„Mazăre de Moldova” și proporțiile dezastrului

Stațiunea Slănic Moldova a fost aproape ștearsă, încet, dar sigur, de pe harta atracțiilor turistice din România. Lacătele de pe ușile celor mai importante unități de cazare mărturisesc totul despre modul în care acest obiectiv turistic, emblematic în anii comunismului, a fost devalizat ani de-a rândul și chiar aruncat în niște hățișuri financiare, din care se mai văd doar datoriile fabuloase pe care autoritățile locale actuale trebuie să le acopere.

Andrei Șerban, pesedistul supranumit „Mazăre de Moldova“, grație asemănării fizice izbitoare cu fostul edil de la malul mării, este arătat cu degetul pentru numeroasele ordine de executare silită care năvălesc peste autorități. Pe lângă sumele restante provenite din diversele inginerii financiare făcute în timpul celor 12 ani de mandat ca primar, administrația locală a stațiunii băcăuane mai are de recuperat arierate de peste 2.000.000 de lei, de la trei firme controlate prin interpuși tot de fostul edil.

Datorii cu șanse de recuperare spre zero

Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc și finul lui Corneliu Iacobov, a băgat în faliment viitorul a 4.198 de suflete din localitatea Slănic Moldova. „Mazăre de Moldova“, a cărui fiică a fost botezată de Dumitru Sechelariu, s-a aventurat să folosească banii publici după bunul plac, pe vremea când era primar, pentru diverse proiecte de-a dreptul fantasmagorice, în urma cărora a rămas doar prăpădul, respectiv datorii de peste 10 milioane de lei. Actualul primar al localității încearcă să găsească fel și fel de soluții de supraviețuire a administrației pe care o păstorește, astfel încât să nu anunțe falimentul stațiunii. Și totuși, până la această etapă nu mai e decât un pas. Perla Turism, Perla Moldovei și Perla Construct sunt firmele care nu și-au mai achitat dările de multă vreme, cumulând restanțe de 2.460.349 de lei. Culmea paradoxului este că datoriile acestor societăți conduse din umbră de către Andrei Șerban, la adăpostul interpușilor, figurează ca fiind prescrise, astfel încât șansele de recuperare a banilor tind spre zero. Pe plan local, fostul primar PSD al orașului Slănic Moldova este cunoscut drept unul din membrii grupării care au participat la devalizarea RAFO Onești.

Mașinile de tocat bani, blocate parțial de DNA

„Investițiile“ primarului Mazăre moldovean par de-a dreptul făcute cu rea-voință, și nu pentru utilitatea publică. Pentru realizarea unui bazin de înot didactic s-au cheltuit, timp de niște ani, sume incredibil de mari. Dar proiectul a fost oprit aproape de finalizare, atunci când s-a pus problema racordării lui la utilități. De 2.300.000 de lei este nevoie pentru construirea unei stații de epurare a apei care ar definitiva investiția. În registrul altor lucrări, făcute toate după ureche de Șerban, se înscrie și căminul cultural, pentru care s-a investit masiv, în detrimentul reparării capitale a emblemei stațiunii, respectiv a cazinoului care stă să se prăbușească. Cu toate sumele mari infuzate în casa de cultură, aceasta mai necesită încă 2.150.000 de lei pentru terminarea extinderii construcției, amenajarea căii de acces și racordarea ei la utilități. Direcția Națională Anticorupție a fost cea care a blocat această „investiție strategică“ bifată de „Mazăre de Moldova“. Însă odată cu stagnarea lucrărilor au ieșit la suprafață și datorii de peste 800.000 de lei. În gestionarea banilor stațiunii moldovene, lui Andrei Șerban i-a dat cu virgulă atât de mult, încât a contractat și un credit, în valoare de 4.800.000 de lei. Primăria trebuie nu doar să restituie suma respectivă, ci și să achite rate restante și dobânzi de peste 3.500.000 de lei.

Primăria va fi executată silit

Primăria Slănic Moldova va fi executată silit în baza unei hotărâri judecătorești din cauza unor arierate de 289.141 lei către EON, neachitate la timp de către administrația Șerban. Conturile stațiunii sunt deja blocate din cauza a 7.187 de lei, pe care îi datorează unei societăți care a pavat parcul din Slănic, dar care nu și-a mai văzut niciodată remunerată truda. Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite la începutul secolului XIX. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care a atins apogeul în comunism, mulțumită și unui patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri. Toate locurile de cazare au fost mereu ocupate de vizitatori români și străini, până în 1998. A urmat preluarea „la pachet“ a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov, dar și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămase fără locuri de muncă fie peste hotare, fie în alte localități din țară, cât și „atrofierea“ turistică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Laur Emre 89 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.