Index Persoane Companii

Sam, 21 Noi 2009, 05:25
Actualizat: acum 4 ore si 6 minute

ULTIMA ORA

19:03 Marea dezbatere Băsescu-Geoană-Antonescu a început

Home » Media » Tv » Mircea Solcanu: „Nu mă sărut niciodată cu bărbaţii în public“

Mircea Solcanu: „Nu mă sărut niciodată cu bărbaţii în public“

12 Iun 2008 Anca Nicoleanu | 18 comentarii | 21585 vizualizari

Rating:

22 voturi

Subiecte:

Mircea Solcanu, Buftea, Cabral, Povestiri, Traian

foto(1)

A intrat în „folclor“ drept Mircea Solcanu „La naiba“ şi prezintă alături de Cabral „Poveştiri de noapte“, la Acasă TV. Mărturiseşte că nu a uitat de unde a plecat şi că şi-a câştigat libertatea după ce a mărturisit public, în direct, că e gay.

Solcanu si-a castigat libertatea prezentand „Poveştiri“

Lucrai la „Poveştiri adevărate“ când ţi s-a propus să participi la casting pentru „Poveştiri de noapte“.
A trebuit să dau mai multe probe video. Nu mă aşteptam să fiu ales, sincer. S-au prezentat atunci vreo 20 de băieţi frumoşi, modele, manechini, actori, un stripper. Am realizat că sunt prezentator pe 5 martie 2007, la prima ediţie a „Poveştirilor“. Eram în platou şi era linişte, liniştea aia care îţi sparge timpanul. Eram obişnuit cu forfota din redacţie, când sună telefoane, ţipă şi vorbesc oameni. M-a ajutat mult Cabral, atunci, la început. Acum, când are filmări şi nu vine la emisiune, îi simt lipsa.

Care au fost cele mai pitoreşti personaje invitate în platou?
Mirosul lui Costin Mărculescu... Rămâne şi vizita Nichitei, cu găinile. Ieşise una din cadru şi a trebuit să mă duc să o iau. Exact atunci, găina s-a speriat şi a făcut ce ştia ea mai bine. Mai e cântăreaţa de muzică populară cu balada pentru Elodia. Înaintea baladei, a făcut o odă lui Traian. Avea doar două strofe, şi am zis atunci că a fost odăiţa lui Traian. Cabral era în concediu şi m-am simţit atât de marcat de eveniment, că am asigurat coregrafia odăiţei lui Traian, în genul Mosfilm. Ştii, m-a întrebat cineva dacă noi chemăm acolo oamenii ca să râdem de ei. Nu de asta îi chemăm. Dacă eşti un om care ştie să se susţină şi care are ceva de spus, nu râde absolut nimeni de tine.

Cum găsiţi personajele care vin la emisiune? Vă contactează ele, le contactaţi voi?
Şi una, şi alta. La emisiune lucrează o echipă de copii care se documentează, care merge pe la evenimente. Acolo, ei întâlnesc o mulţime de oameni.

Ce gen de oameni refuzaţi să daţi pe post?
Nu e vorba că refuzăm. Ca să apară la televizor, se înscriu mulţi oameni, dar mulţi dintre ei au probleme grave, nu poţi să oferi materiale de studiu pentru psihiatrii din România. E o chestie de deontologie, nu poţi să râzi de un om care este bolnav.

Cum s-a schimbat viaţa ta după ce ai declarat public că eşti gay?
Oamenii m-au privit la fel. Majoritatea celor din jurul meu ştiau. Lucrurile s-au schimbat în bine, în ceea ce mă priveşte pe mine, ca individ. Am avut şansa de a mi se da, la un moment dat, libertatea. Lucrul ăsta m-a ferit de a fi şantajat, de a mă ascunde, de a-mi inventa o viaţă, de a minţi. Minciuna îţi îngrădeşte libertatea. Hotărârea am luat-o singur, dar m-am şi sfătuit dacă e bine s-o spun pe post. Eu am vrut să fac asta.

Sunt destule persoane publice care au o altă orientare sexuală decât majoritatea, dar refuză s-o recunoască. E pregătită societatea românească să-i accepte aşa cum sunt, de fapt?
Nici o societate nu este pregătită. În străinătate, oamenii sunt pregătiţi să spună lucrul ăsta. Ce, societatea românească nu m-a acceptat pe mine? Crezi că mă înjură lumea pe stradă? Cred că atâta timp cât eşti un om decent, îţi vezi de treaba ta şi nu vii în rochie la serviciu...

De ce crezi că le e teamă să recunoască?
De ei înşişi, de exemplu. Răzvan Ciobanu a recunoscut. Nu-şi mai fac femeile rochii la el? Şi-a asumat asta. Trebuie să ţi-o asumi. Ştii ce am gândit a doua zi după ce am mărturisit? Că se vor uita urât la mine cei de la bloc. Nu s-au uitat nici în prima, nici în a doua zi, nici în prima lună. După declaraţia respectivă, a fost un val în presă. Un domn, cu aceleaşi orientări ca ale mele, a fost cel care m-a înfierat cel mai rău.

Ce părere ai despre paradele gay care se desfăşoară la noi?
Ştii care e paradoxul? Societatea s-a maturizat într-un fel, dar gay-i care participă la Gay Parade am senzaţia că nu s-au maturizat. Nu mi se pare că e o paradă gay, ci e parada travestiţilor. Atâta timp cât nu sunt travestit, de ce să mă duc la această paradă? De fapt, asta e problema comunităţii din România, că e percepută ca o comunitate de travestiţi, ceea ce e total fals. Gay înseamnă ceva mai mult decât să pui o rochie pe tine şi să-ţi trânteşti o perucă pe cap. A trecut momentul să ieşim cu care alegorice pe stradă. Ar fi fost mult mai matur să se spună: cu banii de la parada gay de anul ăsta se încolonează gay-i şi duc un cozonac la un cămin de bătrâni sau plantează un copăcel sau fac ceva util pentru comunitate. Ar fi mult mai matur decât să se plimbe de la Unirii la Parcul Izvor, pe nişte bani, ca să ce, care-i finalitatea? Eşti vizibil în societate şi dacă plantezi un copac.

Te-ai consacrat drept Mircea „La naiba“ Solcanu, graţie celor de la Mondenii.
Următoarea expresie spre consacrare va fi „ne place luxul“. Râd când mă văd la „Mondenii“. Dar o dată sau de două ori au cam sărit calul... Am şi vorbit cu cel care mă imită. Ne-am întâlnit într-un club, m-am dus la el şi l-am felicitat. Mi s-a părut fair-play.

Ai ceva să le reproşezi?
Nu mă sărut niciodată cu bărbaţii în public. Şi n-am fizic de antrenor de fitness.

Care e cea mai gogonată ştire care s-a scris despre tine?
Că aş fi fost în Buftea şi aş fi intrat peste Lucian Viziru, la duş. Nu am mai fost în Buftea din decembrie 2007 şi nici n-am auzit că actorii ar face duş la Buftea.

Ai fost cercetaş?
De la 17 la 21 de ani. Am învăţat foarte multe lucruri, plus că mi se şi potrivea. Povestea a durat până în momentul în care am devenit lider de cercetaş. Nu ştia nimeni că sunt gay. Mi-am zis că, dacă se află, să nu bag organizaţia într-un scandal. Nu ar fi fost corect din partea mea să-i dezamăgesc pe acei oameni de la care am avut multe de învăţat, punându-i într-o situaţie incomodă. Am preferat să mă retrag eu, cu gândul că, dacă se va afla vreodată, să nu se gândească părinţii copiilor pe care-i aveam în grijă că cine ştie ce.

„Deşi mă ştie multă lume, regretul meu e că aproape nimeni nu mă cunoaşte cu adevărat“ scrii pe blog. Nici măcar prietenii?
Aproape nimeni din marea mulţime. Oamenii sunt, în general, superficiali şi se mulţumesc să consume imagine. Mi-ar plăcea să se ştie, dar de lucrul ăsta s-au convins deja, că nu sunt un ciudat, ci un om obişnuit. Îi văd pe mulţi surprinşi să mă vadă în metrou sau în autobuz. E un exerciţiu pe care-l fac o dată pe lună: merg cu 311 la PRO TV, ca să nu uit niciodată de unde am plecat. Am constatat că, de-a lungul timpului, nu m-am schimbat. De fapt, oamenii nu se schimbă niciodată, devin ei înşişi.

Taguri:

public, gay, sarut, barbatii, oameni, Mircea Solcanu, Traian, Povestiri, Cabral, Buftea

Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.

Marime text a A Trimite pe email Comenteaza

Versiune print Versiune PDF Trimite pe Yahoo

Vezi ultimele comentarii

18 comentarii

Monique-Françoise 12-Iun-2008 18:30

Cu riscul de a fi considerată

anacronică şi fără viziune, eu nu pot decât să-mi exprim mila pentru Mircea Solcanu.
Este o persoana decentă, dar şi un exhibiţionist, din moment ce şi-a declarat adevărata orientare sexuală fără să-i ceară nimeni acest lucru, şi cred că şi fără să intereseze pe cineva asta !

Mircea Solcanu: „Nu mă sărut niciodată cu bărbaţii în public“

18 comentarii

Realitatea.NET:

Money.ro:

Shops:

ePapers: