Partidele politice au decis să introducă în noul Cod Fiscal TVA de 20% de la 1 ianuarie 2016 şi de 19% în 2017 şi au amânat cu un an renunţarea la două dintre taxele controversate: cea pe stâlp şi supracciza la carburanţi. Aceste măsuri lasă necheltuite în jur de 4,5 miliarde de lei. În plus, s-a amânat şi reducerea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%, adică o economie de 1,6 miliarde de lei. La acestea se adaugă cele 2 miliarde de lei care nu vor fi cheltuite întrucât TVA va rămâne la 20% şi nu se va duce la 19%. Înţelegerea politicienilor salvează astfel 8 miliarde de lei. Însă, pe parcursul anului 2015, aceiaşi politicieni au luat câteva măsuri care au mărit consistent capitolul cheltuielilor prin diferite creşteri de salarii şi pensii dar şi de taxe. Să le enumerăm: legea pensiilor militare, legea pensiilor parlamentare, legea pensiilor personalului aero-navigant, triplarea salariilor demnitarilor, recenta creştere a salariilor medicilor, scăderea TVA-ului la alimente, dublarea alocaţiilor copiilor, legea salarizării etc. Impactul bugetar este uriaş: 15 miliarde de lei pentru pensii şi salarii, la care se adaugă reducerea de taxe de 7 miliarde de lei. Adică 22 miliarde de lei.
Cum acoperim această gaură? Avem aci 8 miliarde de lei economie rezultaţi din înţelegerea politicienilor. În plus, excedentul bugetar a ajuns în iunie la 7,4 miliarde de lei, record pentru România. Dar aceşti bani sunt rodul politicii de reduceri drastice ale cheltuielilor cu investiţii din ultima vreme. Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la şase luni din care reiese că cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt cu 15% mai mici decât în primele şapte luni din 2014.
O privire pe tabloul evoluţiei principalelor categorii de venituri şi cheltuieli ale statului pe primele şapte luni ne arată câteva chestuini interesante. Vedem o creştere consistentă a veniturilor din TVA, 15,5%, efect probabil al acţiunilor ANAF, precum şi alte două salturi foarte serioase: veniturile din impozitul pe profit, un plus de 11%, şi cele din impozitul pe salarii, cu 13% mai mult decât primele şapte luni din 2014. Însă, la cheltuieli, observăm o creştere substanţială a cheltuielilor cu personalul, +5%, şi cu asistenţa socială, +6%. Procentele sunt mai mici, dar aplicate la valori mai mari rezultă sume consistente, care anihilează în mare parte eforturile de a aduce mai mulţi bani la buget.
Avem deci un excedent de 7,4 miliarde de lei. Ce face guvernul cu aceşti bani? Cele mai multe voci susţin că va acoperi golul bugetar după toate măsurile considerate populiste, cu iz electoral. De asemenea, înţelegerea partidelor pe seama Codului Fiscal încurajează consumul şi ţine în continuare presiune pe investiţii, adevăratul motor de dezvoltare al unei economii. Cele două taxe hulite, pe stâlp şi supraacciza, rămân în picioare, iar dividendele vor fi impozitate la fel, cu 16%. Mai mult, la dividende se va aplica CASS de 5,2% şi nu se va plafona suma la cinci salarii. Concluzia: nici vorbă de impuls investiţional! De la 1 ianuarie 2016, pe măsura scăderii TVA la 20%, se va întâmpla un fenomen care îi va da dureri de cap guvernatorului Mugur Isărescu, şi anume va creşte deficitul de cont curent. Mai exact, vor creşte intrările de mărfuri, în special, în ţară şi în felul acesta va avea loc o hemoragie de valută peste graniţă. De ce se va întâmpla acest lucru? La scăderea TVA-ului la alimente de la 1 iunie nu am avut parte de un exod masiv de valută pe motiv că mărfurile cumpărate proveneau din producţie internă. Când va coborî TVA general atunci se va crea o creştere de venit pentru fiecare iar aceasta se va îndrepta în special către consum, mai puţin spre investiţii. Vom avea o mostră din consumul de după 2004, când se cumpărau produse din import, gen frigidere, aragazuri etc. Deficitul de cont curent mare poate reprezenta una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale României, ţara noastră riscând să fie penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.