Mircea Geoană, unul dintre personajele importante ale scenei politice de la debutul anilor 2000, a dispărut într-un con de umbră în ultimul timp. A tras o carte necâștigătoare cu partidul pe care l-a format după excluderea din PSD, formațiune care doar la alegerile locale a reușit să strângă câțiva consilieri, primari de comune și pe șeful administrației Devei. Fost ambasador al României în SUA, ministru de Externe în guvernul Năstase, președinte al Senatului din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, lider al PSD din aprilie 2005 până în februarie 2010, parlamentar cu mai multe mandate, Geoană este, în prezent, președintele unei asociații non-profit, apolitică, dar care antrenează prin programele sale vectori politici regionali.
Cotidianul: Domnule președinte, v-ați retras chiar dinainte de alegerile parlamentare din lumina reflectoarelor. Concret, ce mai faceți?
Mircea Geoană: Da, după trei mandate de senator am decis că este momentul unei pauze din Parlament. Rămân implicat în viața publică din țară și din străinătate și continui să ajut la dezvoltarea României din altă postură. Nu am ținut niciodată la funcții și consider că omul face funcția, și nu invers. Iar dacă vrei și poți să faci ceva bun și constructiv, o faci indiferent de ce scrie pe ușa de la intrare. Deocamdată, continui activitatea de președinte al Institutul Aspen România, care anul trecut a împlinit 10 ani de activitate. Continuăm programele de leadership și sunt mândru că ele au ajuns la sute de absolvenți din 14 țări din regiune. Lansăm o Academie de Leadership, în colaborare cu parteneri academici de prim rang din SUA, Europa și, posibil, Asia. Mulți dintre Aspen Alumni au funcții politice importante, doi dintre ei au fost și sunt miniștri, în două cabinete diferite, mulți au fost secretari de stat, mulți sunt tineri politicieni. Dar sunt oameni de perspectivă și din mediul academic, de business și din societatea civilă. Lucrăm la dezvoltarea de politici publice și proiecte majore, ajutăm statul român să-și păstreze și să-și definească atitudinea pro-europeană și pro-atlantică și societatea să-și regăsească busola bunei societăți. Chiar luna viitoare voi efectua vizita obișnuită la Washington pentru a participa la National Prayer Breakfast și pentru a mă întâlni cu unii din prietenii României din noua administrație, iar în iunie voi reveni în capitala americană în fruntea delegației celor 7 Institute Aspen din Europa.
Deși de-a lungul carierei ați criticat constant partidele de lider, ați constituit un proiect politic similar. Doar dumneavoastră erați, concomitent, și „locomotiva“ și „vagoanele partidului“. Cred că acum vă este mult mai ușor să ne dezvăluiți care a fost cauza care v-a determinat să alegeți o astfel de variantă de lucru cu prea puține șanse de succes încă din start, pe lângă crezul personal.
Cred în continuare că România are nevoie de o diversitate politică sănătoasă, de competiție bazată pe principii și valori. PSRO nu s-a dorit a fi un partid de lider, dimpotrivă. 70% din membri sunt oameni care nu mai făcuseră politică până atunci. Însă, ca în orice domeniu, Cezarul își ia ce e al lui, iar partidele tradiționale au avut grijă să deseneze un sistem care să funcționeze în beneficiul lor.
Formula de progres a României: „Sprijinirea armatei, a serviciilor de informații și a justiției, întărirea capacității partidelor și a instituțiilor civile ale statului“
De ce ați ales să faceți un pas în spate în politică, dacă proiectul PSRO nu a fost încurajat și susținut suficient de români și nici nu și-a atins țintele inițiale, având în vedere că dispuneți de suficiente resurse proprii?
Nu am făcut un pas în spate, ci în lateral. Lucrurile trebuie să se întâmple la timpul lor, nu când cineva vrea neapărat. Nu susținerea românilor a lipsit. Era destul de evident că la alegerile parlamentare din toamnă, partidele nou-apărute și care nu au avut ocazia să se dezvolte nu vor putea candida cu aceleași șanse ca partidele tradiționale. Și nici nu am vrut să par că am o ambiție personală fără margini.
Vă doriți revenirea în PSD sau este o variantă abandonată pe termen mediu și chiar lung? Vă tentează/curtează alte partide?
Nu am dorit să părăsesc PSD, partidul în care m-am format și pe care l-am condus în cele mai grele momente ale existenței sale. Am fost exclus în mod laș și nejustificat după pierderea alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta. Apreciez declarațiile lui Liviu Dragnea, care recunoaște că decizia de excludere a fost o greșeală. Întotdeauna am spus că sunt recunoscător României pentru șansele pe care mi le-a oferit. Cred că este de datoria mea să dau ceva înapoi țării mele și stângii românești. Din ce postură îmi ajut țara și convingerile politice? Contează mai puțin. Politică am făcut timp de 15 ani și cred că, pentru moment, este mai sănătos să fac și altceva.
Să-mi iau o perioadă de detox. După, vom vedea, însă astăzi am multe planuri și cred cu tărie că pot contribui cu experiența mea și dintr-o altă postură, nu neapărat de politician militant.
Ce proiecte derulați în acest moment, atât pe plan intern. cât și extern, domeniu atât de iubit de dumneavoastră?
Proiectele sunt multe, diverse și importante. Continui să susțin proiectul economic și strategic Romania Gateway (România Poarta Europei), lansat de Institutul Aspen și membrii noștri și subtilizat de guvernul României în 2014. Suntem implicați în materializarea celui mai important proiect științific și tehnologic al ultimelor decenii – Laser Valley -, un meta-cluster din jurul acceleratorului de la Măgurele. Sprijinim dezvoltarea de laboratoare de politici publice în zona de sănătate, energie, dezvoltare urbană inteligentă, tehnologie și inteligență artificială, finanțarea economiei, artă și sport. Vom dezvolta platformele de vizibilitate internațională ale României prin diversificarea conferințelor internaționale sub egida Aspen. Sper să putem contribui și la educarea și formarea tinerilor politicieni și a „mandarinilor“ statului român, „călcâiul lui Ahile“ al dezvoltării României. Reconectarea diasporei cu țara și inversarea tendințelor de brain drain sunt alte priorități în care echipa și comunitatea Aspen simte nevoia să aducă o contribuție. Investiția în leadership-ul bazat pe valori sănătoase și încurajarea unei conversații nonpartizane despre temele fundamentale ale societății și lumii contemporane sunt misiunea rețelei Aspen în plan global, a Aspen România și crezul meu cel mai profund.
Ce previzionați pentru România pe plan intern și extern?
Votul din 11 decembrie nu a fost un vot pentru domolirea luptei împotriva corupției, ci un vot pentru o societate mai dreaptă și mai corect administrată. Găsirea unui echilibru corect în controlul reciproc dintre puterile statului, eliminarea exceselor, a discreționarului și politicului în justiție trebuie să înceteze. Sprijinirea armatei, a serviciilor de informații și a justiției și întărirea capacității partidelor și a instituțiilor civile ale statului pentru a furniza progres și bunăstare sunt priorități absolute ale României în pragul Centenarului. Pentru că Centenarul Marii Uniri va coincide cu revenirea vremii sferelor de influență în Europa. După integrarea în NATO și UE, credeam că aceste sfere de influență sunt apuse pe vecie, însă au reînviat, sunt deja active și vor pune presiune în principal pe țările de primă linie, cum este România, singurul obstacol al Rusiei în calea controlului Balcanilor, a Mării Negre și a drumului revenirii ca mare putere în Orientul Mijlociu. Avem o poziție strategică de o importanță excepțională. Aceasta, alături de slăbiciunea relativă a Rusiei, a făcut ca România să facă parte din comunitatea euro-atlantică, în pofida slăbiciunilor structurale ale guvernanței și economiei românesti. În era Trump și a reașezării brutale a ordinii mondiale, simpla poziție strategică nu mai este suficientă. Indiferent cum denumim proiectul național, el trece obligatoriu prin înțelegerea faptului că nimeni nu ne bagă în traistă, că cei slabi vor fi striviți de cei puternici și că soarta surâde celor curajoși. Din toate aceste motive, chiar dacă amărăciunea nedreptății din 2009 nu m-a părăsit complet, am obligația de a continua să rămân implicat și să dau înapoi țării experiența, relațiile și cunoștințele mele. Indiferent ce scrie pe ușa biroului meu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.