×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum o oră
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 30 aprilie 2017, 00:31
EUR (€)
+0.0044 ↗
4.5333 RON
USD ($)
-0.0112 ↘
4.1453 RON
• • •
„Convorbiri ultime“ – un document tulburător al jurnalistului Peter Seewald
Mărturisirile lui Benedict al XVI-lea
Cardinalul Ratzinger i-a prezentat Papei Ioan Paul cererea de eliberare din funcţie spre a lucra la desăvârşirea operei teologice
Cardinalul Ratzinger i-a prezentat Papei Ioan Paul cererea de eliberare din funcţie spre a lucra la desăvârşirea operei teologice

Cel mai influent teolog din anii șaizeci încoace și primul papă emerit din istorie, Benedict al XVI-lea, a publicat un nou volum, sub titlul „Convorbiri ultime“ (Letzte Gespräche. Mit Peter Seewald, Droemer – Knaur, München, 2016, 286 p.). Titlul este tulburător. Poate fi, să sperăm, doar ultimul volum din seria de convorbiri (Salz der Erde, 1996; Gott und die Welt, 2000; Licht der Welt, 2010) pe care Joseph Ratzinger le-a realizat cu ilustrul jurnalist. Oricum, momentul este istoric. Suntem în fața gândurilor recente ale personalității care a fost, cum spunea Papa Francisc, „mintea teologică“ a lungului pontificat al lui Ioan Paul al II-lea și cel mai mare teolog dintre papi.

În interviul luat de Peter Seewald în mănăstirea Mater Ecclesiae din Grădina Vaticanului, în care s-a retras fostul papă, Benedict al XVI-lea mărturisește că nu puterea pe care o dă scaunul papal a fost sentimentul său. Dimpotrivă, „am resimțit «puterea» nu ca și cum eu aș fi mai tare, ci totdeauna ca răspundere, ca pe ceva greu, care te copleșește. Ca pe ceva care te obligă să te întrebi în fiecare zi: sunt eu pe măsură?“ (p. 27). Iar atunci când la întrebare răspunsul propriu a fost negativ, a intervenit, onest, retragerea.

De altfel, fostul suveran pontif a infirmat continuu prin ceea ce a făcut că ar fi urmărit puterea. Abia dispoziția lui Paul al VI-lea l-a trecut din profesură în cariera eclezială, ca arhiepiscop. Fiind cardinal, a declinat propunerea Papei Ioan Paul al II-lea de a se muta la Roma ca prefect al educației, spunând că misiunea sa în capitala Bavariei nu s-a încheiat. Devenit prefect al Congregației pentru Doctrina Credinţei (Sanctum Officium), cardinalul Joseph Ratzinger i-a prezentat de trei ori Papei Ioan Paul al II-lea cererea de eliberare din funcție (p. 203), spre a lucra la desăvârșirea operei teologice. Apoi s-a rugat lui Dumnezeu să nu-i pună pe umeri pontificatul și a sperat în van ca, în conclavul din aprilie 2005, altcineva, mai tânăr, să preia scaunul pontifical. Voia să revină la Regensburg, unde își trimisese deja biblioteca și își cumpărase o casă.

„Pasul făcut de mine nu este fugă“

Interviul nu putea ocoli întrebarea privind rațiunile retragerii lui Benedict al XVI-lea – prima demisie a unui papă în ultimii o mie de ani, a doua în istoria papalității. Se știe că cine își asumă succesiunea Sfântului Petru trebuie să fie gata de martiriu, oricând. Într-adevăr, spune Benedict al XVI-lea, un papă nu are voie să abandoneze. Pentru deținătorul funcției, „suferința din lume și problemele ei sunt ale sale... Dacă un papă ar primi doar aplauze, ar trebui să se întrebe dacă nu cumva a făcut ceva ce nu este în regulă“ (p. 44). Dar de aici nu rezultă că trebuie repetată rămânerea pe scaunul petrin când ești în imposibilitate de exercitare plenară a misiunii. Benedict al XVI-lea s-a retras din funcție din considerente de sănătate fizică, în deplină libertate, sub imperiul considerentelor amintite. „Pasul făcut de mine nu este fugă, ci mai curând un alt fel de a rămâne credincios serviciului meu“ (p. 60).

Relația Papei emerit Benedict al XVI-lea cu succesorul său este, desigur, de interes major. Prețuirea în termeni înalți este reciprocă. Opinia Papei Francisc despre Benedict al XVI-lea o exprimă formula „un mare papă (ein grosser Papst)“: „Un papă mare – fiind vorba despre forța și capacitatea de penetrare a inteligenței sale, mare – fiind vorba despre contribuția sa importantă la teologie, mare – fiind vorba despre iubirea sa pentru Biserică și pentru oameni, mare – fiind vorba despre virtutea și religiozitatea sa“.

Felul de „a vorbi cu Dumnezeu“

Benedict al XVI-lea explică alegerea ca succesor al său a cardinalului argentinian și prin faptul că „în Europa credința slăbește“ (p. 55). Europa „nu mai este centrul de la sine înțeles al Bisericii“, în vreme ce America de Sud este „cel mai mare continent catolic“ (p. 53). Benedict al XVI-lea prețuiește la Papa Francisc felul de „a vorbi cu Dumnezeu“ (p. 53), „adresarea directă către oameni (die direkte Zuwendung zu den Menschen)“ (p. 55) și faptul că „este un om al reformei practice“ (p. 221) a Bisericii.

În joc, inclusiv în relația dintre papi, mai ales după Conciliul al II-lea din Vatican, convocat de Ioan al XXIII-lea și încheiat sub Paul al VI-lea, este, cum se știe, modernizarea Bisericii, mult discutatul „aggiornamento“. În „Convorbirile ultime“, Benedict al XVI-lea afirmă foarte clar că „trebuie făcut ceea ce astăzi este posibil de făcut“ în materie de „schimbări“ și adaugă: „Importantă este păstrarea credinței în ziua de astăzi. În aceasta văd sarcina centrală. Toate celelalte sunt chestiuni administrative, care nu se impuneau rezolvate în timpul meu“ (p. 250).

Papa Francisc şi premergătorul său, Papa emerit Benedict al XV-lea

Astăzi, cultura este intolerantă față de creștinism

Convingerea lui Benedict al XVI-lea este aceea că, în cultura actuală, „decreștinarea înaintează“, iar „forma creștină fundamentală nu mai este determinantă“ pentru modernitate, după ce modernizarea a avut origini religioase. „Astăzi, trăim într-o cultură pozitivistă și agnostică, ce se arată mereu mai intolerantă față de creștinism. Societatea occidentală, în orice caz în Europa, nu va fi astfel, în mod simplu, o societate creștină. Cu atât mai mult, credincioșii vor trebui să se străduiască să formeze și să ducă mai departe conștiința valorilor și conștiința vieții. Importantă devine credința mai hotărâtă a fiecărei comunități și a bisericilor locale“. Situația actuală face ca, pentru creștini, „răspunderea să devină mai mare“ (p. 261). Concepția lui Benedict al XVI-lea pe acest plan este cuprinsă, de fapt, în ceea ce a spus Curiei Romane la despărțire: „Credința nu este altceva decât atingerea mâinii lui Dumnezeu în noaptea lumii și, astfel, în liniște, ascultarea Cuvântului, trăirea Iubirii“.

Contribuție la schimbarea teologiei

„Convorbirile ultime“ lămuresc rolul avut de tânărul profesor de teologie din Bonn în formularea rezoluțiilor istoricului Conciliu al II-lea din Vatican. Joseph Ratzinger a fost însoțitorul ales de cardinalul Frings, care a condus acțiunea de înnoire dinăuntrul Bisericii Catolice, într-o dispută cu apărătorii statu quo-ului, conduși de cardinalul Ottaviani. Relativ tânăr, în 1962, Joseph Ratzinger a fost numit expert teolog (peritus) al Conciliului al II-lea din Vatican. El a și publicat patru cărți de comentarii și reacții la punctele de vedere exprimate în Conciliu. Acum, în „Convorbirile ultime“, se dezvăluie până la capăt faptul că vestitul cardinal de Köln, care aproape orbise, i-a prezentat Papei Ioan al XXIII-lea, la cererea acestuia, un proiect de concepție teologică pentru Conciliul ce se convoca. Ioan al XXIII-lea a fost entuziasmat și a declarat că nu se putea exprima mai bine proiectul său. Cardinalul Frings i-a mărturisit imediat papei că autorul este profesorul Joseph Ratzinger. După toate indiciile, Joseph Ratzinger a contribuit, cu erudiție și concepție, cel mai mult dintre teologii conciliari la redactarea documentelor și, astfel, la schimbarea teologiei și viziunilor.

„Să dăm o nouă și viguroasă formă Bisericii“

„Convorbirile ultime“ ne permit să sesizăm mai exact traseul formării unei personalități care s-a ridicat printre vârfurile culturii mondiale. Acest traseu a debutat imediat după Al Doilea Război Mondial, într-o Germanie prăbușită.

Nazismul denunțase creștinismul, căci „era catolic și de origine evreiască“, și voia să-l înlocuiască cu „mitul germanității“. O nouă generație, din care Joseph Ratzinger făcea parte, își asuma să găsească viitorul în cadrul Bisericii.

Trei întrebări, amintește Benedict al XVI-lea, își punea generația sa: „Unde suntem astăzi? Cum va evolua Biserica? Cum va evolua societatea?“ (p. 96). Ele au fost fundalul interogațiilor concrete de viață ale acelor ani și ale anilor ce au urmat. „Voiam să înnoim teologia din fundament și, cu aceasta, să dăm o nouă și viguroasă formă Bisericii“ prin „depășirea strâmtei și cumva kitschoasei cuvioșenii și suprasentimentalități“ (p. 101).
Benedict al XVI-lea pune efervescența teologică a generației sale și în seama reconstrucției Germaniei. El amintește, în „Convorbirile ultime“, că în confruntarea dintre Adenauer, care apăra „prioritatea libertății“, și Schumacher, care apăra „prioritatea unității“, a fost un avantaj că s-a îmbrățișat soluția lui Adenauer – „unitatea se poate realiza numai în libertate“, – prin care Germania a fost legată de Occident.

„Aveam sentimentul că Germania, ca stat german, trebuie construită din nou după eșuarea ideii bismarckiene, că astfel noi, de asemenea, ne aflăm în această privință la un nou început. De aceasta ține împrejurarea că aici creștinismul a avut un rol de susținere“ (p. 140). Joseph Ratzinger a fost mereu nu numai teologul care și-a asumat înnoirea teologiei, dar și o conștiință trează a nevoilor țării sale, după o catastrofă și într-o reconstrucție din temelii.

(Din volumul Andrei Marga, „Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger“, în curs de apariție)

Andrei MargaPublicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
5839
 | 16
 | 15
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
gmbplay
0
Europa postcrestina,pacat!
Publicat Joi, 20 aprilie 2017
+Răspunde
Max
+1
Este ultimul papa care nu a pupat, la propriu, mainile lui Rotschild, Rockefeller si compania. Deci trebuia schimbat, mai ales ca era si neamt. Urmatorii, incepand cu asta de acum, stiu ce au de facut si in orice caz nu vor mai fi teutoni, nici daca ar fi sa preschimbe apa in vin.
Publicat Miercuri, 19 aprilie 2017
+Răspunde
Matei @ MYSEBI
-6
1) - Catolicismul este o institutie care, desi despartita de ortodoxie prin Marea Schisma de acum cam o mie de ani, are drept fundament teologic aceiasi Biblie (Vechiul si Noul Testament). Crestinismul include aceasta biserica, prfecum si alte institutii similare. 2) - Ceea ce a disparul odata cu finele celui de-al doilea razboi mondial a fost « Al treilea Reich », in formula sa fascista. Nazismul nu a aparut si nici nu a disparut in acelasi timp, fiind prezent pe diverse meridiane, in forma culturale specifice. 3) - Germania este in partea vestica a Europei, deci prin definitie, « occidentala ». 4) - Spatiul germanofil a cunoscut spasme filozofice puternice, ce au condus la evolutii importante in istoria moderna a acestei ramuri. Extremismul nu ii apartine ca lansare, acesta fiind prezent in tot cursul istoriei omenirii. 5) Germanofilia reprezinta apropierea culturala fata de produsele intelectuale germane, importante in atoate directiile, de la litaratura la arte plastice, muzica, filozofie, la manifestari actuale ale mijloacelor de expresie. Democratia reprezinta un mod de organizare sociala, mostenit din antichitate. Tinand cont de diferentele culturale, toate tarile pot aplica modele ale acesti concept organizatoric.
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
MYSEBI @ Matei @ MYSEBI
+7
1 ) Calolicismul este produsul ostrogot al crestinismului = un cult al lui Odin . 2 ) - Nazismul n-a murit , baaa ... mai al dreaq s-a intarit ; 3 ) - domnule Matei , nu suntem la ora de geografie . Germania , desigur o stiu si copiii , este tzara care conduce politic , economic , militar si cultural zona westica a Europei numita si Occident . Desi din "Occident" mai fac parte si tzarile dezvoltate ale Lumii care au origini europene , ex : Chile , Australia si Noua Zeelanda , Africa de Sud , etc ; 4 ) - genele barbare ale migratorilor germanici tradeaza comportamentul anti-pacifist si anti -democratic al actualilor conducatori UE ; 5 ) - La noi in Romania s-a uzitat de prea multa cultura germanica si s-a dezvoltat un adevarat mit al superioritatii germanilor si produselor Made in Germany , a Germaniei , un . f a l s . care trebuie spulberat ;
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
Matei
0
Interesanta aceasta « retragere ». In alte culturi este un obicei chiar ca cei potentati, inclusiv conducatori religiosi, sa se retraga la un moment dat din potente si onoruri, pentru a isi sfarsi zilele in modestie si saracie, spre iertarea pacatelor. Aceasta practica cred ca ar trebui generalizata. De exmplu in acest caz, renuntandu-se la locuinte somptuoase si conditii materiale mai mult decat asiguratorii. Cu un vesmant comun si fara nicvi un ban, persoana respectiva ar trebui sa isi castige existenta precum orice persoana in varsta ce se trezeste la somaj. Sau, si mai intesant, sa fie dabarcat in aceleasi conditii, insa fara nici un cat de identitate, insa intr-o tara careia nu ii cunoaste limba si obiceiurile, exact precum refugiatii de razboi, de clima sau de mizerie. Sunt convins ca o asemenea experienta le-ar deschide alte perspective in privinta realitatilor din jur si iubirii de aproapele.
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
15
+5
Pe fondul slabirii bisericii in Europa, isi face loc, agresiv si insistent, islamul. Mai bine zis, incearca. Religia in sine nu este atat de agresiva, cat metodele folosite in a se impune.
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
MYSEBI
+5
Intrebari care se impun : 1 ) - Catolicismul este crestinism ? ; 2 ) - Nazismul a disparut in 1945 ? ; 3 ) - Este Germania parte a occidentului ? ; 4 ) - De ce majoritatea ideilor extremist-culturale au aparut in spatiul germanic ? ; 5 ) - germanismul este compatibil cu democratia ?
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
nosebi is better @ MYSEBI
+2
Intrebari puse de un om cu putina minte, care nu se impun deloc. Sunt doar niste tampenii. Mai citeste si tu cate ceva, nu numai ziarele.
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
MYSEBI @ MYSEBI
+7
Domnule ( de mai in jos ...)care ma contesti jignind logica si lb romana ; Te intreb pe dumneata dar si auditoriul // 1 ) - Cunoasteti psihologia poporului german fara a lua la cunostinta sloganele si definitiile elitelor germanice ? ; 2 ) - Stiati ca Germania se afla pe Locul 2 in Lume in ce priveste . f a l s i f i c a r e a , produselor comercializate pe piata mondiala ? ; 3 ) - Si ca Intoleranta , bigotismul si sectarismul germanic au creat perfectionismul transformat in toxicul Birocratism u-european ? ; 4 ) - Contributia Germaniei la actuala realitate geo-politica europeana si mondiala este considerata de istorici si analisti ca extrem de negativa , stiati desigur .... 5 ) - violenta si ura , dispretul si crima grefate pe sentimentul de superioritate specific german au facut si vor face milionae si milioane de victime inconstiente .... si nevinovate ...))
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
@mysebi @ MYSEBI
+3
Hazliu! Parca ar fi Times New Roman.
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
Czestochowa
+10
Dupa ce a plecat BENEDICT ,biserica nu mai este si nu va mai fi niciodata asa cum a fost .Intrebarea ramine insa -a plecat sau a fost inlaturat -acest Om extraordinar si erudit ? Nu vom afla niciodata .Miine va implini ö virsta venerabila Sa-i uram Sanatate si putere de a mai ramine intre noi .
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
SOBOLANU
+2
EXTRAORDINAR ARTICOL DOMNULE MINISTRU !!!!!!!!
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
Andrei Marga @ SOBOLANU
+2
Multumesc sobolane!
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
Observator @ SOBOLANU
+2
Andrei Marga se exprimă pe față, nu în subsol. Nu e nevoie ca cineva să se exprime folosindu-i numele.
Publicat Duminică, 16 aprilie 2017
+Răspunde
paul
+5
interesanta tema si corecta observatia dvs excelenta, ca trăim într-o cultură pozitivistă și agnostică, ce se arată mereu mai intolerantă față de creștinism si ca societatea occidentală nu va mai fi a o societate creștină, civilizatia europeana este cladita pe valorile crestine, distrugerea lor ar distruge temelia civilizatiei moderne si atunci spre ce ne indreptam, 90% din tinerii occidentali sunt atei, nu cred in nimic, cum poti trai fara o credinta, e drept eliberata de fanatism, e greu de inteles, se pare ca aceasta corectitudine politica are ca tel si distrugerea crestinismului si promovarea unor valori dubioase, anticrestine, dar de asta profita din plin prozelitismul fanaticilor musulmani, care doresc si ei distrugerea crestinismului!
Publicat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
+Răspunde
Recomandate
Abuzul, între infracțiune și salvare politică
Publicat acum 12 ore şi 13 minute
Halep a învins-o pe Anastasija Sevastova
Publicat acum 15 ore şi 51 minute
Va pieri industria europeană a cărbunelui?
Publicat acum 6 ore şi 51 minute
Pasajul Sudului, „terminat” de ochii lumii
Publicat acum 10 ore şi 19 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Subiectele zilei
4 articole/ Actualizat Vineri, 28 aprilie 2017
alarm off
Cronica din Berceni
6 articole/ Actualizat Miercuri, 19 aprilie 2017
alarm off
Cotidianul cititorilor
10 articole/ Actualizat Joi, 20 aprilie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
17 articole/ Actualizat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
111 articole/ Actualizat Joi, 27 aprilie 2017
Simona Popescu

Eroicul atac al celor 8800 de oi româneşti asupra unei nave militare ruseşti va rămâne cu siguranţă în istoria României la capitolul mari victorii.

Simona PopescuPublicat acum 5 ore şi 28 minute