×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 5 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Joi, 29 iunie 2017, 05:10
EUR (€)
-0.0067 ↘
4.5563 RON
USD ($)
-0.0408 ↘
4.0114 RON
• • •
Mentori şi ciraci (cum e turcul şi pistolul)

Un vechi proverb spune „aşchia nu sare departe de trunchi". În peisajul literar românesc sunt demne de urmărit naşterea, ascensiunea şi decăderea generaţiei optzeciste.

Imediat după revoluţie, o mare parte dintre membrii ei ocupau redacţia principalelor ziare şi s-au erijat în formatori de opinie, dar şi acuzatori publici ai trecutului apropiat.

Opinia publică era obişnuită doar în privinţa compromişilor clasici, Păunescu şi Vadim. Generaţia lui Cărtărescu poza într-una imaculată şi pregătită să impună un nou canon literar şi moral.

În acele perioade tulburi, cu mitinguri, proteste şi manifeste, prea puţini jurnalişti s-au ocupat de trecutul acestora. Prea puţini puteau să bănuiască câte texte obediente a putut să producă generaţia optzecistă.

Luându-şi ca protecţie mentori cunoscuţi în lumea literară precum Ovidiu S. Crohmalniceanu, Ion Dodu Bălan sau Nicolae Manolescu, aveau toate garanţiile unei baze profesionale solide. Această perdea de fum a durat foarte mult, la data formării lor, mulţi din generaţia optzecistă nu intraseră în vizorul lui Virgil Ierunca sau M. Niţescu.

Starea confuză s-a prelungit şi ca urmare a atitudinilor puternic anticomuniste şi anti-iliesciene. Dezvăluirile despre trecutul lor au început prin atât de româneştile „dări în gât" dintre confraţi. A fost de ajuns să cadă unul, după care, precum popicele, s-au rostogolit aproape toţi.

În preajma anului 2008 deja apăreau texte compromiţătoare semnate de I.T. Morar, Traian Răzvan Ungureanu, Dan Pavel, Ion Stratan etc., care se doreau a fi uitate. În paralel cu activitatea penibilă a ciracilor apăreau şi textele marilor mentori.

(...)"Partidul i-a ajutat pe scriitori să înţeleagă ce rol le revine în viaţa socială, în lupta pentru construirea şi desăvârşirea socialismului, aportul pe care îl pot aduce la făurirea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste şi la distrugerea vechii mentalităţi" (Nicolae Manolescu, "Contemporanul", nr. 34, 1964).

"Virtutea umanismului socialist stă în faptul că realizează pentru întâia oară o sinteză armonioasă şi deplină a omenescului. Cu alte cuvinte, o artă militantă, superioară, îşi află unitatea într-o mare varietate de preocupări, convergenţe către înalte idealuri comuniste" (Ov.S. Crohmălniceanu, "Flacăra", 6 decembrie,1975).

Crohmălniceanu coordona tabăra prozatorilor iar printre cei care s-au bucurat de sprijinul lui, între mulţi alţii, amintim aici selectiv pe Mircea Nedelciu şi Cristian Teodorescu. Nicolae Manolescu a fost "protectorul" poeţilor.

În ierarhia obedienţei, deasupra mentorilor se aflau protectorii politici. Cei mai renumiţi au fost Ion Dodu Bălan şi Gheorghe (Gogu) Rădulescu.

"(...) în viziunea partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, istoria, limba şi literatura română sânt considerate ca având un rol determinant... în procesul de formare şi modelare a omului nou, în educaţia patriotică şi comunistă a tineretului" (Ion Dodu Bălan, „Spirit revoluţionar, educaţie şi cultură", „România Literară", anul XXI, nr. 51, 15 decembrie 1988, p. 3).

Ion Dodu Bălan, ca preşedinte al Societăţii Literare a Studenţilor în anul 1978, a avut ca secundanţi, adică vicepreşedinţi, pe liderii optzecişti Mircea Cărtărescu şi Radu Călin Cristea.

Alături de Ion Dodu Bălan, un alt protector politic faimos a fost Gheorghe Rădulescu (alintat Gogu Rădulescu printre intelectualii obedienţi). Acesta a fost agent al KGB şi patron al "intelectualităţii" PCR, de la Blandiana la Dinescu, şi a stat lângă Ceauşescu până la mitingul din 21 decembrie 1989.

Oaspeţi statornici ai demnitarului comunist "au fost actorii Ion Caramitru, Valeria Seciu, Amza Pellea şi Florin Piersic; muzicienii Dan Grigore şi Gheorghe Zamfir; scriitorii Nicolae Manolescu, Zigu Ornea, Mircea Dinescu, Marin Sorescu şi Augustin Buzura; istoricul Cristian Popişteanu cu soţia, Adina Darian, chirurgul Setlacek şi doctorul oculist Boeraş. Ascultau muzică, citeau literatură şi discutau. Lăudate de musafiri erau şi poemele Dorinei Rădulescu. După moarte i-au ridicat în curte statuie. Comemorările soţiei demnitarului se făceau prin spectacole de muzică şi poezie în ocolul plin ochi de floarea elitei bucureştene. De ce roiau artiştii şi intelectualii la Comana? „Îi ajuta pe toţi domnul ministru, ştie «tanti Miţa». Pe bază de serviciu, dacă aveau ceva neplăceri...", cum aflăm dintr-un articol publicat de Lavinia Betea în "Jurnalul" din 25 mai 2010.

În ciuda evidenţelor, optzeciştii, în loc să-şi toarne cenuşă în cap, devin şi mai agresivi. Ori neagă făţiş textele reproduse cuvânt cu cuvânt, ori caută scuze penibile precum Mircea Vasilescu, detectivul atât de agil care, după ce mi-a reproşat că nu pot să îl identific pe celălalt Vasilescu, a reuşit această performanţă într-o jumătate de oră. Era el însuşi; se uitase din sufragerie în dormitor; sau recurg la ameninţările cu justiţia, cum a făcut-o fierar-betonistul Teodorescu.

Realitatea însă a demonstrat că textele omagiatoare nu erau decât o trambulină de afirmare literară. Unii dintre cei pomeniţi mai sus creând un cult al personalităţii chiar în cadrul generaţiei lor. În „Suplimentul Literar şi Artistic al Scânteii Tineretului" (pe care îl vom numi pe scurt SLAST), din 10 ianuarie 1982, poate fi citită o laudatio la adresa poetului Traian T. Coşovei, laudatio la care au participat între alţii Nicolae Manolescu, Florin Iaru, Mircea Cărtărescu şi Denisa Comănescu. Florin Iaru spunea că „cine îl iubeşte pe Traian zice adio definitiv comodităţii". Mircea Cărtărescu recunoştea faptul că „un lucru nu suport la el: scrie al dracului de bine. Dar îi trec cu vederea această scădere căci, la urma urmelor, nimeni nu-i perfect".

Iar Denisa Comănescu a fost atât de cucerită de premiile obţinute de Traian T. Coşovei, şi mai ales de faptul că şi-a recitat versurile tocmai în RSS Tadjikistan, încât a declarat: „M-am hotărât să devin o amică fidelă a poeziei lui Traian T. Coşovei. Nimic nu-i scapă. Ai milă, Traiane! Sau n-ai milă! Dă-i înainte!". Dacă aceste afirmaţii ar fi fost sincere, atunci de ce Editura Humanitas nu publică o retrospectivă a poeziei lui Traian T. Coşovei?!

În acelaşi an 1982, Traian T. Coşovei spunea despre „drumul cuvântului" că reprezintă „o instituţie de muncă uriaşă, de efort depus în slujba Cuvântului Partidului, trăit pe deplin cu intensitatea unui mare eveniment al conştiinţei" (Traian T. Coşovei, „Drumul Cuvântului", SLAST, 15 august 1982, p. 1).

Bazându-se pe un sprijin cvasigeneral în revistele literare ei se prezentau nu numai ca disidenţi, dar şi autori de mare suprafaţă. Care erau argumentele lor? Lauda reciprocă, escamotarea publicaţiilor din perioada 1970-1989 şi încercarea de a impune ca repere morale anticomuniste oameni care în realitate serviseră cu sârg PCR-ul, precum Ana Blandiana, Dinu Săraru, Ovidiu Ioaniţoaia, Ioan Buduca, Mircea Micu etc.

Or, această tehnică pe care o credeau impecabilă a „falimentat" într-o bună zi. Parcurgând excelentele cărţi ale lui Virgil Ierunca şi M. Niţescu am observat o serie de goluri sau omisiuni. Şi atunci m-am hotărât să fac o cercetare în marile biblioteci ca să vedem care era starea de fapt a revistelor studenţeşti din perioada 1970-1989, şi anume „Viaţa Studenţească", „Suplimentul Literar şi Artistic al Scânteii Tineretului" (SLAST), „Amfiteatru", „Convingeri Comuniste", „Universitatea Comunistă", „Tânărul Leninist" etc.

Surprizele au fost uluitoare. Aproape întreaga generaţie care se află în mass-media, cultură sau în partidele politice s-a format în revistele sus-menţionate, de la Adrian Năstase la Sorin Roşca Stănescu.

Şi cu asemenea oameni aflaţi la vârful piramidei sociale ne mai mirăm că economia de piaţă arată cum arată, că legea lustraţiei încă nu s-a adoptat, că procesul comunismului nici măcar nu a început.

Cu acest lanţ de interaşantajabili şi compromişi nu mă miră deloc că Nicolae Ceauşescu ar fi putut câştiga azi din primul tur ce scrutin alegerile prezidenţiale.

Fără eliminarea acestora din funcţiile de răspundere politice, culturale, economice etc., viitorul României va arăta exact ca prezentul ei.

Adrian MajuruPublicat Luni, 02 august 2010
5038
 | 21
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
o voce din sala
0
mai, majurule, mai! de cati ani fierbe-n tine razbunarea? prin anii '80 ce faceai tu, mai baiete? scriai? macar o propozitie cu subiect si predicat? ceva???? un anunt la mica publicitate? ori te tineai in dosul optzecistilor mirosindu-le... urma si... scriind rapoarte? ca nu te bagau in seama, mai, majurule, mai! visai si tu sa fii ca ei, sa ai glorie, carti publicate, femei frumoase... si aia nici nu stiau ca existi. cat ai plans tu in pumnisori jurandu-ti crunta razbunare... uite c-a venit si vremea ta! bucura-te... cat mai poti! dar, atentie, de ratare tot nu scapi!
Publicat Joi, 02 septembrie 2010
+Răspunde
PENSIONAR DAN IONETE
+10
VA URMARESC DE CATIVA ANI,ATI INFORMAT IN GENERAL CORET CITITORII,DAR CU TOATE EFORTURILE, ROMANII VAD GUNOAIELE VALORI,REGRET CA M=AM NASCUT AICI!
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
veniti ,ba,la comana
+7
sa-mi sugeti p.ca ceausescu e in top! tot noi comunistii...orice s-ar face poporul roman vrea sa moara comunist! mai mult nu poate!
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
ce-ar alex platon cu ce intreb eu?
+8
augustin buzura-limbi la ceausescu cat cuprinde...a scris ceva esential? de ce nu-l traduce nimeni in Occident? M.preda a dat doar o carte buna-cel mai iubit...in rest,lingau pe linie de Partid (nu vreau sa va necajesc cu citate),Nichita si bune si foarte rele-Oda Militianului,il rog pe A.Majuru s-o caute! Comparativ cu ce se scria in Vest, Porcarioare comuniste! cu respect si cu regret,victor lucaciu
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
Sandu Aristotel
+9
Nichita Stanescu, augustin buzura au scris texte omagiale. angajante politic. Cei doi poeti ii pot face pantofii lui ungareti. Marin Preda a publicat pe banii statului roman in limba franeca romanul morometii. A fost cumparat un singur exemplar de ambasada romana la Paris. In rest, esec total. Dar au fost altii care nu au pactizat, si dupa puscarie, precum geo bogza. De pilda, Traian Demetrescu(Tradem) a murit de comotie cerebrala, izolat intr-o scoala de catun. La fel I.D.Sirbu, cu mult mai talentat decit marin preda al dumitale, si deloc cenaclist obedient in tinerete.
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
Alex Platon
-4
Dle victor Lucaciu, ce parere aveti de spre Cel mai iubit dintre paminteni, dar despre viersurile lui NIchita Stanescu, dar despre poeziile lui Marin Sorescu, dar opera lui Augustin Buzura, si scrierile lui Geo Bogza,..sa,... Apoi daca vi se pare ca cei19 ani (1970-1989)au trecut degeaba va asigur ca nu au fost probabil singurii 19 ani goi deoarece arta ,cultura nu se face in rafale de mitraliera ci, numai daca-ti vine ! Am citat din acad Grigore Moisil. Pardon!
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
victor lucaciu
+10
care este legatura intre Michelangelo si hamesita generatie '80? Credeti ca A.Majuru a subestimat vreun artist exceptional? Ce romane grandioase s-au publicat intre 1970-1989? Fiindca asta-i epoca incriminata in articol,cu respect,critic muzical victor lucaciu
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
" vino la Comana,Dorule..."
+9
un popor tip gogu radulescu,cu intelectuali tip gogu radulescu...ce pretentii sa ai! "vino la Comana,dorule.." Sa facem labaaaaaaaaaaa la Comana
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
un popor care accepta orice
+8
nu-s nici nazist,nici comunist!. nu-mi plac prostii,nea platon!
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
eu
-3
Turcu este musulman si pistolu' american!
Publicat Marţi, 03 august 2010
+Răspunde
Recomandate
Ăștia bagă țara-n bălării
Publicat acum 10 ore şi 58 minute
Dodon, despre Băsescu: E un pericol mare
Publicat acum 17 ore şi 35 minute
Ce face Iohannis cu legea salarizării bugetarilor
Publicat acum 15 ore şi 49 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Fotografiile bunicilor
26 articole/ Actualizat Duminică, 25 iunie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
132 articole/ Actualizat acum 19 ore şi 22 minute
Ioan Buduca

Nu cred că sunt mulți pesediștii care, citind sau răsfoind programul lor de guvernare, au înțeles în ce afacere ne aflăm cu acest proiect de țară.

Ioan BuducaPublicat acum 9 ore şi 28 minute