David Cameron va discuta despre reforma tratatelor europene, în acest weekend, la reşedinţa de vară de la conacul de la Meseberg cu Angela Merkel. Împreună cu copiii şi cu soţia sa Samantha, premierul britanic care a devenit imediat după preluarea mandatului o mare problemă pentru unitatea UE va petrece sfârşitul de săptămână alături de cancelarul german şi, fapt inedit, de soţul Angelei Merkel, Joachim Sauer.
Este pentru prima dată când Cameron este invitat la Meseberg, un gest pe care Merkel nu l-a făcut decât în cazul lui George W. Bush şi Nicolas Sarkozy. Nu trebuie uitat faptul că la summit-ul european care a decis primul buget de austeritate din istoria UE, negocierile s-au redus, potrivit The Guardian, la o peregrinare a şefilor de stat şi de guvern din UE prin faţa lui Cameron şi Merkel – susţinătorii cei mai înfocaţi ai austerităţii în Europa. În acest timp preşedintele socialist al Franţei se peirduse pe culoarele Consiliului, spunea el, din cauza unei neînţelegeri. La fel şi acum, când Hollande, susţinătorul unui buget mai generos pentru UE, rămâne la Paris prizonier al problemelor politice şi economice interne. Pe de altă parte, Hollande îl susţine în mod evident pe contracandidatul social-democrat al Angelei Merkel la alegerile din această toamnă, Peer Steinbruck.
Eliberaţi aparent de presiunile venite din partea Frnţei, Merkel şi Cameron vor discuta despre “toate aspectele” reformei instituţionale a UE şi despre viitorul summit G8, precum şi despre situaţia din Sirian, după cum a declarat un purtător de cuvânt al premierului britanic, citat de The Guardian.
David Cameron a fost atacat recent atât de către Berlin, cât şi de Paris, în ce priveşte iniţiativa să de a renegocia relaţia Marii Britanii cu UE şi posibilul referendum pentru ieşirea Regatului Unit din UE.
Însă strategia lui David Cameron este simplă. Londra nu urmăreşte părăsirea UE, ci câştigarea unei poziţii de forţă în renegocierea relaţiei cu UE. “Ceea ce vreau să obţin este o reformă a UE. Suntem într-o competiţie globală unde trebuie să concurăm cu ţări precum India, China, Indonezia şi Malaezia. Trebuie că Europa să fie mult mai deschisă, mult mai competitivă, mai flexibilă, care se gândeşte mai mult la cât costă afacerile sale, mai ales cele mici. Vrem o lume care să răspundă nevoii pentru această flexibilitate şi să facă faţa acestei competiţii. Acesta este scopul”, a spus David Cameron. Iar viziunea să nu este deloc departe de cea germană.
Sunt declaraţii care exprimă într-un mod mult mai diplomatic şi demn de un şef de stat sau de guvern ceea ce preşedintele Traian Băsescu transmitea când vorbea despre “strungul european”. “Constatat că, dacă avem un strung la fel de performant în UE şi în SUA, strungul din SUA lucrează şi sâmbăta, iar strungul din UE se opreşte vineri la prânz. Strungul din SUA are 30 de zile de sărbători pe an, cel din Europa are 100 şi ceva de zile nelucrătoare, iar atunci nu ne putem compara, din punct de vedere al productivităţîi, chiar dacă lucrăm cu aceleaşi echipamente.”
Dacă mai adăugăm faptul că preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunţat deja în urmă cu un moartea modelului social european, atunci toate aceste declaraţii nu vor decât să fie pregătirea cetăţenilor europeni pentru acceptarea unor reformă decisă în spatele uşilor închise: austeritate, dereglementare, privatizare, axarea învăţământului pe necesităţile marilor corporaţii, reducerea puterii sindicatelor, concedieri azi considerate abuzive ce vor deveni perfect legale. Toate decise în numele competitivităţii şi rezistenţei în faţa concurentei cu numeroasele şi săracele naţiuni asiatice. Or, dacă pentru Germania sau Marea Britanie această înseamnă o un efort mai mare din partea populaţiei, pentru statele sărace din UE această ar putea însemna aducerea la un numitor comun tocmai cu acele naţiuni asiatice.
În lipsa unui partener conservator la Paris, Angela Merkel forjează o nouă alianţă cu Marea Britanie pentru a împinge mai departe agenda rigorii germane, în speranţa câştigării alegerilor din această toamnă. Iar la conacul prusac de pe vremea lui Frederic I, Merkel se poate lăuda că a ajuns întotdeauna la înţelegeri. Şi sunt înţelegeri defavorabile intereselor României, dacă este să ne referim doar la acordul de la Meseberg dintre Rusia şi Germania, semnat în 2010, care presupune o Republică Moldova federalizată şi un stătut special pentru Transnistria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. Este o reluare a memorandumului Kozak, propus de Puţin Chişînăului în 2003, refuzat însă atunci de preşedintele Vladimir Voronin.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.