Ministresa Prună sfidează Parlamentul și favorizează DNA

Într-o interpelare prezentată în şedinţa Senatului din 27 iunie 2016, având ca obiect „Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015”, senatorul independent Valer Marian îl acuză pe ministrul justiţiei, Raluca Prună, că nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. Conform dispoziţiilor legale sus-menţionate, ministrul Justiţiei are obligaţia să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului anual de activitate al DNA. Doamna ministru Prună nu a binevoit să prezinte Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, deşi acest raport a fost prezentat şi analizat cu patru luni în urmă la şedinţa de bilanţ a DNA, la care a participat şi actualul titular al portofoliului justiţiei.

Să nu aibă habar doamna Prună de obligaţia legală sus-menţionată? Este puţin probabil dacă avem în vedere că este licenţiată în drept şi că a avut stagii de pregătire la cabinetul europarlamentarului Monica Macovei şi la Comisia Europeană de la Bruxelles. Mai plauzibil este că doamna Prună a încălcat legea şi a sfidat Parlamentul pentru a favoriza DNA, căreia i-a procurat un avantaj nepatrimonial întrucât, potrivit unor surse judiciare, în raportul de activitate pe anul 2015 nu se fac referiri la 162 de achitări înregistrate de DNA şi la resursele financiare alocate instituţiei. Se pune întrebarea dacă ministrul Justiţiei a intrat astfel sub incidenţa infracţiunii de abuz în serviciu. Aşteptăm un răspuns în acest sens din partea procurorului şef al DNA, doamna doctor Laura Codruţa Kovesi.

Prezentăm alăturat interpelarea adresată ministrului justiţiei de către senatorul Valer Marian:

Adresată: Doamnei ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună

Senator:Valer Marian

Circumscripţia electorală: nr. 32Satu Mare

Colegiul electoral: nr.1

Grup parlamentar: independent

Obiect: Motivele pentru care nu au fost prezentate Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015

Sedinţa Senatului din: 27.06.2016

În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 163 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

INTERPELARE:

Într-unul din ultimele sale interviuri, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi, a declarat că în peste 60% din dosarele DNA au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare la închisoare cu suspendare condiţionată. Consider că aplicarea de către instanţele de judecată a unor pedepse cu suspendare condiţionată în cazul a aproximativ 2/3 dintre inculpaţii trimişi în judecată de DNA indică, pe de o parte, că DNA nu s-a concentrat pe marea corupţie, ci pe cazuri mărunte, având ca obiect infracţiuni conexe faptelor de corupţie, supralicitând dispoziţiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, iar, pe de altă parte, lipsa de profesionalism, incompetenţa unor procurori anticorupţie. Probabil că dacă unii judecători n-ar fi fost timoraţi de DNA şi SRI, numărul suspendărilor condiţionate ar fi fost şi mai mare ori în multe cauze s-ar fi pronunţat achitări în loc de suspendări.

În România a fost înregistrat în ultimii ani şi cel mai mare procent de achitări în dosarele trimise în instanţe de DNA. Procentul de achitări în dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeană în cazul dosarelor de corupţie, care este în jur de 6%. Procentul de achitări înregistrate de DNA depăşeşte substanţial, chiar exponenţial, procentul de achitări înregistrate de celelalte unităţi de parchet din România, care a fost de 1%. Majoritatea achitărilor în dosarele DNA au fost pronunţate pentru că fapta nu exista sau nu era probată ori nu era prevăzută de legea penală.

Însumând 60% suspendări condiţionate cu 10-12% achitări, rezultă un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adică aproape 3 din 4 dosare trimise în instanţe de DNA ridică mari semne de întrebare asupra calităţii instrumentării acestora, ceea ce este o situaţie fără precedent, în Europa cel puţin. Consider că un nivel atât de ridicat de rebut profesional impune de urgenţă un audit al Ministerului Justiţiei şi al Comisiei Europene asupra activităţii DNA. De la înfiinţare (2003) şi până în present, asupra activităţii DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justiţie Monica Macovei, a fost realizat, cu finanţare europeană, de Freedom House, organizaţie condusă de prietena sa Cristina Guseth, şi a vizat activitatea instituţiei din perioada în care a purtat denumirea Parchetul Naţional Anticorupţie. Resursele financiare şi încrederea investite în DNA trebuie confirmate prin indicatori profesionali, în primul rând prin numărul de condamnări raportat la numărul de trimiteri în judecată, nu prin comunicate pompieristice şi prin spectacole mediatice din genul „pâine şi circ”.

Simptomatic este faptul că în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o explozie de achitări în dosare răsunătoare ale DNA. Au fost achitaţi 46 de inculpaţi în dosarul privind referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, şeful Secţiei de combaterea corupţiei din DNA, şi în care trimiterea în judecată a fost avizată de procurorul şef Laura Codruţa Kovesi. Au fost achitaţi toţi cei 39 de inculpaţi trimişi în judecată în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurenţiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitaţi toţi cei 21 de inculpaţi arestaţi şi trimişi în judecată în dosarul vameşilor şi poliţiştilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitaţi toţi cei 19 inculpaţi din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitaţi politicieni şi judecători trimişi în judecată pentru presupuse fapte de corupţie, dintre care unii au trebuit să suporte spectacolul înjositor al cătuşelor. Exemplificăm în acest sens cu fostul senator PNL şi preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, care a fost arestat preventiv şi cu senatorul PDL Mircea Banias, faţă de care DNA a luat măsura obligării de a nu părăsi ţara. O achitare răsunătoare şi umilitoare pentru DNA este cea a preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, trimis în judecată cu un deceniu în urmă, după ce în cursul judecăţii procurorii anticorupţie au exercitat presiuni asupra unor experţi şi a unor judecători pentru a obţine condamnarea politicianului PSD.

Articolul 3 alineatul 1 litera e din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2002 prevede următoarea atribuţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „elaborarea raportului anual privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.

Direcţia Naţională Anticorupţie a elaborat şi a prezentat Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul de activitate pe anul 2015, acesta fiind analizat la şedinţa de bilanţ a DNA din 25.02.2016, la care aţi participat, dar dumneavoastră, în calitate de ministru al justiţiei, nu aţi prezentat Parlamentului până în prezent concluziile asupra acestui raport de activitate, deşi au trecut patru luni de la elaborarea şi analiza sa, nerespectând astfel dispoziţiile legale susmenţionate.

Pentru considerentele expuse, vă solicit să-mi comunicaţi motivele pentru care nu aţi prezentat Parlamentului concluziiile asupra raportului de activitate al DNA pe anul 2015, conform obligaţiei prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. e din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, precum şi dacă aveţi în vedere efectuarea unui audit asupra activităţii DNA, ţinând cont de procentul mare de achitări şi de procentul mare de condamnări cu suspendare condiţionată care au fost înregistrate de DNA în perioada 2013-2016.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Senator

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.