Nu dau peste margini de optimism. Şi nici nu prea cred în efectele sale benefice. Încrederea, da. Mută munţii şi opreşte puhoaiele. Solidaritatea, şi mai mult! Optimişti sunt doar naivul şi tălîmbul. Pentru ei binele este totdeauna înainte iar răul undeva prin trecut.
De ce să fim solidari în 2017? Întrebarea aceasta mi se pare obligatorie şi fundamentală, cîtă vreme Rusia se pregăteşte de o înţelegere cu Donald Trump, cîtă vreme Europa este mai şubrezită ca acum două decenii iar Anglia (de obicei braţul şi amplificatorul SUA în Europa) se îndepărtează de bătrînul continent. Turcia fierbe, Orientul Mijlociu explodează peste tot, Moldova încearcă să se întoarcă spre Moscova. Numai veşti proaste care ar trebui să ne trezească şi să ne mobilizeze. În condiţii normale, disputele politice de la Bucureşti ne sporeau farmecul şi făceau din România ţara imprevizibilă a tuturor posibilităţilor. Acum, ”specificul naţional” ne vulnerabilizează. Chiar ne împinge în faţa tuturor pericolelor. Mai mult, jurnaliştii cu ifose de profet (gen CT Popescu) sau de mîna a doua o ţin langa cu viitorul nostradamic al României. Adică izolare, scindare, cutremure etc. Există două evaluări contradictorii. Prima zice că vorba măgarului nu urcă niciodată la cer iar a doua, că vorbele rele atrag după ele întîmplările nenorocite.
Cu un pic de minte ar trebui să socotim perioada care urmează ca fiind una de cumpănă, de mare încercare, chiarr de posibil dramatism. Marile blocuri istorice se pot ciocni din nou. Şi ţările slabe, nepregătite să evite pericolele sau lipsite de strategii, vor suferi cele mai puternice pagube. Pe cale de consecinţă, ar trebui să încercăm o solidarizare a populaţiei, o mobilizare în jurul valorilor naţionale. De ce nu, şi a liderilor. Un pic de încredere în plus în capacitatea noastră de a înfrunta marile pericole nu ne-ar strica. Pentru prima dată după lungă vreme avem nevoie de mai multă încredere în semenii noştri. În mai toate zilele de mare încercare, de la cutremurul din 1977 pînă la evenimentele din 1989 sau la inundaţiile din 2014, de fiecare dată, populaţia României a strîns rîndurile şi s-a purtat ca un popor cu suflet mare şi curajos.
Cum am putea ajunge la o asemenea stare?
Editorialul complet în ziarul Cotidianul versiunea tipărită
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.