali printre capii Bisericilor Ortodoxe.
Motivul principal ţine de influenţa asupra Ucrainei. Ideea unui conciliu pan-ortodox a fost susţinută chiar de URSS, ca o pârghie prin carea Moscova să-şi extindă influenţa asupra întregii lumi ortodoxe. URSS s-a prăbuşit, iar planul a fost reluat de Vladimir Putin şi patriarhul Kiril. Iar războiul din Ucraina făcea şi mai necesar un conciliu în care Rusia să-şi impună punctul de vedere. Ucraina are trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă a Ucrainei supusă Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei ce ţine de Patriarhia de la Kiev şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală. Rusia încearcă în acest moment să nu piardă influenţă ce o exercită prin Biserica sa din ţara vecină. Pentru aceasta, patriarhul Kiril a negociat şi spera ca Conciliul să recunoască Ucraina drept teritoriu canonic al Rusiei. Refuzul de a mai participa al Rusiei arată că patriarhul Bartolomeu şi capii altor Biserici Ortodoxe au refuzat să acorde Rusiei acest drept.
Nu a fost singura dispută premergătoare Conciliului. Acesta trebuia să aiba loc la Istanbul sau într-o altă localitate din Turcia. Varianta desfăşurării în Creta a fost aleasă după răcirea relatiei Turcia-Rusia, ca urmare a implicării Moscovei în războiul din Siria.
Patriarhia de la Moscova nu şi-a riscat imaginea atunci când a refuzat participarea. Au ieşit la înaintare bisericile aliate. Bomba a fost aruncată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Bulgare, care a anunţat că nu va participa, din cauza unor neînţelegeri şi a necesităţii modificării documentelor ce urmau să fie aprobate. Pentru a nu se simţi “mâna Moscovei”, a apărut varianta unor dispute între Patriarhia de la Sofia şi cea de la Constantinopol legate de nişte moaşte.
Şi nu a fost doar Biserica din Bulgaria. Imediat după acest anunţ, Biserica Ortodoxă din Serbia, cea din Antiohia şi cea din Georgia au anunţat că nu vor participa. În ultimul moment, pe 15 iunie, Biserica Ortodoxă Sârbă a anunţat că va participa. Unii comentatori au indicat şi cine ar putea fi în spatele acestei “mobilizări” în sprijinul intereselor strategice ruse printre bisericile din Balcani – pravoslavnicul oligarh rus Konstantin Malofeev. Este un personaj apropiat al lui Putin care încearca să cumpere trusturi de presă în Serbia pentru a susţine propaganda anti-NATO şi anti-UE şi care se află şi în spatele unor proiecte politice radicale.
A mai spus că nu va participa Patriarhia din Antiohia. Cu sediul la Damasc, este de înţeles ca aceasta Biserica Ortodoxă susţine Rusia pentru sprijinul oferit regiomului Assad, dar în special pentru sprijinul de care s-ar putea bucura prelaţii din Siria, cunoscut fiind faptul că relaţiile dintre Assad şi comunitatea creştină nu au fost deloc rele.
Cu Bisericile din aceste ţări absentând, dacă Patriarhia de la Constantinopol va insistă ca deciziile Conciliului trebuie să fie obligatorii pentru lumea ortodoxă, atunci schisma nu e departe.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.