Mari regizori, mari actori la Teatrul Naţional din Bucureşti

Noua “Livadă de vişini” de la TNB pleacă la Festivalul Internaţional de Teatru de la Tbilisi

Livada de vişini, ultima piesă a marelui dramaturg Anton Pavlovici Cehov, cronică de familie al cărei umor îţi frânge inima, radiografie a unei societăţi ce nu-şi poate regândi nici măcar prezentul şi cu atât mai puţin viitorul, spectacol pus în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti de regizorul georgian David Doiashvili, va avea două reprezentaţii la sediu, în avanpremieră (26 şi 28 septembrie), cu câteva zile înainte de turneul pe care-l va face în Georgia.

În mod excepţional, Livada de vişini va avea premiera naţională după cea internaţională, spectacolul fiind invitat (în 8 şi 9 octombrie 2017) la actuala ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Tbilisi, unde este aşteptat cu mult interes. Cele două spectacole sunt sold-out încă din ziua în care biletele au fost puse în vânzare!

Cu acest spectacol, regizorul David Doiashvili pune un accent hotărât pe caracterul comic al celebrei drame cehoviene. „Este, desigur, o viaţă tristă, burgheză, dar nicidecum o viaţă apăsătoare, smiorcăită”, spunea dramaturgul rus despre universul personajelor sale.

Livada de vişini. Foto Florin Ghioca

Ludic prin excelenţă, suprinzător şi foarte viu, jocul actoricesc se pliază perfect pe propunerea regizorală, rezultatul fiind o Livadă inedită, pe care fie aţi citit-o diferit, fie aţi văzut-o în montări clasice, fie abia acum o descoperiţi.

Năvalnic-pragmaticului LopahinIoan Andrei Ionescu îi sunt partenere, în extraordinarul rol Ranevskaia,Monica Davidescu alternând cu Irina Movilă. În celelalte roluri, reliefate cu aceeaşi poftă de joc, Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Mihai Constantin, Istvan Teglas, Gavril Pătru, Vitalie Bichir, Ana Covalciuc, Rareș Andrici, Silviu Mircescu, Idris Clate.

La sediu, premiera acestui spectacol va avea loc în luna noiembrie, după Festivalul Naţional de Teatru, la o dată ce va fi anunţată ulterior. Vă invităm să urmăriţi programul teatrului pentru a putea rezerva din vreme locuri la o nouă montare de excepţie a Teatrului Naţional din Bucureşti!

Teatrul Naţional pentru copii

Teatrul Naţional pentru copii

Programul noii stagiuni 2017 – 2018 a Teatrului Naţional pentru Copii Abracadabra este legat de Poveştile şi Sărbătorile Românilor.

Duminică 1 octombrie, la ora 11:00, cei mici sunt aşteptaţi în Sala Medie unde Toamna va veni cu poveştile ei, dar aceasta este o altă invitaţie pentru joaca de-a Teatrul! Subiectul este Făt-Frumos din Lacrimă – Naşterea lui Făt-Frumos.

Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, «înarmaţi» cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Înarmaţi cu multă fantezie şi poftă de joc, dar şi cu o recuzită neaşteptată, urcând pe scenă şi învingându-şi teama, micuţilor actori li se oferă şansa ca, la capătul premierei să concureze pentru un rol special, erou de poveste. În lumea magică a teatrului şi a copilăriei, totul este permis. Poţi să lupţi cu forţele rele, ţinând în mână un balon pe post de sabie, şi să le învingi, pentru că la Teatrul Naţional pentru Copii Binele triumfă întotdeauna prin luptă dreaptă.

Fiind vorba numai despre spectacole interactive, copiii trebuie să ştie că există câte un rol pentru fiecare dintre ei şi, odată cu evoluţia poveştii, apare şi şansa de a fi învingător. De-a lungul stagiunii, toţi copiii vor urca pe scenă şi vor deveni Eroi în nemuritoarele basme ale românilor.

Magicianul: Marian Râlea. Buna Poveştilor: Adina Cristescu. Clovnul: Florin Pârvu. Eroi de poveste: Copiii din public

Toţi fiii mei”

Irina Cojar, Victor Rebengiuc în Toţi fiii mei

Toţi fiii mei, piesa scrisă şi pusă în scenă în anul 1947, este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenţia publicului american şi a criticilor şi cea care i-a adus primul premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei greceşti de timp, spaţiu şi acţiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.

Toţi fiii mei revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toţi fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român şi, cu siguranţă, un spectacol de succes.

Regie: Ion Caramitru

Scenografie: Dragoş Buhagiar

Light design: Chris Jaeger. Multimedia: Daniel Gontz. Muzica originală: Vlaicu Golcea.

Cu: Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Cheyrouze, Fulvia Folosea, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Victoria Dicu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar, Aris Bănuțoiu

Duminică 1 octombrie, ora 19:00, la Sala Mare.

Revizorul”

Marius Manole, Mihai Constantin, Mihai Calotă în Revizorul

Un text clasic ale cărui coincidențe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor, Nikolai Vasilievici Gogol, care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca și Caragiale, vede enorm și simte monstruos, Revizorul fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieții, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupției, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca și în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar și un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supraviețuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagoniști pe Marius Manole și Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeți? De voi râdeți!

Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”, scria N. V. Gogol

Revizorul este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în „eterna şi fascinanta Românie”, ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, „De ce râdeţi?” tot el dă răspunsul devastator: „De voi râdeţi!”. Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect. Felix Alexa

Asistăm la un spectacol atroce şi hilar, ce stigmatizează vremurile noastre confuze şi consumiste, în care nu se trăieşte şi totul se negociază. (…) Vivisecţia „sindromului minciunii” are dimensiuni groteşti şi fantastice. Textul gogolian, în versiunea lui Felix Alexa şi traducerea Maşei Dinescu – dinamică, vie, remarcabilă prin virtuţile literare şi teatrale -, devine un libret pentru cuvânt, mişcare, cânt, dans, muzică. (…) Aceste operaţii de actualizare a indicaţiilor lui Gogol sunt radicale. Ele compun un ambient teatral kafkian apăsător, populat de personaje în costume cu însemne din cotidianul imediat. În crearea acestui cadru halucinant, expresiv plastic, Felix Alexa a avut în tânăra scenografă Andrada Chiriac un catalizator. (…) Această montare polifonică pune remarcabil în valoare trupa de actori, interpreţi-vedetă, actori consacraţi şi tineri formând o echipă armonioasă. „Revizorul” este un spectacol-recital pentru Marius Manole-Hlestakov şi Mihai Constantin-Primarul. Două imagini puternice ale exorcizării demonului minciunii. Doi actori care magnetizează scena, performanţa lor artistică propulsându-i în suita marilor interpreţi ai acestor roluri. (…) Felix Alexa este coral şi exploziv în „Revizorul”. (…) „Revizorul” de la Naţional – construit în tonuri paroxistice – impresionează prin precizia în detalii, accentele de peniţă în studiul uman al personajelor. (…) „Revizorul” se anunţă ca un moment de vârf al stagiunii, un spectacol antologic, pe care vi-l recomandăm”, apreciază critical de teatru Ludmila Patlanjoglu.

Regie: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac. Light design: Chris Jaeger.

Adaptare şi Ilustrație muzicală: Felix Alexa

Cu: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Ada Galeș, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Tegla, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam. Lorena Luchian, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache ş.a.

Duminică, 1 octombrie, ora 19:30, Sala Studio.

Tectonica sentimentelor”

Ilinca Goia, Valentina Zaharia în Tectonica sentimentelor

Piesa lui Eric-Emmanuel Schmitt ne dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şiscriitor francez imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în alta parte.

Într-un decor redus la esenţial, Tectonica sentimentelor ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.

Eric Emmanuel Schmitt a finalizat Tectonica sentimentelor în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la Théâtre Marigny din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!” declara dramaturgul într-un interviu. Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limba franceza din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.

Regie: Nicolae Scarlat

Scenografie: Ştefania Cenean Sala Atelier

Cu: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia

Duminică 1 octombrie, ora 19:30, la Sala Atelier.

Cafeneaua”

Scenă din Cafeneaua

Spectacol independent găzduit de Teatrul Național din București. Răspunderea pentru calitatea și conținutul acestui eveniment aparține exclusiv organizatorului! Spectacolul fiecăruia și al tuturor!

Cafeneaua – o bufonadă amară, de Sam Bobrik și Ron Clark, ce ne propune să cunoaştem povestea simplă a unei familii americane: Louise şi Wally Murdock (văzuţi la 30, 50 şi 70 de ani); căsnicia lor fisurată dar şi consolidată de apariţia tinerei Janet. Protagoniştii spectacolului sunt mari actori ai scenei româneşti: Emilia Popescu, Dana Dogaru şi Horaţiu Mălăele.

O comedie în care râsul capătă gustul sărat al lacrimilor. Un spectacol despre viață, iubire, trădare și singurătate; un spectacol al tuturor, dar mai ales al sufletelor anonime, pustiite de necazuri aparent banale.

Pe parcursul comediei, râsul va căpăta gustul sărat al lacrimilor, dominant fiind spectacolul despre viaţă, iubire, trădare şi singurătate.

– naturaleţe artistică, bun gust, măsură şi echilibru

– filon comic şi replici spontane .

– un spectacol de calitate, amuzant, spumos, reconfortant, învăluit în omeneşti melancolii…

Horaţiu Mălăele transformă o dramoletă americană mofluză într-o explozie de umor şi de emoţie. Abilităţi dramatice în regim de exclusivitate.

Mai limpede ca orice, mi-am descoperit ambiţiile şi slăbiciunile, norocirile și nenorocirile, viaţa mea, a voastră, a noastră şi toate la un loc răsturnate în viaţa acestei familii imaginate – oglinda vie şi spăimântătoare a vieţii noastre pe pământ”. Horaţiu Mălăele

Luni 2 octombrie, ora 20:00, la Sala Mare

Crima din strada Lourcine”

Marius Manole, Mihai Calotă în Crima din strada Lourcine

După o noapte de beție, Lenglumé se trezeşte într-o dimineaţă în pat lângă fostul său coleg de liceu, Mistingue. Mahmuri, în încercarea de a-şi aminti ce s-a întâmplat noaptea trecută, cei doi bărbați constată că și-au pierdut câteva lucruri personale: unul, umbrela cu cap de maimuţă, celălalt, o batistă brodată cu iniţialele numelui… Mai mult, din gazeta zilei află că, lângă cadavrul unei cărbunărese, au fost găsite… lucrurile lor?! Cum memoria le joacă feste, cei doi trăiesc cu impresia că sunt autorii unei crime abominabile. Din acest moment acţiunea se precipită, scenele curg într-un ritm dement, iar eroii noştri, cuprinşi de coşmarul psihozei, acţionează sub impulsul unor adevăraţi… criminali.

Un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situațiile cele mai neprevăzute. O comedie neagră de calitate, uneori plină de haz… absurd, alteori de-a dreptul… „sângeroasă”, construită cu mecanismele unui adevărat thriller. Un spectacol pentru oameni inteligenţi care nu se feresc să râdă chiar de ei înşişi.

Celălalt Labiche

Scrise în serie, cu o ușurință de invidiat și geniu comic, la comandă sau din inspirație creatoare, piesele lui Labiche au creat în dramaturgia universală un stil, o operă, dar și câteva capodopere. Una dintre ele – Crima din strada Lourcine – este unică prin concentrare dramatică, prin răsturnări de situație, dar și prin dramatismul ei insinuat. Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale. Departe de a fi realistă sau minoră, Crima din strada Lourcine descrie exact granița ambiguă dintre aparență și realitate, revoltă și resemnare, vinovăția asumată și instinctul criminal ascuns în fiecare dintre noi. O zonă umană în care totul devine posibil. Desigur, totul prezentat cu mult umor negru. „Totul se învârtește, totul danseză în jurul meu” spune personajul principal, descriind senzația unei realități paralele ce își pierde contururile cunoscute ale unei lumi ce a luat-o razna, antrenând totul în mișcarea ei nebunească. Poate că, la final, când totul se liniștește, lămurindu-se la nivelul unei realități banale, personajelor lui Labiche le e dor de tumultul vital și disperat în care intraseră din greșeală, pentru o clipă.

Noi, spectatorii, asistăm cu satisfacție, cu sadism chiar, la această zbatere inutilă a personajelor prinse într-un carusel al ororilor închipuite de propria imaginație. Dar oare viața noastră de fiecare zi nu înseamnă aceeași zbatere continuă, inutilă de cele mai multe ori, în încercarea de a ne justifica existența?”, afirmă Felix Alexa, regizorul spectacolului.

Regie, versiune scenică, lighting design Ilustrație muzicală: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac

Cu: Marius Manole, Istvan Teglas, Raluca Aprodu, Mihai Calotă, Victor Țăpeanu

Marţi 3 octombrie, ora 20:00, la Sala Atelier

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.