Anunțate în mod surprinzător în luna aprilie, alegerile anticipate din Marea Britanie au fost gândite de premierul conservator Theresa May ca o modalitate de întărire a propriei poziții în vederea negocierilor pentru Brexit. Însă cele două atentate teroriste din Marea Britanie și o serie de teme de campanie lansate neinspirat au dus la reducerea ecartului față de Partidul Laburist.
Pe 8 iunie, britanicii vor alege prin vot uninominal majoritar, într-un singur tur, 650 de deputați, dintre care 59 vor fi reprezentanții Scoției, 40 ai Țării Galilor și 18 ai Irlandei de Nord. Ultimele alegeri au avut loc în 2015 și au fost câștigate de conservatori, în special datorită promisiunii organizării referendumului pentru ieșirea din UE, în iunie 2016.
Niciun sondaj electoral nu estimează o victorie laburistă, însă diferența de 20% în favoarea conservatorilor înregistrată în aprilie s-a redus, potrivit unor sondaje, la nici 5%. Dacă nu vor reuși să obțină o majoritate confortabilă, conservatorii nu vor putea negocia foarte ferm cu Bruxelles-ul, Franța și Germania. Cel mai negru scenariu pentru conservatori este dat de un sondaj You Gov din 30 mai, care arată că vor pierde 20 din cele 330 de mandate deținute în prezent, iar laburiștii vor câștiga 30 de mandate. Asta ar însemna pentru May pierderea majorității absolute, însă nu și pierderea puterii.
Marea surpriză a laburiștilor
Nu puține au fost vocile care au estimat că laburiștii vor cunoaște sub conducerea lui Jeremy Corbyn un dezastru electoral. Și asta pentru că liderul vine dintr-o ramură stângistă aflată deseori în conflict cu deputații laburiști, pentru că este respins de bastioanele muncitorești din țară, pentru că a fost absent în campania anti-Brexit și este total lipsit de charismă. Numai că Jeremy Corbyn a dat peste cap pronosticurile și a fost surpriza campaniei electorale: a știut să-și îndulcească tonul, să nu mai critice deținerea unui arsenal nuclear de către Marea Britanie și nici apartenența la NATO, să propună programe economice populare (eliminarea taxelor pentru educația universitară, renaționalizarea căilor ferate) și, mai cu seamă, să se arate mai puțin deschis față de imigranți (orientare nouă relevată de electoratul laburist la referendumul pentru Brexit).
Un premier instabil
O altă explicație a ascensiunii surprinzătoare a laburiștilor ține de campania electorală catastrofală a liderului conservator Theresa May. Prin convocarea alegerilor cu trei ani înainte de termen, premierul May spera să își întărească majoritatea din Camera Comunelor și să obțină legitimitatea necesară în negocierile pentru divorțul de UE, legitimitate ce îi lipsea, odată ce a ajuns aproape accidental în fruntea guvernului, după demisia lui David Cameron. Aici apare un prim minus pentru Theresa May: dacă la începutul campaniei din 2016 s-a opus Brexitului (la fel ca rivalul ei laburist), liderul conservator s-a răzgândit la jumătatea drumului. Cum poate May să se prezinte drept garantul stabilității în Marea Britanie având în vedere această inconstanță?
Greșeala „taxei pe demență“
O altă greșeală a Theresei May ține de neinspirata aducere în discuție a unui proiect de lege pentru serviciile medicale acordate la domiciliu celor care suferă de boli neurodegenerative, așa-numita „taxă pentru demență“. Noua lege sporește aproape de patru ori suma pe care aceste persoane trebuie să o dețină în conturi și, pentru prima dată, introduce în acest calcul contabil valoarea proprietăților imobiliare. Practic, pacienții în vârstă ar trebui să cedeze asigurătorilor imobilele deținute, pentru a beneficia de servicii medicale. A fost o propunere care a stârnit indignare în rândul întregului electorat și care a dus la pierderea unor procente bune în sondaje.
15% este ecartul recuperat de laburiști în fața conservatorilor, cea mai spectaculoasă revenire din istoria politică a Marii Britanii
Frica merge la urne
Poate cel mai important, atentatele de la Manchester și de la Londra au fost o lovitură dură încasată de conservatori, atât pentru că s-au produs sub guvernarea lor, cât mai cu seamă pentru că May a deținut anterior chiar portofoliul Internelor, unde a redus cu 20.000 numărul polițiștilor, nu a luat măsuri pentru buna lor salarizare și a preferat contracte cu firme private de securitate. În plus, după identificarea celui de-al treilea atentator de la Londra, autoritățile britanice au anunțat că nu-l aveau în vizor, însă guvernul Italiei a precizat că avertizase în 2016 serviciile britanice de pericolul reprezentat de individ. A fost o lovitură pentru Guvernul May și un motiv în plus pentru britanici să reflecteze la cum va arăta securitatea lor după Brexit, în condițiile unei cooperări și mai lacunare cu celelalte servicii europene.
Poate fi schimbată soarta Brexitului?
Singurele partide cu adevărat eurofile din Marea Britanie sunt Verzii și Liberal-Democrații, însă sistemul de vot nu le permite să obțină decât un număr mic de mandate. Urmează Partidul Laburist, însă Corbyn a arătat clar că respectă „verdictul poporului“ și că va fi „atât de tenace cât trebuie“ în negocierile pentru Brexit. Theresa May se pronunță pentru un „Brexit dur“: „Niciun acord nu este mai bine decât un acord rău. Trebuie să fim pregătiți să părăsim negocierile“, este poziția premierului. Așadar, conservatorii doresc un raport de forță cu Bruxelles-ul, în timp ce laburiștii văd o cale de cooperare și nu vor o ruptură totală. Analizele electorale arată că o victorie la limită a conservatorilor va duce la radicalizarea poziției lor în negocierile pentru Brexit, în timp ce o majoritate de peste 60 de mandate îi va asigura suficientă flexibilitate lui May în aceste negocieri, în ciuda opoziției aripii eurosceptice din partid.
May vs. Corbyn: migrație și securitate
Partidul Conservator nu mai dorește imigranți, vrea ca vizele să fie mai greu de obținut și ca angajarea imigranților să fie mai costisitoare. Conservatorii au propus un prag maximal de câteva zeci de mii de imigranți primiți anual în regat, față de 273.000 în momentul de față. Partidul Independenței (UKIP) dorește o reducere până la zero a migrației. Laburiștii sunt mult mai deschiși și se pronunță pentru libertatea de circulație între statele europene, dar și pentru crearea unui Fond de Impact pentru Migrație, care să susțină comunitățile ce primesc un număr mare de imigranți. În plus, în acord cu Verzii și Liberal-Democrații, laburiștii se angajează să primească 50.000 de imigranți sirieni.
În ce privește securitatea, tema centrală după cele două atentate, Theresa May consideră că lupta împotriva terorismului se va da în mediul virtual, care va trebui mult mai atent supravegheat, și în domeniul drepturilor civile, unde nu exclude că va oferi statului dreptul de a reține suspecți chiar și în baza unor probe mai puțin concludente. Laburiștii vor însă anularea reformelor adoptate de May în calitate de ministru de Interne și se opun liniei dure a conservatorilor, acuzându-i că îi amestecă pe teroriști cu musulmanii pașnici, riscând să învrăjbească comunitățile din Marea Britanie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.