Marile surprize din proiectele de modificare a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală

Modificarea din temelii a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală vizează mutarea poverii fiscale de pe umerii angajatorilor pe cei ai angajaţilor, PFA-urilor şi profesiilor liberale. (Cotidianul.ro a scris despre aceste aici). De asemenea, sunt definite activităţile dependente/independente, categoriile de venituri supuse impozitării şi impozitarea avantajelor în natură. Din cele 500 de articole ale Codului Fiscal actual, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, 200 au fost schimbate. Sunt vizate modificări pentru dezvoltatorii imobiliari, pentru averile nejustificate, pentru cei executaţi silit şi firmele insolvente etc. Deocamdată, cele două proiecte de modificare a Codurilor se află în circuitul de avizare.

Una dintre marile surprize ale Codului Fiscal este legată de averile nejustificate. Astfel, se acordă o perioadă de graţie, respectiv până pe 31 martie 2017, ca acestea să fie declarate şi impozitate cu 16%. După această dată, dacă vor fi depistate de Fisc, vor fi taxate cu 75%, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează de câţiva ani un program de verificare a marilor averi, însă rezultatele au fost modeste. Conform raportului de activitate al instituţiei, până la sfârşitul anului 2015 au fost încasate doar 2,6 milioane lei de la persoanele verificate în acest program. Amnistia fiscală este frecvent folosită de multe state pentru a atrage sume la buget din venituri nedeclarate. În proiectul de modificare a Codului Fiscal sunt introduse articole noi referitoare la impozitarea averilor nejustificate. La articolul 117, Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, se spune: “Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 75% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Emiterea deciziei de impunere de către organul fiscal se efectuează în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură fiscală.”

Ameninţări pentru angajatori

Noile modificări impugn angajatorilor, cu ameninţarea amenzii, să majoreze salariile brute astfel încât să fie neutralizată creşterea contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor de sănătate pentru angajaţi de la 10,5% la 21,7%, respectiv de la 5,5% la 8,9%. Astfel, proiectul prevede:
În scopul neutralizării efectelor majorării cotelor de contribuţie de asigurări sociale individuală şi contribuţie de asigurări sociale de sănătate individuală, datorate de persoanele fizice, ca urmare a includerii contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, se introduce următoarea măsură tranzitorie:
1) În scopul asigurării aceluiaşi venit net pentru angajat, dar şi a pastrării nivelului costului total cu salariile pentru angajator, începand cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, salariul de bază brut lunar aferente contractelor individuale de muncă, raporturilor de serviciu, actelor de detaşare sau a statutelor speciale prevăzute de lege, aflate in derulare se modifică dupa cum urmează:
(a) pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.
(2) Nerespectarea de catre angajator a prevederilor alin. (1) se sanctionează cu amendă egală cu dublul diferenţelor constatate în minus de către organul fiscal.

Schimbări pentru activităţile dependente

Noua formă a Codului Fiscal va schimba definiţia activităţii depedente şi criteriile pe baza cărora acestea sunt definite. Astfel, activitate dependentă va fi definită drept activitatea desfasurată în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum si orice altă activitate desfăşurată de o persoană fizică în baza contractelor civile/alte tipuri de contracte prevăzute de lege, care nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi considerată activitate independentă.
Acum, Codul Fiscal defineşte activitatea dependentă ca fiind orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri.

Acelaşi proiect stabileşte că o activitate independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
3.5. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii
În prezent, legea prevede că activitate independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;

Îngrijorări pentru dezvoltatorii imobiliari

Dezvoltatorii imobiliari persoane fizice vor fi impozitaţi cu 16%, ca activităţi independente, în loc de 1% sau 3% asupra valorii proprietăţii vândute, conform proiectului de modificare a Codului Fiscal. Astfel, în proiect se prevede că la articolul 111 – referitor la definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal -, după alineatul (8), se introduce un nou alineat, alineatul (9), care va avea următorul cuprins: ”(9) Prezentul articol nu se aplică veniturilor obţinute din transferul bunurilor imobile din patrimoniul afacerii, acestea fiind impozitate conform regulilor prevăzute la Cap. II – Venituri din activităţi independente.” În prezent, dezvoltatorii persoane fizice plătesc impozit pe tranzacţiile imobiliare la fel ca persoanele care vând locuinţe din patrimoniul personal, însă datorează TVA. Codul fiscal în vigoare prevede că pentru vânzarea de imobile, cu excepţia locuinţelor, caselor de vacanţă, a celor moştenite sau retrocedate, se datorează TVA, fiind considerate activităţi comerciale.

Astfel, atât pentru construcţii noi, din momentul în care încep să fie angajate costuri sau se fac investiţii, cât şi pentru achiziţiile făcute în scopul revânzării, persoanele fizice trebuie să se înregistreze ca plătitoare de TVA. Prima tranzacţie este scutită, însă este luată în calcul la stabilirea plafonului de 220.000 lei, peste care plata TVA devine obligatorie. Din momentul în care o persoană se înregistrează la TVA, se consideră, automat, că desfăşoară o activitate comercială.

Ce se întâmplă cu proprietarii imobilelor date în chirie

Modificările Codului Fiscal îi vizează pe proprietarii care au imobile închiriate. Astfel, contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) datorată de aceştia se va majora de la 5,5%, cât este în prezent, la 8,9%/ Rezultatul va fi o creştere a chiriilor de cel puţin 3,6%, potrivit calculelor Capital. Acum, pentru persoanele care obţin venituri doar din chirii, cota CASS nu poate fi mai mică de 5,5% din salariul de bază minim brut pe ţară, iar plafonul maxim este de 5,5% din cinci salarii medii brute. În prezent, aproximativ 90% din locuinţele închiriate în România nu sunt fiscalizate.

Modificarea Codului de Procedură Fiscală impune băncilor din România să raporteze zilnic la Fisc operaţiunile şi transferurile externe din şi în conturi, începând de la 15.000 euro. De asemenea, aceste vor comunica, la cerere, şi beneficiarii reali ai acestora. Aceeaşi obligaţie le va reveni şi altor categorii, enumerate în proiect, printre care notarii şi executorii judecătoreşti, care nu vor mai putea, ca până acum, să refuze să ofere informaţii ANAF.

Răspunderea solidară cu debitorul în cazul unei obligaţii fiscale va fi aplicată şi în cazul emitentului unei scrisori de garanţie/poliţe de asigurare de garanţie, precum şi instituţiei care a confirmat şi acceptat scrisoarea/poliţa dacă nu virat banii în conturile de venituri bugetare la solicitarea organului fiscal. În legea de azi, răspunderea solidară cu debitorul este aplicată doar asociaţiilor din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membrilor întreprinderilor familiale, pentru obligaţiile fiscale datorate de acestea, alături de reprezentanţii legali care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă, terţilor popriţi, în limita sumelor sustrase indisponibilizării, precum şi reprezentantului legal al contribuabilului care, cu rea-credinţă, declară băncii că nu deţine alte disponibilităţi băneşti.

Înştiinţări de la Fisc pe uşa casei

Tot în în modificările de la Codul de Procedură Fiscală se stipulează faptul că ANAF va lipi pe uşa casei sau firmei celor care refuză să primească actele administrative fiscale (decizii de impunere, somaţii etc) trimise la domiciliul fiscal o înştiinţare de emitere a unui astfel de document, persoana sau firma în cauză având din acest moment în vedere să se prezinte în cel mult 15 zile la sediul organului fiscal emitent pentru a primi hârtia. Dacă acestea continuă să refuze, actul se va considera comunicat la împlinirea acestui termen.

Flexibilitate pentru inspectorii fiscali

În ceea ce priveşte interdicţia impusă azi inspectorilor fiscali de a derula concomitent cu o inspecţie fiscală şi un control inopinat la acelaşi contribuabil, pentru aceleaşi operaţiuni şi obligaţiile fiscale, modificările din Codul de Procedură Fiscală stabilesc că, prin excepţie, ori de câte ori pe perioada unei inspecţii fiscale este necesară efectuarea unui astfel de control inopinat la contribuabilul/plătitorul supus inspecţiei, echipa de inspecţie fiscală este îndreptăţită să procedeze astfel. Derogarea va fi introdusă printr-un proiect de modificare a Codului de procedură fiscal.

Controlul inopinat constă în verificarea faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unor informaţii cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelaţie cu cele deţinute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal, denumită control încrucişat, verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia fiscală faptică, precum şi constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific.

Se schimbă procedura pentru publicarea listei cu datornici

Noile modificări ale Codului de Procedură Fiscală vor aduce completări la modul de publicare a listei datornicilor, firme şi persoane fizice. Lista va fi publicată tot trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, dar semestrial, până în ultima zi a primei luni din semestrul următor celui de raportare, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local. Lista cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului sau, după caz, semestrului şi neachitate la data publicării listei.

Plafonul obligaţiilor fiscale ce urmează a fi cuprinse în listă va fi stabilit astfel:

a) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui ANAF;
b) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local;
c) în cazul creanţelor fiscale administrate de alte instituţii publice, prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului instituţiei publice, după caz, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Modificarea Codului de Procedură Fiscală arată faptul că societăţile aflate în procedură simplificată de insolvenţă sau faliment vor putea cere Fiscului, pentru motive legate de lipsa disponibilităţilor băneşti, amânarea la plată a impozitelor şi contribuţiilor aferente veniturilor de natură salarială apărute după data deschiderii procedurii, până la data distribuirii primelor sume obţinute din valorificarea activelor, dar nu mai mult de 6 luni, interval pentru care nu vor datora dobânzi şi penalităţi de întârziere. Textul schimbat stipulează: “Pentru contribuabilii aflati în procedura simplificată sau a falimentului potrivit Legii insolvenţei 85/2014, pentru motive legate de lipsa disponibilităţilor băneşti, practicienii în insolvenţă pot solicita amânarea la plată a impozitelor şi contribuţiilor aferente veniturilor de natură salarială născute după data deschiderii procedurii.”

Despre bunurile sechestrate

Codul de Procedură Fiscală schimbat face referire şi la bunurile imobile sechestrate de Fisc şi scoase la licitaţie. Aceste vor fi vândute doar dacă este oferit cel puţin preţul de pornire, în cazul în care este un singur ofertant, sau sub acest preţ, dar nu mai puţin de cuantumul taxei de participare, dacă bunul respectiv nu a fost vândut nici la a treia licitaţie şi este organizată o nouă procedură. Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Preţul de pornire este cel de evaluare, diminuat cu 25% la a doua licitaţie şi cu 50% la a treia licitaţie. În situaţia în care nici la a treia licitaţie nu este vândut bunul respectiv, va fi organizată o nouă licitaţie, la care vânzarea este posibilă la cel mai mare preţ oferit, chiar dacă acesta este inferior preţului de pornire a licitaţiei, dar nu mai mic decât cuantumul taxei de participare. Există o excepţie în cazul în care la licitaţie se prezintă un singur ofertant, vânzarea va fi posibilă doar în condiţiile în care este oferit cel puţin preţul de pornire a licitaţiei.

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea evidenţierii în actele contabile a operaţiunilor comerciale sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate, precum şi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat vor fi considerate infracţiuni numai dacă valoarea prejudiciului este mai mare de 20.000 de euro. Mai mult, Fiscul va retrage plângerea prealabilă pentru infracţiuni dacă prejudiciul este achitat integral de făptuitor.

Acum, legea prevede pentru infracţiunile enumerate mai sus, pe lângă interzicerea unor drepturi, o pedeapsă cu închisoarea pornind de la 2 ani şi ajungând până la 15 ani, cu o majorare cu 5 ani dacă prejudiciul depăşeşte 100.000 euro.

Citiţi şi

Dovada clară că la Finanţe se lucrează peste capul ministrului Dragu

CNIPMMR: Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost lucrat în Ministerul Finanţelor

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.