×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 6 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Miercuri, 20 septembrie 2017, 05:05
EUR (€)
+0.0008 ↗
4.5990 RON
USD ($)
-0.0119 ↘
3.8373 RON
• • •
Obrazul subțire cu miliarde de euro se ține
Marea corupție europeană din dosarul „Caviargate“
Cei trei experţi, Jean-louis Bruguiere, Nicolas Bratza şi Elisabet Fura, încep astăzi audierile în confidenţialitate absolută
Cei trei experţi, Jean-louis Bruguiere, Nicolas Bratza şi Elisabet Fura, încep astăzi audierile în confidenţialitate absolută

În urma unei ample anchete botezate „Lundromat“, prin care Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi 11 ziare europene, între care Le Monde (Franţa), The Guardian (Marea Britanie), Suddeutsche Zeitung (Germania) sau Berlinngske (Danemarca), au studiat 16.000 de tranzacţii bancare din lumea întreagă, s-a constatat că regimul lui Ilham Aliev din Azerbaidjan a cheltuit 2,5 miliarde euro între 2012 şi 2014 pentru a obţine susţinerea unor reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliul Europei atât în ceea ce priveşte unele probleme interne referitoare la drepturile omului, cât şi în disputele sale cu ţări vecine, precum Armenia, care are o mare şi influentă diaspora în Franţa.

După cum relevă Le Monde, de mai mulţi ani, expresia „diplomaţia caviarului“ este murmurată în cancelariile europene, în spatele acestei expresii exotice ascunzându-se o politică bine articulată prin care regimul azer a încercat să-şi asigure bunăvoinţa unor responsabili occidentali.

Ca urmare a acestor dezvăluiri şocante făcute la 5 septembrie de cele 11 gazete europene, zilele trecute, trei experţi independenţi mandataţi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au început să audieze, la Strasbourg, martori-cheie în aşa-numita „diplomaţie a caviarului“ promovată de Azerbaidjan. Cei trei experţi sunt: fostul judecător antiterorist francez Jean-Louis Bruguiere, ex-preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, britanicul Nicolas Bratza, şi jurista suedeză Elisabet Fura. Audierile lor încep luni, 11 septembrie, şi durează până joi, desfăşurându-se „în confidenţialitate absolută“, rezultatele investigaţiilor respective urmând să fie anunţate la finele anului.

Unele publicaţii occidentale au botezat afacerea „Caviargate“ şi au arătat că aceasta ar fi izbucnit în 2013, când, după cum s-a descoperit, membri sau foşti membri ai APCE au fost bănuiţi că au fost cumpăraţi de guvernul din Baku în schimbul votului lor negativ asupra unui raport ce denunţa situaţia deţinuţilor politici din Azerbaidjan. Într-adevăr, documentul respectiv a fost respins cu o largă majoritate de voturi de parlamentarii europeni. Ziarele scriu că unii dintre aceştia ar fi primit la schimb avantaje, care, potrivit revistei pariziene L’Express, ce citează surse apropiate instituţiei paneuropene, ar fi constat în caviar, covoare de mii de euro, alte cadouri de mare valoare şi chiar bani peşin sau nopţi speciale petrecute în hoteluri de lux din Baku. Mai exact, a fost un sistem de corupţie bine pus la punct, care, pe lângă substanţialele sume oferite, apela şi la prostituate de lux.

Scandalul este cu atât mai grav cu cât APCE este o instituţie europeană de prim rang; cei 324 de parlamentari ce provin din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei se reunesc de patru ori pe an, la Strasbourg, în sesiuni în cadrul cărora dezbat problemele statului de drept, apărarea drepturilor omului şi... lupta anticorupţie.

Regimul lui Ilham Aliev a cheltuit miliarde de euro pe influenţă europeană

Revenind la misiunea comisiei de anchetă, ziarele amintite se întreabă dacă preşedintele APCE, spaniolul Pedro Agramunt, nu va fi demis din prestigiosul post pe care-l deţine. Viitoarea sesiune plenară urmează să aibă loc la începutul lunii octombrie. De altfel, unul dintre scopurile celor trei investigatori este de a stabili cu exactitate rolul său în contextul „diplomaţiei caviarului“, practicată de micul şi foarte bogatul stat petrolier de pe malul Mării Caspice, dat fiind că, aşa cum s-a descoperit, au fost vizate cu precădere persoane care deţineau posturi-cheie în instituţiile internaţionale.

Cele 11 ziare europene scriau că, potrivit think tank-ului ESI (European Stability Initiative), ONG din Germania, al cărei ultim raport a fost publicat în decembrie 2016, Pedro Agramunt a luat apărarea în mod constant regimului de la Baku atunci când el a făcut parte din misiunile de observatori ai alegerilor din Azerbaidjan, în calitate de parlamentar membru al Consiliului Europei. „Lobbyştii azeri sunt gata pentru orice pentru a obţine o imagine pozitivă a ţării lor, declara Rene Rouquet, deputat socialist francez, şi şef al delegaţiei ţării sale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ei sondează în toate direcţiile, iar când reperează o falie, se înghesuie acolo.“

Deputatul elveţian Andreas Gross arătă că, după cele două decenii petrecute la APCE, cunoaşte bine „activismul“ Azerbaidjanului – una dintre cele 47 ţări membre. „În ceea ce priveşte influenţa, regimul din Baku este, de departe, cel mai agresiv, declară Gross. El nu are nicio reţinere să corupă parlamentari, oferindu-le, de exemplu, vacanţe în Azerbaidjan în hoteluri de cinci stele.“

Amintitul ESI susţine că mai mulţi deputaţi europeni sunt bănuiţi că au primit bani azeri: ar fi vorba despre englezi şi un polonez, fără să-l uităm pe actualul preşedinte al APCE – care însă neagă totul cu înverşunare. În schimb, deputatul italian Luca Volonte a recunoscut că a primit bani de la autorităţile din Baku. Este vorba despre 2,4 milioane euro pe care actualul preşedinte al grupului parlamentar al Partidului Popular European din sânul APCE i-ar fi luat în schimbul unor „sfaturi în domeniul agricol“ pe care le-ar fi dat regimului Ilham Aliev.

În ceea ce-i priveşte, anchetatorii italieni bănuiesc că, mai curând, el a fost recompensat pentru serviciile pe care le-a adus regimului de la Baku. Mai precis, acum trei ani, Luca Volonte a „torpilat“ un copleşitor raport pe care colegul său german din APCE, Christoph Strasser, l-a redactat în legătură cu situaţia disperată a deţinuţilor politici din Azerbaidjan. Ulterior, după cum scrie Suddeutsche Zeitung, o fundaţie pe care o conduce el şi o întreprindere aparţinând soţiei sale ar fi primit acele 2,4 milioane euro. Din păcate, deşi a recunoscut primirea banilor, deputatul italian nu a putut fi judecat, întrucât beneficiază de imunitate parlamentară.

Luca Volonte a recunoscut că a primit bani de la autorităţile din Baku

Pe lista celor care ar fi beneficiat de fonduri azere se află şi fostul deputat german Eduard Lintner, membru al UCS, aripa bavareză a UCD, partidul cancelarului Angela Merkel. Ca şi colegul său italian, acesta pretinde că a primit un onorariu legal – de 61.00 euro – pentru activitatea Consiliului pe lângă organizaţiile nonguvernamentale din Azerbaidjan. În fapt, el a comparat alegerile azere din 2013 cu „standardele germane“, nici mai mult, nici mai puţin, ceea ce ne face să credem că cifra de 900.000 euro, pe care spune RFI că el ar fi primit-o între 2012 şi 2014, nu este exagerată.

În fine, să menţionăm că şi reprezentantul bulgar pe lângă BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), Kalin Mitrev, 65 de ani, soţul directoarei generale a UNESCO, Irina Bokova, este vizat în aceeaşi anchetă. El a recunoscut în presa de la Sofia că a primit 425.000 euro de la societatea azeră Avuar Co. pentru munca sa de „consultant“. Întâmplător ori nu, sediul UNESCO din Paris a găzduit o expoziţie azeră!

În acelaşi cadru, presa vestică a relatat că Ismat Abasov, ministrul azer al Agriculturii, a mers în zona franceză Yonne pentru a cumpăra 630 de vaci, iar cu doi ani înainte, în februarie 2011, deputatul de Yonne, pe atunci senator, a fost la Baku, unde a pledat cauza crescătorilor de animale din regiunea sa. Ulterior, el a fost invitat mereu de oficialităţile azere, bucurându-se de tot felul de avantaje şi cadouri.

Pe de altă parte, ziarele pariziene dezvăluie că autorităţile azere au recurs şi la alte forme de mituire a unor oficialităţi franceze prin achiziţionarea la preţuri exorbitante a unor imobile locale în care au creat diverse instituţii de promovare a imaginii ţării lor. Este cazul oraşului Cognac, care a vândut cu două milioane de euro Chais Monet spre a se construi acolo un hotel de lux în care s-au investit 60 milioane euro. Apoi, în mod foarte ciudat, Azerbaidjanul, ţară eminamente musulmană, a oferit fonduri consistente pentru renovarea unor... biserici din Franţa.

Remarcăm, în context, că, în urmă cu doi ani, o delegaţie a Consiliului Europei, care a urmărit alegerile parlamentare din Azerbaidjan, a apreciat că acestea „au constituit un pas spre democraţie“. Cum spuneam, nu a fost un gest singular la nivelul APCE, întrucât, în 2013, aceasta respinsese amintitul raport critic asupra atitudinii regimului în cazul deţinuţilor politici.

Baku, oraşul în care diferite personaje din APCE au petrecut nopţi speciale în hoteluri de lux

Pornind de la cele descoperite de cele 11 ziare, comentatorii opinează că formula „diplomaţia caviarului“ poate fi considerată un „simplu eufemism“, aceasta neputând fi asemuită niciodată cu „diplomaţia ping-pongului“, metoda prin care, în aprilie 1971, s-a organizat în premieră absolută acel meci de tenis de masă între echipele SUA şi RP Chineză, eveniment care a prefaţat stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, revenirea Chinei în Consiliul de Securitate al ONU, vizita preşedintelui american Richard Nixon la Beijing, în 1972, şi importantele înţelegeri politice şi economice dintre cele două ţări, realizate în urma unor convorbiri la cel mai înalt nivel.

Revenind la practicile oneroase ale regimului de la Baku, ziarele europene care au realizat ancheta subliniază că, în realitate, a fost vorba despre un sistem complex şi ascuns, ce a servit la spălarea de bani de provenienţă îndoielnică (care, în mare parte, par deturnaţi din bugetul statului), bani prin care s-au finanţat cheltuielile exorbitante ale unor vârfuri ale regimului de la Baku şi s-au cumpărat prieteniile unor oameni politici din Vest. „Pentru această ţară din zona Caucazului deosebit de bogată în petrol, miza este dublă: mai întâi, obţinerea susţinerii externe în conflictul teritorial ce o opune Armeniei de peste 25 de ani; şi, fapt şi mai important, amuţirea criticilor privind politica de represiune orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, aflat la putere de 14 ani, şi care uzează fără măsură de arbitrariu faţă de opozanţii săi politici şi jurnaliştii foarte critici sau diferiţi militanţi“, scrie Le Monde.

După cum au descoperit investigaţiile de până acum, tranzacţiile financiare amintite – cele 16.000 – s-au făcut prin mijlocirea a patru societăţi britanice – două englezeşti şi două scoţiene. Dar, după cum se pare, toate aceste tranzacţii „reprezintă, fără îndoială, partea vizibilă a aisbergului şi s-au făcut prin mijlocirea filialei estoniene a Danske Bank, care şi-a motivat operaţiunea prin faptul că, pe atunci, procedurile anti-spălare de bani erau insuficiente în Estonia, dar că ulterior s-au luat măsuri pentru a remedia situaţia“.
Dincolo de toate şi de toţi cei implicaţi în practicarea „diplomaţiei caviarului“ de către Azerbaidjan, trebuie să recunoaştem că aceasta nu a durat o lună, ci ani buni, cei care au profitat de ea nefiind deloc puţini, iar sumele puse în joc – de-a dreptul exorbitante!

Dumitru ConstantinPublicat Luni, 11 septembrie 2017
3199
 | 9
 | 16
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Coper nic
+4
Coruptia in occident este pe masura PIB-ului lor adica ....uriasa !
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Ardeleanul
+5
coruptii vest europeni striga - coruptie in Romania - ca sa vada tot romanu' cat de cinstiti sunt reprezentantii vest-europeni.
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Calin Grig
+7
Coruptii audiaza coruptii ........ceva normal la nivel European spot.se/2013/02/
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
Lobbyiști avem și noi...
+11
...prin ambasadele acreditate în România... În timp ce „Lobbyştii azeri sunt gata pentru orice pentru a obţine o imagine pozitivă a ţării lor”-un lucru pozitiv, ”Lobbiștii” acreditați la București sunt gata pentru orice pentru spolia România!
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
Ion Br
+16
Cum e cu România cea mai coruptă? Uite hoții de nemți cu euro X al lor, au mințit pentru a interzice la cumpărarea altor mașini fără soft hoț! Ce despăgubiri a cerut Romania de la acești hoți? Dar sunt băgați toți, englezi, scoțieni, estonieni, francezi, italieni ... Dar și aripa bavareză a UCD, partidul cancelarului Angela Merkel! Tinerii bavarezi dau banii seniorilor! Așa mere treaba și la noi! DEMOCRAȚIE! UE! - URA! URA! URA!
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
Radu Humor
+14
Peştele de la cap se-mpute ! Sau de azer la khazar , nu-i decât un pas ! Primii au dat pentru că a avut cine primi ! Cei amintiţi sunt doar mici peştişori, adevăraţii rechini sunt la nivelul cel mai înalt de decizie din această făcătură birocratică , UE, ce a reuşit să compromită un vis european , încă de la înfiinţare prin statutul etnic al celor care au iniţiat-o nu pe principii, ci pe interese specifice îndeletnicirilor lor ! Europa creştină, principiul de bază al celor care au gândit-o iniţial, a fost înlocuit cu Europa meschină, totalitară şi bazată pe principii hegemonice, nici decum democrate aşa cum se tot bat unii cu pumnii-n piept, dar îi mai scapă şi pe sub centura fraierilor care au pus botul la această mare cacealma mondialistă !
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
Dragos @ Radu Humor
+5
De ce nu il propunem si pe lazarica!? Simplu.... Ce sa faca acolo !? Sa duca tava, ca orice figurant !? Caci ce altceva este aici!?
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Krixus
+18
Oare Guvernul Romaniei si-a exprimat prin ambasadorii in tarile respectrive si prin reprezentanta Comisiei Europene de la Bucuresti grava ingrijorare a Romaniei in legatura cu aceste inimaginabile fapte de coruptie, cerand masuri ferme pentu reinstaurarea statului de drept? Nu? De ce oare, fratilor?? Sa le-o oferim pe madame Kovesi ca sa faca ordine! in felul asta dansii au ce le este drag si noi scapam de ce ne este ...drac ... :-)
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
IQ100
+7
am o nelamurire: ce inseamna " nopţi speciale petrecute în hoteluri de lux din Baku. '?
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
dan @ IQ100
+3
Niste "tablouri vivante"ar fi mai concludente...
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Eugen
+24
Pai o astfel de situatie ridica serioase semne de intrebare in legatura cu progresele pe calea democratiei ale Uniunii Europene. Foarte grav si ingrijorator! Este absolut necesar sa se instituie un MCV si pentru UE si tarile membre implicate in acest scandal. Progresele in lupta anti-coruptie ale autoritatilor UE si tarilor membre sunt puse sub semnul intrebarii si nu se poate merge inainte!! Urgent MCV pentru cel putin 8 ani sa fim sigur ca astfel de derapaje nu se vor mai intampla! Uite cine da sfaturi si ne tot freaca ridichea in legatura cu MCV desi fie vorba intre noi aveam o sefa DNA medaliata de Suedia, CIA samd. Pai daca noi, cu o sefa anticoruptie de talia si anvergura lui Kovesi avem MCV de zeci de ani cam cati ani ar trebui sa facem MCV-ul pentru UE si tarile membre implicate ( Germania, Italia, samd). Uite cine ne face noua morala!!!
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
anado tauriga
+17
cel puţin aliev a ştiut pe ce dă şpăgi, nu ca retardaţii de la Bucureşti...
Publicat Luni, 11 septembrie 2017
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Dosar Cotidianul
4 articole/ Actualizat Duminică, 17 septembrie 2017
alarm off
Mostra de la Veneţia
7 articole/ Actualizat Duminică, 10 septembrie 2017
Ioan Buduca

După ce au apărut ziarele, a fost posibilă manipularea în masă, prin propagandă ideologică. După ce au apărut televiziunile, propaganda prin ideologie s-a transformat în propagandă de tip publicitar.

Ioan BuducaPublicat acum 9 ore şi 22 minute