Matthew Bourne revine cu „The Car Man”, baletul generaţiei beat

Coregraful-regizor Matthew Bourne este considerat unul dintre cei mai importanţi din Marea Britanie, învingător de cinci ori al Premiului Olivier şi singurul regizor care a obţinut prestigiosul Tony Award, pentru cel mai bun coregraf şi cel mai bun regizor de musical. I s-a oferit de către Regina Angliei titlul onorofic Ordinul Imperiului Britanic pentru serviciul adus dansului.

Lana şi Luca, un coup de foudre

În panorama dansului de astăzi, Matthew Bourne este unul dintre rarii coregrafi care ştiu să spună o poveste prin mişcare. Cu ironie, pescuieşte titluri din repertoriul clasic al baletului, pe care le transformă în poveşti contemporane colorate în negru. De la legendara versiune masculină din Lacul lebedelor, ambientată la Curtea Elisabetei a II-a, de la gotica Frumoasa din Pădurea adormită la acel efervescent Spărgătorul de nuci, ce a adus un omagiu lui Ceaikovski, Bourne este un vulcan de surprize. Din cilindrul său fermecat scoate de această dată The Car Man după Carmen de Bizet, în aranjamentele muzicale create de Rodion Şcedrin şi Terry Davis, în timp ce trama navighează în apele negre, inventate de regizori precum Visconti sau Mallahan Cain.

Într-o săritură spectaculoasă, Marcelo Gomes

Cu tehnica sa de a schimba mereu dansul şi de a-i da o componentă teatrală, Matthew Bourne, autorul extraordinarelor balete Lacul lebedelor, Cenuşăreasa, Frumoasa din Pădurea adormită (distins cu Premiul Danza&Danza pentru cel mai bun spectacol) revine într-un turneu european cu ultima sa capodoperă The Car Man. După spectacolele de la Bristol, Edinburgh, Leicester, Ravenna, este prezent la Londra, între 14 iulie şi 9 august, avându-l ca protagonist pe fantastical balerin Marcelo Gomes în rolul lui Luca.

Fabrica de ţigări din Carmen devine un garaj

Suntem la începutul anilor ‘60 ai secolului trecut. Luca, un vagabond în căutarea unei vieţi mai bune, ajunge la Harmony, o localitate rurală din centrul Americii. ”Urmărit de poliţie” stă scris pe un anunţ la intrarea în garaj. Alături, un bistro. Amândouă sunt proprietatea italo-americanului Dino Alfano. Lana, soţia sa, este frumoasă, sexy şi uşor abordabilă. În jurul garajului se află o lume săracă în căutarea unei mese calde. Luca e fascinant şi are sex-appeal. E chintesenţa seducţiei, dar sfârşeşte prin a deveni asasin. El va fi mecanicul, The Car Man, ales să schimbe destinele comunităţii. În realitate, delictul de care el e responsabil este o întâmplare, un incident. Alături de el, apar bărbaţi rebeli, fiii generaţiei beat.

Lacul lebedelor în montarea lui Matthew Bourne

De această dată, fabrica de ţigări din Carmen devine un garaj de servit masa caldă în America anilor ‘60, în care visele şi pasiunile unui mic oraş sunt răvăşite de sosirea unui ciudat străin.

Trei morţi violente, un arest, o seducţie hetero pe masa de bucătărie şi una gay pe scaunul din spate al unui automobil. Pentru spectator poate părea prea mult.

Frumoasa din Pădurea adormită, creată de Matthew Bourne

Între vagabondul Luca şi frumoasa Lana se produce un coup de foudre. Doi amanţi blestemaţi, prinşi într-un vârtej al pasiunilor, violenţei, alcoolului, jocului, învingându-i pe cei inocenţi, precum Rita, sora Lanei, şi logodnicul ei Angelo, doi perdanţi.

La fel ca şi în Carmen, în acest balet-thriller, izbucneşte pasiunea, răzbunarea. Personajele se aseamănă, dar nu se confundă. Singurul lucru care se păstrează este spiritul operei, într-un loc şi într-un timp diferite. Bourne ambientează povestea într-o restrânsă comunitate italo-americană din Statele Unite. Toate personajele au nume italieneşti, precum Luca, Rocco, Monica, Bruno, Angelo şi Gina, în spatele cărora se ascunde un omagiu adus marilor stele ale cinematografului italian, ca în peliculele Obsesia şi Rocco şi fraţii săi, ambele în regia lui Luchino Visconti.

Cenuşăreasa coregrafiată de Matthew Bourne

Necunoscutul este chiar el, Car Man, un om fără destin, care pătrunde în viaţa altora modificându-le existenţa.

Muzica lui Bizet este adaptată de Terry Davis, care a reorchestrat, de asemenea, opera lui Bizet, Carmen, pentru Teatrul Bolşoi din Moscova, pe muzica lui Rodion Şcedrin. Un alt punct de referinţă a fost filmul Poştaşul sună întotdeauna de două ori, de Bob Rafelson, cu Jessica Lange şi Jack Nicholson, după romanul lui James Cain.

Moment din spectacol

În panorama dansului contemporan, Matthew Bourne a coregrafiat diverse musicaluri clasice, printre care şi Mary Poppins. În prezent este artist resident la Sadler’s Wells Theatre din Londra, iar Compania sa, New Adventures, este considerată cea mai importantă în ceea ce priveşte dansul contemporan britanic, aducând în ultimii 25 de ani nenumărate repertorii capabile să atragă un numeros public atât în Regatul Unit, cât şi în întreaga lume, titluri de succes precum Play without Words, Edward Scissorhands, Dorian Gray, Lord of The Flies şi Sleeping Beauty, alături de producţii clasice: Lacul lebedelor, Cenuşăreasa, Spărgătorul de nuci

O scenă fierbinte din The Car Man

Să ne aducem aminte de Frumoasa din Pădurea adormită pe muzica lui Ceaikovski, în coregrafia lui Marius Petipa, imortalizată de filmele lui Walt Disney. Bourne, cu geniul său teatral, cu fantasticele costume create de Lez Brotherson şi luminile concepute de Paule Constable, recreează într-o formă magică această lume, mobilând-o cu vrăjitoare malefice, vampiri, referindu-se cu un strop de ironie la pelicula Twilight, la eterna luptă dintre bine şi rău în care învinge dragostea.

Marcelo Gomes în Lacul lebedelor

Coregraful Matthew Bourne mărturiseşte într-un interviu acordat lui Sergio Trombetta că a fost influenţat cel mai mult de Obsesia lui Visconti, cu Clara Calamai şi Massimo Girotti. În această peliculă, Girotti, atunci când o părăseşte pe Clara, se împrieteneşte cu tânărul numit ”Spaniolul”, o prietenie extrem de intimă. La fel şi în The Car Man, Luca seduce un tânăr mecanic.

Matthew Bourne amintea de felul în care îşi alege interpreţii, axându-se mai ales pe individualitatea fiecăruia şi pe obligaţia acestora de a avea o formaţie de dansator clasic.

The Car Man la Festivalul de la Ravenna

În spectacolul ce este prezentat la Ballet Theatre din Londra, star este Marcelo Gomes, considerat cel mai bun balerin din lume.

Acesta a mai fost protagonist în Lacul lebedelor, în regia aceluiaşi Bourne, la Tokyo. Artist pasionat şi temperamental, cu o tehnică extraordinară, acesta a strălucit şi în Gala Roberto Bolle şi prietenii săi, care va mai putea fi vizionată, de asemenea, pe scena de la Arena din Verona în această vară.

Intervievat de Spring Season de la Metropolitan din New York, principalul dansator de la American Ballet Theatre a vorbit despre ţara sa natală, Brazilia, cât şi despre cariera americană, despre colaborarea cu Matthew Bourne.

Un Lacul lebedelor în interpretare masculină

”Am început să studiez de la 5 ani baletul la Rio de Janeiro. Într-o zi am fost împreună cu sora mea la o şcoală de dans local de la Manauz, iar atunci când am auzit muzica am simţit că mă contopesc cu ea. În familia mea era sărbătoare în fiecare seară şi toţi dansam într-un salon până când tata ne spunea: «gata, copii, cu dansul, mergeţi în paturile voastre». Am început să iau lecţii particulare de dans pentru a-mi însuşi tehnica. La 13 ani am plecat din Brazilia, fiind invitat la Conservatorul din Florida. Era destul de dificil întrucât nu vorbeam bine engleza. În America am învăţat mult, cu o profesoară de la Opera din Paris. Apoi, am plecat în Cuba, iar de acolo, la Paris, unde am deprins acea tehnică a săriturilor în aer. Am avut o mare uşurinţă în realizarea acestora. Am avut bucuria să-l întâlnesc pe Matthew Bourne şi acesta să-mi ofere rolul principal din Lacul lebedelor. Am fost atât de încântat încât lucram de dimineaţa până noaptea, iar pentru acel proiect m-am şi ras în cap. În baletul clasic trebuia să am o anumită tehnică, destul de rigidă, în timp ce cu Bourne, atunci când am început să dansez, aveam o mare libertate. A fost deosebit de interesant să învăţ să-mi mişc gâtul şi braţele într-un mod inedit şi apoi am dansat cu picioarele goale. Am avut câteva spectacole foarte apreciate în Japonia. Acum îmi doresc imens ca la American Ballet Theatre să semnez în calitate de coregraf două piese. Roberto Bolle a dansat într-una din piesele mele şi aş putea spune că a fost o binecuvântare. M-am inspirat din diferite genuri muzicale. Ascult multă muzică clasică, dar şi contemporană. Iubesc procesul creaţiei, dar n-aş putea spune că nu e foarte dificil ca tânăr coregraf. Mi-aş dori să cresc, să evoluez, să nu mai fiu aceeaşi persoană de acum cinci ani. Pentru mine, Matthew Bourne e un extraordinar exemplu de ceea ce aş dori să fac în viaţă. Mă simt ca un produs al diverselor culturii. În domeniul dansului, am experienţa brazilienilor, americanilor, cubanezilor, francezilor, dar şi a profesorilor ruşi. Încerc tot timpul să adaptez aceste stiluri carierei mele. Şi mâine… Mi-aş dori să mă întorc în Brazilia, unde sunt atât de mulţi dansatori talentaţi, să formez o şcoală de dans şi să-i învăţ arta baletului”.

Spărgătorul de nuci creat de Matthew Bourne

17 dansatori fantastici, dar totodată extraordinari actori, din Compania New Adventures dau naştere acestui teatru-dans unde fiecare gest povesteşte şi naşte acţiunea. Regizorul Bourne se inspiră din cinematograful american. Atunci când este ucis Dino, cei doi interpreţi principali, Luca şi Lana, sunt îmbrăcaţi cu jachete din piele de şarpe la fel ca Nicholas Cage în Wild at Heart, Lana vine de la numele actriţei Lana Turner şi Rita de la cel al cunoscutei Hayworth. În clubul Beat Rouge, dansatorii dau viaţă baletului modern, asemănător celui creat de Martha Graham.

La conferirea Premiului Ravenna Festival

La începutul lunii iulie, la Festivalul de Dans de la Ravenna, Matthew Bourne a fost distins cu Premiul Ravenna Festival 2015.

Premiul a constat într-o sculptură realizată de Marco Bravura, un model la scară al celor două fântâni monumentale Ardea Purpurea, din Beirut şi din Ravenna. Sculptura este realizată în tehnica bizantină.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.