La finalul unui an în care ICR Lisabona a marcat peisajul expoziţional lisabonez cu câteva manifestari de impresionantă ţinută, în data de joi 2 octombrie 2014 la orele 19, va avea loc, la Museu das Artes Decorativas Portuguesas din cartierul lisabonez Alfama, expoziţia Os contos de um joalheiro (Povestirile unui creator de podoabe) a maestrului Marian Nacu. Evenimentul, este primul pe care ICR Lisabona reuşeşte să îl înscrie în programul prestigiosului muzeu, şi este debutul unei serii de schimburi de savoir faire ce vor deschide în viitor, pentru artiştii români din domeniu, accesul la tradiţia multiseculară, excepţională, a artiştilor şi artizanilor portughezi din domeniu.
Ceea ce farmecă dintru-nceput la bijuteriile cărora le dă naştere Marian Nacu, este că ”fiinţele” pe care le scoate la iveală primesc de la artist nu doar formă şi strălucire, ci şi suflare şi propria poveste. Din încleştarea degetelor meşterului cu suflătorul şi penseta, argintul capătă spirit, iar pietrele devin cu adevărat preţioase, precum în fantasmele născocite în O mie şi una de nopţi.
La prima sa veritabilă expoziţie personală, acum mai bine de trei decenii la Galateea, artistul era nevoit, în lipsa posibilităţilor materiale, să îmblânzească oţelul. De atunci, s-a petrecut o devenire artistică: de la frondeurul postmodern veritabil, în rebeliune făţişă contra şabloanelor şi făcătorilor de pastişe – până la statutul de maestru, la rândul său urmat şi comentat. Expoziţia, succintă trecere în revistă a mai multor perioade din creaţia lui Marian Nacu, este o mărturie asupra destinului unui făuritor de frumuseţe ajuns la o efervescentă maturitate artistică.
FRESS – Fundaţia Ricardo do Espírito Santo a fost fondată în 1953,de bancherul şi colecţionarul Ricardo do Espírito Santo Silva care a donat, prin actul fondator, Palácio Azurara şi o parte din colecţia sa privată statului portughez. Fundaţia e concepută ca un muzeu-şcoală, cu scopul de a proteja şi promova tradiţia artelor decorative portugheze şi domeniile conexe.
Astăzi, dicolo de muzeu, fundaţia deţine 18 ateliere şi laboratoare artistice care menţin în viaţă un colosal patrimoniu imaterial şi un savoir-faire ce asigură capacitatea de intervenţie de specialitate asupra patrimoniului portughez în situaţiile când se pune problema conservării şi restaurării.
Fundaţia are de asemenea două şcoli pentru studiul artelor: Şcoala Superioară de Arte Decorative (ESAD) şi Institutul de Arte şi Meserii (artistice) prin care se asigură continuitatea transmiterii cunoştinţelor de specialitate, făcând din învăţarea meseriilor artistice o misiune prioritară.
În cursul deceniilor care au trecut de la înfiinţare, fundaţia a devenit o referinţă de prestigiu în prezervarea şi promovarea artelor decorative portugheze.
Marian Nacu a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti ]n 1978 la clasa maestrului Nicolae Adam (generaţia “Metalul”). Între 1983 şi 2014 a avut nu mai puţin de 20 de expoziţii personale în România. Începând cu 1983 participă la toate Saloanele Naţionale şi Saloanele de Artă Decorativă organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din România, primind numeroase premii care îi răsplătesc excelenţa artistică. În paralel ia parte la numeroase expoziţii de grup. Începând cu 1985 participă şi este premiat la importante saloane internaţionale, iar după 1991 are numeroase expoziţii personale în Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Japonia, Liban, Rusia, Belgia, Austria. Este invitat la defilări de modă (împreună cu Doina Levinţa), dar şi solicitat la numeroase prezentări exclusiviste de bijuterie în mediul diplomatic, de business sau privat. Creează bijuterie pentru filmele Dracula şi François Villon produse în România şi trofee pentru concursuri naţionale. Restaurează două biserici în Republica Moldova. În 2004, lui Marian Nacu i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler de către Preşedintele României, în semn de apreciere pentru întreaga activitate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.