Toată presa din România a anunţat că Mircea Cărtărescu a obţinut „Premiul pentru cea mai bună carte” la Tîrgul de la Leipzig, încheiat duminică. Ziarele din Germania, însă, îl anunţă pe scriitorul Jan Wagner drept cîştigător al acestei distincţii! Următoarele premii au fost acordate traducătoarei Mirjam Pressler şi scriitorului austriac de literatură SF Philipp Ther!

Mircea Cărtărescu a primit doar un premiu oarecum simbolic al acestui Tîrg de carte, Premiu al Cărţii pentru Înţelegere Europeană al Oraşului Leipzig, ceea ce este cu totul altceva decît „Premiul pentru cea mai bună carte”, pe care eronat l-a anunţat întreaga presă de la noi! Totul a început din luna decembrie a anului trecut, cînd, într-un Comunicat al Edituii Humanitas, a fost lansată voit această confuzie, anunţînd în limba română că Mircea Cărtărescu va primi „Premiul pentru cea mai bună carte”, iar în paranteză a fost trecut în limba germană numele real al premiului, adică Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung”, lăsîndu-se să se înţeleagă că acesta este numele premiului pentru cea mai bună carte!

Cele mai importante agenţii de ştiri din România, Mediafax şi HotNews, au difuzat în 6 decembrie 2014 aproape aceeaşi ştire, precizînd ca sursă Editura Humanitas:

– Mediafax (Dorina Calin, 6 dec 2014): „Scriitorul Mircea Cărtărescu va primi prestigiosul premiu pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig 2015 (Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung), pentru trilogia „Orbitor”, informează editura Humanitas” .

– HotNews (I.R., 6 decembrie 2014), articolul „Mircea Cartarescu va primi prestigiosul premiu pentru cea mai buna carte la Targul de la Leipzig 2015”: „Scriitorul Mircea Cartarescu va primi prestigiosul premiu pentru cea mai buna carte la Targul de la Leipzig 2015 (Leipziger Buchpreis zur Europaischen Verstandigung), pentru trilogia „Orbitor”, informeaza editura Humanitas, citata de Mediafax”.

Tîrgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 12-15 martie 2015. Pe timpul derulării acţiunii, presa din România a difuzat din nou ştirea privind premiul obţinut de Mircea Cărtărescu, reluînd aceeaşi confuzie lansată în decembrie de către Editura Humanitas, anunţînd de această dată că autorul romanului „Orbitor” a primit deja „Premiul pentru cea mai bună carte”, citînd site-ul „Deutsche Welle”, unde, cum veţi vedea mai jos, nu se spunea acest lucru! Să vedem însă cum stau lucrurile în realitate.

Iată cum a fost difuzată ştirea pe site-urile televiziunilor „Realitatea TV” şi „Digi 24”, care au precizat sursa „Deutsche Welle”:

– „Realitatea TV”, 12 Martie 2015: sub titlul „Mircea Cărtărescu a primit premiul pentru „Cea mai bună carte” la Târgul de Carte de la Leipzig”: „Scriitorul român a primit această distincție ieri, în deschiderea Târgului de carte de la Leipzig, pentru trilogia „Orbitor”, iar discursul prezentare a premiului a fost ținut de scriitorul german Uwe Tellkamp, relatează Deutsche Welle”.

– „Digi 24”, 11.03.15, articolul „Mircea Cărtărescu, recompensat pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig”: „Trilogia „Orbitor” a scriitorului Mircea Cărtărescu a fost considerată cea mai bună carte a ediției de anul acesta a Târgului de carte de la Leipzig, informează Deutsche Welle”.

Verificînd însă ştirea de pe site-ul „Deutsche Welle” citim însă că Mircea Cărtărescu a primit „Premiul pentru înţelegere europeană”! Iată textul original: „Mircea Cartarescu is the winner of this year’s Leipzig Book Award for European Understanding. His trilogy „Blinding” ventures into the world of the surreal and reveals the absurdities of communism in Romania”. Observăm că nu se precizează în nici un fel că Mircea Cărtărescu ar fi obţinut „Premiul pentru cea mai bună carte”, ci doar pe acela „pentru înţelegere europeană”!

Celelalte publicaţii care au difuzat ştirea nu s-au mai obosit nici măcar să scrie în limba germană numele premiului, ci au scris direct că Mircea Cărtărescu a luat premiul cel mare al Tîrgului, adică „Premiul pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig”, pe care l-au botezat „Premiu al Cărţii pentru Înţelegere Europeană al Oraşului Leipzig”! Iată, spre exemplificare, două dintre articolele apărute:

– „Evenimentul zilei”, 12 martie 2015, articolul semnat de Ana-Maria Adamoae are titlul „Mircea Cărtărescu a primit premiul pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig”.

– Radio România Cultural, „Mircea Cărtărescu a primit premiul pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig”: „Mircea Cărtărescu a primit miercuri seară prestigiosul Premiu al Cărţii pentru Înţelegere Europeană al Oraşului Leipzig. Această recunoaştere literară din spaţiul german i-a fost atribuită scriitorului român de un juriu internaţional, pentru trilogia “Orbitor”, tradusă în limba în limba germană anul trecut”.

În aceste zile, aproape toate ziarele, televiziunile şi publicaţiile online au difuzat această ştire falsă, rostogolind teribil dezinformarea lansată încă din luna decembrie a anului trecut de către Editura Humanitas, fără a o corecta, lăsînd astfel să se înţeleagă că Mircea Cărtărescu ar fi obţinut „Premiul pentru cea mai bună carte” la Tîrgul de la Leipzig! Cu excepţia articolului semnat de Magdalenei Popa Buluc în cotidianul.ro, în care au fost prezentaţi chiar şi autorii nominalizaţi pentru „Premiul pentru cea mai bună carte”: Ursula Ackrill: „Zeiden, im Januar” (Verlag Klaus Wagenbach), Teresa Präauer: „Johnny und Jean” (Wallstein Verlag), Norbert Scheuer: „Die Sprache der Vögel” (Verlag C.H. Beck) Jan Wagner: „Regentonnenvariationen” (Hanser Berlin), Michael Wildenhain: „Das Lächeln der Alligatoren” (Klett-Cotta Verlag).

Cititorul din România a fost, în acest fel, dezinformat în mod grosolan. Citind însă articolele din presa străină, aflăm cum au stat lucrurile în realitate. Astfel, prestigioasa publicaţie germană „Der Spiegel” anunţă cît se poate de clar că „Premiul pentru cea mai bună carte”, în valoare de 45.000 euro, a fost obţinut de poetul german Jan Wagner pentru volumul „Regentonnenvariationen”, fiind urmat de traducătoarea Mirjam Pressler şi scriitorul austriac Philipp Ther. Laureatul din acest an a decis chiar să împartă suma de 45.000 euro cu ceilalţi doi premiaţi! Vă prezentăm mai jos întreg articolul din „Der Spiegel”:

Leipzig/Hamburg – Der Autor Jan Wagner hat als erster Lyriker den Preis der Leipziger Buchmesse gewonnen. Die Jury prämierte am Donnerstag in der Kategorie Belletristik seinen Gedichtband „Regentonnenvariationen”. Weitere Preisträger sind die Übersetzerin Mirjam Pressler und der Sachbuchautor Philipp Ther. Die Sieger nahmen die mit insgesamt 45 000 Euro dotierte Auszeichnung zu gleichen Teilen entgegen. Der Preis zählt zu den wichtigsten Literaturauszeichnungen in Deutschland.

Erstmals wurde in der Kategorie Belletristik ein Lyrikband ausgezeichnet. In „Regentonnenvariationen” beschäftigt sich Jan Wagner mit der Natur in all ihren Ausprägungen. „Formal virtuos und zugleich unangestrengt nimmt er Weidekätzchen und Würgefeige, Morchel, Melde, Olm und Otter ins poetische Visier, zoomt heran und überblendet assoziativ, bis der Blick des Lesers sich weitet und sich das Gefühl einstellt, für einen Moment zum Wesen der Dinge vorgedrungen zu sein”, urteilte die Jury.

Wagner, 1971 in Hamburg geboren, lebt als Lyriker, Übersetzer und Herausgeber in Berlin. Sein erster Gedichtband „Probebohrung im Himmel” erschien 2001. Zuletzt wurde er in diesem Jahr mit dem Mörike-Preis ausgezeichnet. Er setzte sich in Leipzig gegen Teresa Präauer („Johnny und Jean”), Ursula Ackrill („Zeiden, im Januar”), Norbert Scheuer („Die Sprache der Vögel”) und Michael Wildenhain („Das Lächeln der Alligatoren”) durch.

Im vergangenen Jahr hatte Sasa Stanisic den Belletristik-Preis für seinen Roman „Vor dem Fest” erhalten.In der Kategorie Sachbuch/Essayistik ging die Auszeichnung an Philipp Ther für das Buch „Die neue Ordnung auf dem alten Kontinent. Eine Geschichte des neoliberalen Europa”. „Reportagen, Analysen und Wirtschaftsdaten fügen sich zu einem Text über den postsowjetischen Raum, den lesen sollte, wer die jüngsten Konflikte in Europa verstehen will”, hieß es von der Jury. Ther, geboren 1967, ist Professor am Institut für Osteuropäische Geschichte der Universität Wien. Zuvor war er unter anderem John F. Kennedy Fellow an der Harvard University.

Den Preis für die beste Übersetzung erhielt Mirjam Pressler für ihre Übertragung des Buches „Judas ” von Amos Oz aus dem Hebräischen. Sie wird für ihre Übertragung des Buches „Judas ” aus dem Hebräischen ausgezeichnet. Geschrieben wurde das Werk vom jüdischen Autor Amos Oz. „Mitkunstvoller Zurückhaltung trifft Mirjam Pressler den Ton dieses großen Erzählers und macht seine schroffe Wärme auch auf Deutsch spürbar”, hieß es von der Jury. Pressler, Jahrgang 1940, ist Schriftstellerin und Übersetzerin aus dem Hebräischen, Englischen und Niederländischen. Sie übersetzte unter anderen Aharon Appelfeld, Zeruya Shalev und John Steinbeck.

Pentru a face comparaţie între felul în care presa din România a scris despre premiul obţinut de Mircea Cărtărescu şi felul în care presa austriacă a scris despre premiul obţinut de scriitorul austriac Philipp Ther, vă prezentăm articolul din ziarul „Kleine Zeitung”, unde se precizează corect că Philipp Ther a obţinut „Sachbuch-Preis”, adică premiul pentru literatură de non-ficţiune, dar şi faptul că „Premiul pentru cea mai bună carte” a fost obţinut de poetul german Jan Wagner! Iată şi articolul din „Kleine Zeitung”:

Leipziger Buchmesse: Sachbuch-Preis für Philipp Ther

Der Wiener Uni-Professor erhielt für sein Werk „Die neue Ordnung auf dem alten Kontinent” den Sachbuchpreis der Leipziger Buchmesse. Der Belletristik-Preis ging an Jan Wagner.

Der 1967 im österreichischen Kleinwalsertal geborene Historiker Philipp Ther wurde am Donnerstag auf der Leipziger Buchmesse in der Kategorie Sachbuch/Essayistik ausgezeichnet. Das Werk trägt den Titel „Die neue Ordnung auf dem alten Kontinent. Eine Geschichte des neoliberalen Europa” und ist im Suhrkamp-Verlag erschienen. Philipp Ther ist Professor am Institut für Osteuropäische Geschichte der Universität Wien.

„Reportagen, Analysen und Wirtschaftsdaten fügen sich zu einem Text über den postsowjetischen Raum, den lesen sollte, wer die jüngsten Konflikte in Europa verstehen will”, lobte die Jury.

Der Belletristik-Preis ging erstmals an einen Gedichtband. Die
Auszeichnung wurde an den 1971 in Hamburg geborenen Lyriker, Essayisten und Übersetzer Jan Wagner verliehen. In seinen „Regentonnenvariationen” beschäftigt er sich mit der Natur in ihren verschiedensten Ausprägungen: Von Weidekätzchen und Würgefeige bis zu Olm und Otter. In der Sparte war auch die Österreicherin Teresa Präauer nominiert.

Der Preis in der Sparte Übersetzung ging an Mirjam Pressler. Sie wurde für ihre Übertragung des Buches „Judas ” des israelischen Autors Amos Oz aus dem Hebräischen ausgezeichnet.

Odată lămurită chestiunea premiului obţinut de Mircea Cărtărescu, să ne aplecăm şi asupra modului în care ICR a organizat participarea României la acest tîrg de carte de la Leipzig.

Deşi HR Patapievici a fost înlăturat de cîţiva ani de la conducerea ICR, unde s-a produs un adevărat jaf în favoarea unei clientele literare băsiste, fantoma lui încă mai scoate capul şi sub şefia lui Lilian Zamfiroiu. Astfel, la acest Tîrg de carte de la Leipzig, i-am regăsit tot pe Mircea Cărtărescu, alături de soţia lui, porno-poeta Ioana Nicolaie, şi pe proaspăt miruitul Varujan Vosganian! Şi de data aceasta, România a preferat să trimită aceiaşi autori privilegiaţi, în loc să facă din acest tîrg o manifestare în care să promoveze adevăratele noastre valori culturale.

Astfel, tocmai de la Leipzig să lipsească volumul „Rumänische Dichtungen”, care a apărut chiar la Leipzig în anul 1881, în traducerea reginei Carmen Sylva, ediţie îngrijită şi adăugită de Mite Kremnitz, şi care reprezintă debutul în volum al lui Mihai Eminescu este, cel puţin, o greşeală impardonabilă. Nu era, oare, potrivită editarea unei ediţii de lux din volumul acesta apărut acum 134 de ani chiar la Leipzig? Crede cineva că o astfel de acţiune n-ar fi atras atenţia participanţilor şi nu s-ar fi constituit într-un adevărat eveniment al Tîrgului? Şi, în acest fel, nu ar fi fost cultura română în centrul atenţiei la o astfel de manifestare internaţională? În naivitatea noastră, am crezut mereu că ICR ar trebui să aibă ca preocupare fundamentală tocmai promovarea pe plan internaţional a marilor noastre valori culturale. Îşi imaginează cineva că, la un tîrg de carte din România, de la standul german ar lipsi Goethe? Iată cum arăta volumul „Rumänische Dichtungen”, apărut în 1881 la Leipzig, în care erau şi poeziile lui Eminescu:

Sau, nu reprezenta un adevărat eveniment al Tîrgului de carte republicarea unei clone de lux a cărţii „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir, , carte extrem de rară, care a apărut tot la Leipzig în anul 1771 sub titlul „Beschreibung der Moldau” care este şi prima ediţie? Cartea a fost scrisă de Dimitrie Cantemir între anii 1714–1716, pe când se afla la curtea lui Petru cel Mare, în calitate de consilier intim al acestuia, şi a fost tradusă în germană la cererea Academiei din Berlin de către J. Redslob, fiind publicată în volum în 1771 chiar la Leipzig! Iat-o:

Dar, nu! ICR a considerat că Tîrgul de carte de la Leipzig este un eveniment turistic pentru clientela lui de ani de zile sau ocazia unui shoping al soţiei lui Mircea Cărtărescu, porno-poeta Ioana Nicolaie, plimbată pe toate meridianele pentru a-şi citi elucubraţiile poetice. La ediţia din acest an, Ioanei Nicolaie i s-a organizat chiar o dezbatere pe marginea volumului„Nordul”, apărut acum 13 ani la Editura Paralela 45, tradus pe banii ICR încă din anul 2008! Nu ştim cît de mult s-au îngrămădit nemţii să-i cumpere cartea la şapte ani de la traducere, din moment ce, în România, pe pagina „Anticariatul de noapte”, se găseşte şi acum originalul la preţ redus, alături de alte „capodopere” ale sale:

Sperăm ca Ioana Nicolaie să nu fi recitat în faţa nemţilor celebrele sale versuri din volumul „40238 Tescani”, pe care l-a scris chiar împreună cu actualul ei soţ, Mircea Cărtărescu, şi cîţiva prieteni de orgii literare: „îndreptându-şi limba înspre tine, îţi intră-ntre picioare pe sub rochiţa scrobită”… „i-ai digerat organele, te-ai lins pe bot”… „printr-un straniu efect clitorisul se lungise în penis”… „am umplut closete întregi cu vată însângerată”… „fut şi la revedere”…”blugii-i atârnau pe ea, bluzele fluturau pe ea/ coastele zdrăngăneau ca sticlele de bere/ sub ţâţele ei nehrănite/ iar ea mânca, din el mânca/ îi sorbea ochii, îi sugea creierul/ îi lingea scrotul sărat/ îi înghiţea miliardele de seminţe”!

ICR a preferat să-i ofere cîteva zile de destindere şi lui Varujan Vosganian, proaspăt miruitul din Parlamentul României, după ce DNA a cerut începerea urmării sale penale pentru acte de „Korruption”! Şi lui, ICR i-a organizat o „Dezbatere”, la care miruitul a citit din cartea lui „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, de care nu cred să mai ştie altcineva decît el şi familia!

Am scris deseori despre adevăratul jaf cultural comis la ICR sub conducerea lui HR Patapievici, cînd au fost traduşi cu costuri uriaşe mulţi scriitori minori din literatura romnă contemporană în toate limbile pămîntului, campion fiind chiar Mircea Cărtărescu, pe care USR îl tot propune de vreo zece ani la Premiul Nobel. Am scris şi despre cărţile acelea în valoare de peste 500.000 euro care zac şi acum în depozitul ICR. Se pare că nimic nu s-a schimbat în politica ICR sub conducerea lui Lilian Zamfiroiu, care a preluat această instituţie la propunerea parlamentarului PSD Georgică Severin, a cărui legătură cu cultura este revista lui „Zarva”. Lilian Zamfiroiu a fost anterior, teoretic, consilierul lui Nicolae Manolescu la Ambasada UNESCO a României de la Paris, fiind, de fapt, şoferul şi însoţitorul la shoping al soţiei acestuia!

ICR primeşte în continuare milioane de euro anual, fiind la fel de departe de interesul pentru care a fost creată această instituţie. Astfel, recent, ICR l-a trimis pe Nicolae Coande, un poet de mîna a şaptea, într-o rezidenţă culturală inutilă la Viena. Coande este secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova, unde director este Mircea Cornişteanu. Ei, bine, directorul ICR Viena este, nimeni alta decît Irina Cornişteanu, fiica lui Mircea Cornişteanu! Nu e frumoasă combinaţia? Ca să nu avem dubii, iată un fragment dintr-o poezie a lui Nicolae Coande: „Maestre scornişteanu, domnule directorul/ dacă l-ai fi avut în trupă/ la cherem/ pe eminovici sufleorul/ cu cît l-ai fi plătit/ spre a şopti din fosă/ cînd se prezenta decorul? – Cu cît făcea, mai dă-l în pizda mă-sii/ răspunse canţîr/ corectorul“! Acum e clar? Îl înjuri pe Eminescu, ai biletul spre Europa de la ICR!

În concluzie, la ICR se petrec în continuare lucruri necurate, mai ceva decît pe vremea lui Patapievici, impunîndu-se nu numai un control financiar riguros, ci şi o analiză temeinică a felului în care este privit interesul României prin promovarea valorilor sale culturale. Înlăturarea lui Andrei Marga de la conducerea ICR se pare că a readus în această instituţie preocuparea unora de a se folosi de banul public în interesul aceleiaşi găşti din vremea lui Patapievici.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.