Mii de militari, avioane, elicoptere și rachete vor sosi în Europa de Est

NATO se pregătește să detașeze mii de militari în statele flancului estic, pentru a proteja granița alianței în fața Rusiei. Noua forță a NATO va număra circa 6.000 de militari, care vor fi trimiși în șase state: țările baltice, Polonia, România și Bulgaria, scrie The Telegraph, citând surse din cadrul NATO.

Numărul militarilor va fi stabilit la summit-ul NATO ce va avea loc la Varșovia. Scopul este încercarea de a contracara o agresiune rusă în Europa. The Telegraph arată că cele șase țări menționate au făcut presiuni pentru ca NATO să trimită militari din Statele Unite, Marea Britanie și Germania.

Prezența trupelor va fi una rotațională, nu permanentă, și unitățile vor include avioane și elicoptere de atac la sol. Vor fi detașate și forte speciale înarmate cu rachete sol-aer.

Potrivit sursei NATO, principalele puteri din NATO trebuie să aibă o prezență militară care să fie ”un factor terestru descurajant credibil” împotriva Rusiei. ”Mai direct, pentru ca Rusia să știe că dacă încearcă ceva într-un stat baltic ori în Polonia, România sau Blugaria va avea de-a face cu trupe britanice, sau germane, sau americane”.

Ce a decis deja Alianţa Nord-Atlantică este suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, conform agenţiei italiene Nova. „Am suplimentat prezenţa navală, dar avem şi avioane dotate cu aparatură Awacs (sisteme aeriene de avertizare şi control) în România, Bulgaria şi Turcia”, a explicat Stoltenberg. „Ţările NATO colaborează şi cu Georgia. Cooperarea cu această ţară este importantă inclusiv pe fondul provocărilor din regiunea Mării Negre”, a subliniat Stoltenberg, referindu-se la criza cu Rusia.

Ministrul britanic de Externe Michael Fallon, care miercuri participă la o reuniune NATO la Bruxelles, a declarat: ”Sporirea prezentei NATO este un mesaj puternic pentru inamicii noștri că suntem gata să răspundem oricărei amenințări și să ne apărăm aliații”. ”În 2016, atenția se va concentra pe țările baltice”, a mai adaugat el.

Informația privind detașarea a mii de militari occidentali in Europa de Est vine la scurt timp după ce Pentagonul a informat că în 2017 va avea la dispoziție un buget de patru ori mai mare pentru prezența militară în flancul Estic al NATO – 3,4 miliarde de dolari. Moscova a arătat că nu poate răsopunde cu aceeași monedă – este o sumă prea mare – însă ca va lua alte măsuri.

Un editorial din The Guardian arată ca prin aceste anunțuri, NATO nu face decât să tragă primul foc într-o nouă cursă a înarmărilor. După șapte ani în care administrația Obama a părut că lasă Europa pe unul dintre locurile codașe pe lista preocupărilor, acum ea revine în prim-plan. În cazul în care aceste anunțuri nu sunt doar vorbe menite să liniștească temerile statelor din Esrtul Europei înainte de summitul de la Varșovia, măsurile vin prea târziu sau cel puțin un moment prost, scrie The Guardian.

NATO a acuzat Rusia pentru anexarea Crimeii, apoi de implicare în războiul separatist din estul Ucrainei. Doborârea avionului malaezian deasupra Ucrainei este pusă de majoritatea vocilor din NATO tot pe seama Rusiei. Când vin însă semnalele ostile ale alianței la adresa Rusiei? La doi ani distanță, într-un moment în care anexarea este un fapt împlinit, în momentul în care Rusia nu se mai implică militar în mod intens Donbas și, mai mult, pare că dorește aplicarea Acordului Minsk 2. Dincolo de granițele Europei, Rusia a luat inițiativa în Siria, și militar, și diplomatic, dorește negocieri de pace și pare de acord, în principiu, cu îndepărtarea de la putere a regimului Assad. Mai mult, este nevoie de Rusia pentru aplicarea acordului internațional în dosarul nuclear iranian. Acum doi ani lucrurile stăteau cu totul altfel, acum însă inacțiunea Vestului a făcut ca Rusia să obțină atuuri care o fac frecventabilă, sugerează Thge Guardian.

Pe alt plan, prin inițiativele NATO, Statele Unite ar transmite două mesaje. Primul: Washingtonul este gata să-și asume responsabilitatea pentru securitatea acestor state estice. În felul acesta, scrie The Guardian, aceste state est-europene sunt puse în imposibilitatea de a-și normaliza relația cu marea putere de la est. În felul acesta ar spori senzația de insecuritate a Rusiei și s-ar ajunge la o cursă a înarmărilor și nu poate fi exclusă poziționarea unor noi arme nucleare. Al doilea: implicarea americană intensificată va face ca țările europene să amâne din nou o discuție serioasă despre apărare și securitatea europeană. În ultimii ani, Europa părea să înțeleagă, forțată să înțeleagă, că are nevoie de o apărare comuna, de cheltuieli militare mai mari, dar și de discuții serioase cu Rusia despre securitate, că trebuie să se comporte ca un om mare. Acum, pe fondul acestei noi linii a Casei Albe (ce foarte probabil va fi urmată și de noul președinte), Europa se poate întoarce la vechea viziune divizată, relaxată și încrezătoare că orice s-ar întâmpla SUA vor sări în apărarea ei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.