Măsurile care aduc mai mulți bani la buget, dar care afectează economia

Programul de convergență aprobat de Guvernul României în ședința de vineri cuprinde două măsuri care au potențial de a aduce mai mulți bani la buget, dar care ar afecta mult economia.

Prima dintre ele se referă la repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat de companiile de stat sub formă de dividende la buget și cea de-a doua se referă la vânzarea unor bucăți din Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica, iar cu banii încasați să se plătească salarii și pensii, în loc de investiții.

„Aceste fonduri (provenite din virarea la buget a celor peste 90% din profit) ar trebui folosite pentru investiții sau ca rezerve, în cazul în care apar situații neprevăzute. O altă consecință nefastă a acestei măsuri este că ea va pune în mare dificultate realizarea Fondului Suveran de Investiții. O altă măsură cu potențial enorm este IPO (oferta publică primară) pentru vânzarea unui pachet de 15 la sută de acțiuni noi emise pentru CO Oltenia și Hidroelectrica. Deși aceste companii pot fi privatizate și se pot vinde parțial pe bursă, banii astfel proveniți ar trebui să fie utilizați pentru alte investiții, nu în plata de salarii. Nu am certitudinea că Guvernul vrea să privatizeze aceste companii pentru a avea bani pentru salarii mai mari, dar, sincer, nu văd de unde altundeva se vor scoate 32 de miliarde de lei pentru aplicarea Legii salarizării unitare. Vânzarea unor părți din companiile profitabile ale României pentru a plăti salarii mai mari este comparabilă cu decizia unei familii de a-și vinde casa doar pentru a-și permite o masă mai copioasă la restaurant”, a comentat Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe în Cabinetul Victor Ponta.

La începutul acestui an, Guvernul Grindeanu a stabilit o cotă minimă de 90% de repartizare a profitului companiilor de stat, măsură care are ca scop atragerea unor fonduri suplimentare la buget necesare îndeplinirii programului de creștere a salariilor și pensiilor și de reducere a taxelor și impozitelor. Asta înseamnă o tăiere abruptă a fondurilor de investiții rămase la dispoziția companiilor. Această retezare a capitalului de investiții va afecta în viitor industria românească.

Până în ianuarie, legislația, adică OUG 64/2001, reglementa repartizarea unei cote de „minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat”.

Statul român este acţionar majoritar la 1.143 de regii autonome, societăţi comerciale şi companii naţionale. Dintre acestea, 135 sunt regii autonome şi 43 companii şi regii naţionale. Restul sunt societăţi comerciale deţinute integral sau majoritar de stat. Vestea proastă este că, din cele 1.143 de companii de stat, numai 50 au avut profit în 2015, potrivit unui top realizat de Guvernul Cioloş. Acestea au obţinut un profit brut de 4,4 miliarde de lei în 2015, ceea ce corespunde unui profit net de 3,69 miliarde de lei.

Ministerul Energiei pregăteşte o hotărâre de Guvern prin care va schimba procedura de listare la bursă a Hidroelectrica, unul dintre cei mai importanți producători de energie din țară, astfel încât banii să rămână la bugetul de stat, ceea ce va însemna că procesul nu va mai avea loc în acest an, a anunţat Andreea Lambru, preşedintele Consiliului de Supraveghere al companiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Actualul Consiliu de Supraveghere va susţine procedura de listare la bursă, dar există un comitet format din mai multe instituţii care se ocupă de listarea la bursă şi de un consorţiu cu care Hidroelectrica are contract”, a spus Lambru. Oficialul producătorului susține că este preferabilă metoda de listare prin care banii merg la bugetul de stat, adică listarea directă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de Ministerul Energiei.

Conform actualei metode de listare a Hidroelectrica, aprobată de Guvern în 2013, adică prin majorare de capital, fondurile ar fi urmat să rămână în bugetul companiei.

„Vă răspund din punctul meu de vedere şi ţinând cont de faptul că nu am un mandat din partea Ministerului Energiei: este preferabilă vânzarea directă de acţiuni. Hidroelectrica în momentul de faţă are suficienţi bani pentru investiţii. Mai mult de atât nu cred că putem investi pe anul în curs, nu vom putea cheltui nici banii pe care îi avem, drept urmare este mai binevenit (ca fondurile să meargă, n.r.) la bugetul de stat”, a spus Andreea Lambru. Aceasta a afirmat că în acest an nu mai vede posibilă listarea Hidroelectrica la bursă.

Cheltuieli mai mici

Cheltuiele de funcționare a instituțiilor publice vor fi reduse cu până la 10%, conform Programului de convergenţă 2017- 2020 votat vineri de Guvern. Totodată, Executivul se angajează ca de la 1 iulie să introducă un mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituțiile publice, și să continue și în 2018 repartizarea la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat, față de 50% cât era până acum câteva luni.

Conform memorandumului discutat în ședința de vineri a Guvernului, aceste măsuri suplimentare incluse în Programul de convergență vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere și răspund solicitărilor reprezentanților Comisiei europene. Programul de convergență are la bază prevederile cadrului macroeconomic actualizat pentru perioada 2017-2020, care prevede o creștere economică de 5,2% în anul 2017 și o creștere medie anuală de 5,6% în perioada 2018-2020.

Pentru perioada 2017-2020, estimările bugetare s-au construit plecând de la prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru 2017-2019 și de la măsurile suplimentare ce urmează să fie implementate în acest an. În aceste condiții, deficitul bugetar ESA rămâne relativ constant în anii 2017 şi 2018, urmând să se ajusteze către 2% în anul 2020, susțin reprezentanții Guvernului.

Deficitul structural crește de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, iar abaterea de la obiectivul pe termen mediu – OTM începe să se ajusteze treptat începând din anul 2019. Pe întreaga perioadă de proiecție este așteptat ca datoria publică, conform metodologiei UE, să rămână sub 40% din PIB.

Accize mai mari

Programul de convergență propune accize mărite la țigări, care ar aduce 90 de milioane de lei în plus la bugetul din acest an, o nouă plată defalcată a TVA direct în contul furnizorului, care pare că aduce 180 milioane de lei în plus și o modificare a prevederilor privind regimul metalelor prețioase pentru simplificarea și creșterea eficienței actelor de control, care duce la venituri cu 110 milioane lei mai mari. Dacă impactul este corect calculat pentru aceste măsuri, ele nu influențează prea mult bugetul, reprezintă doar o picătură într-un ocean, susține Ioana Petrescu.

Fostul ministru de Finanțe mai spune că în Programul de Convergență sunt și măsuri care ar putea aduce bani la buget, dar care nu sunt aplicate în mod corect.

„Se dorește plata contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim pentru angajații care lucrează part-time sau cei care câștigă sub 1450 lei. Se estimează că această măsură ar avea un impact de 620 milioane de lei în plus la buget, în anul 2017. Însă, o astfel de măsură nu funcționează fără alte intervenții de reducere a evaziunii pe piața neagră a muncii. În absența altor măsuri complementare, angajatorii nu vor declara acest tip de angajați, pentru a evita plata noilor taxe. Mă tem ca vor crea o gaură și mai mare la buget.

De asemenea, se menționează îmbunătățirea guvernanţei corporative în companiile de stat. Sunt în favoarea acestei măsuri! Am lucrat la modificarea OUG 109 a guvernanței corporative mai mult de un an la Cancelaria Primului Ministru. Modificarea s-a transformat în lege, dar nu este aplicată, cel puțin în spiritul său. Selecția profesionistă de anul trecut pentru boardul companiei Hidroelectrica și conducerea CEC au fost anulate. În AGA și CA ale marilor companii de stat au fost numite persoane fără calificările necesare în aceste domenii, continuând o lungă și nefericită tradiție a ultimelor guverne (tehnocrate și politice) de a transforma aceste poziții în sinecuri. În aceste condiții, nu vorbim de îmbunătățirea guvernantei companiilor de stat, ci chiar de înrăutățirea ei, cu implicații negative asupra veniturilor pe care le aduc la stat aceste companii”, a spus Petrescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.