Motto: „Implică-te! Dreptate până la capăt!” (slogan electoral USL)
Mă întreb cum este posibil ca un lector nedoctor să devină rector?! Probabil că orice stahanovist al gândirii sau portar de fabrică poate prinde putere şi funcţii cu sprijinul partidului. Stahanovistul s-a „implicat” şi a obţinut „dreptate” până la capăt, trăind micul lui moment de glorie, printr-un „mare salt înainte” maoist. Fără să facă nimic, iată-l pe stahanovistul nostru director de fabrică sau rector într-o renumită universitate. Da, mi-am spus, trebuie să mă implic în acest subiect şi, potrivit sloganului USL-ist, să duc dreptatea până la capăt!
Filtrul politic ajută mulţi derbedei. Mihnea Costoiu, fără doctorat şi studii de specialitate publicate în reviste de notorietate internaţională, este astăzi rector al Institutului Politehnic din Bucureşti. Or, legea învăţământului este foarte severă pentru obţinerea fiecărei trepte universitare. Pentru gradul de conferenţiar de pildă, între altele, îţi sunt necesare şi studii specifice publicate în reviste străine cotate ISI.
Aici, dl. Costoiu s-a strecurat publicând în co-autorat (cu şase şi respectiv nouă autori) două articole într-un singur număr al revistei „Chemical Engineering Transactions” (vol. 21), şi anume: “Integrated Software Application for University Management of Material Resources şi Integrated Software Application for University Research Management”. Publicistul Alexandru Toma Pătraşcu a analizat textele celor două materiale şi a publicat rezultatul în articolul: „Clonarea articolelor prin auto-plagiat. Cazul Mihnea Costoiu, ministrul desemnat al Cercetării” (vezi contributors.ro). Potrivit lui Alexandru Toma, „(…) textele, cu toate micile refrazari, sunt virtual identice; la fel diagramele, deşi redesenate, prezintă o structură identică (în prima imagine) sau foarte similară (în cea de-a doua) în ambele articole. (…) Mai mult, ridică foarte mari semne de întrebare calitatea cercetărilor publicate de domnia sa. În opinia mea, cele două articole menţionate mai sus nici măcar nu se pot califica drept cercetare ştiinţifică! Cele două articole prezintă (suficient de prost şi de superficial) implementarea unui sistem informatic ERP (Enterprise Resource Planning); unde este caracterul de noutate, unde este originalitatea? Dacă asta e cercetare ştiinţifică, atunci cei care lucrează zi de zi la SAP, Navision sau Oracle, cu sute de implementări la activ, ce fac? Cercetare de Nobel? Un nou Manhattan Project?” (Alexandru Toma Pătraşcu, 2012). Cât priveşte revista amintită, nu este listată în ISI Web of Knowledge.
Mihnea Costoiu aşadar nu are nimic din ceea ce chiar legea învăţământului impune. Nici studiu publicat în revistă de referinţă internaţională, nici doctorat susţinut. Şi este rector, şef peste alţi colegi harnici, creativi, capabili, dar lipsiţi de trambulina alunecoasă a partidului.
Dar sunt unii în viaţa asta care fac driblinguri, ocolind prin impostură, trădare şi egoism calea cea dreaptă, profesionalismul, performanţa, munca susţinută. Altfel, deşi partidul îşi construieşte programul politic folosind cuvinte de preţ precum „specialişti”, „performanţă”, „profesionalism”, ei bine, tocmai aceste fragile realităţi sociale partidul le distruge prin derbedeii pe care îi susţine oferindu-le poziţii decidente, pe care nici nu le-ar fi visat pe vremea unui Grigore Moisil sau Horia Hulubei. Mihnea Costoiu ar fi revenit atunci la realitatea care i se potriveşte: portarul unei fabrici de cârpit ciorapi.
Nedoctorul ajuns rector, culmea ipocriziei, l-a devansat pe contracandidatul său la poziţia de rector al Institutului politehnic, prof. dr. Ion Ciucă, conducător de doctorate!
Dar impostura lui Costoiu nu se opreşte aici. Nedoctorul rector este şi ministru delegat pe probleme de cercetare ştiinţifică! Adică acest burtă verde al gheşeftului politic decide asupra activităţii de cercetare a profesioniştilor din ţara noastră?!
Cum de ajung astfel de neaveniţi în poziţii universitare înalte? Desigur este vorba de un serviciu politic. Ce servicii politice a făcut partidului dl Costoiu? Părerea mea este că nu partidului i-a făcut vreun serviciu dl Costoiu, ci serviciilor! Mihnea Costoiu, potrivit CNSAS, a fost recrutat de Securitate „pentru supravegherea informativă în cadrul liceului «Tudor Vladimirescu», din Târgu Jiu”, semnând pentru aceasta un angajament, având numele conspirativ Iulian. Şi aceasta la vârsta de 16 ani! Pentru acest „merit” se află el în poziţia de ministru delegat pe probleme de cercetare (dă bine în CV) şi în aceea de rector a Politehnicii din Bucureşti.
Stupoarea care mă cuprinde este legată de tăcerea profesioniştilor din Institutul Politehnic, de spatele întors al societăţii civile faţă de un astfel de abuz, de neimplicarea formatorilor de opinie faţă de o astfel de situaţie care prefaţează realitatea plagiatului, a superficialului în învăţământ şi a nepotismului în general.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.