Sucite, răsucite şi încurcate mai sunt iţele din care se ţese urzeala fotbalului românesc. Vor fi find unii care să le descurce, dacă vor binevoi, dar dumnealor, deocamdată, stau în umbră. Monitorizează şi toarnă gaz peste foc.
Bunăoară vine Piţurcă de la păscut de cămile, vine cu coada cam între picioare, şi zice că dacă ştia cu cine urma să cădem în grupă la Euro 2016, nu pleca de la naţională. Păi de ce n-a dat cu zarul, că afla mai mult ca sigur?! Mai zice că Luţu era de cinci ori mai bun decât Stanciu şi Fl. Tănase. I-auzi brâul! Se amestecă şi în disputa dintre Steaua şi CSA şi conchide că trebuia să se facă un audit, o evaluare a clubului militar şi mai trebuia să se plătească nu ştiu ce daune. Nu s-a făcut şi Steaua de acum nu e Steaua la care a jucat el, Piţurcă. Pe patronul Stelei îl face turnător, că l-ar fi turnat în cazul cu valiza, unde el, marele Piţi, a luat puşcărie cu suspendare. Nici pe Iordănescu nu-l iartă, zice că nu trebuia să accepte să vină la naţională şi nu trebuia să fie de acord cu schimbarea staff-ului medical. Pe Cristoph Daum îl cam plânge şi deplânge că mai toată lumea e împotriva lui. Cui îi foloseşte această intempestivă intrare în scenă a unui personaj care declară, atenţie!, că nu s-a gândit să revină în fotbalul autohton? Naiba ştie cine e gata să tragă foloase, dar niciodată nu o să credem că Piţurcă se bagă ca musca-n lapte doar aşa, de florile mărului!
Se întâmplă toate astea într-un moment oarecum confuz. Reghe se face preş în faţa patronului, după umilinţa cu Osmanlispor, Florin Prunea declară că Burleanu nu-şi va termina mandatul, la Astra, unde belelele curg cu găleata, e mare vânzoleală şi echipa e pe cale să se destrame, telenovela cu Gnohere continuă, când e, când nu mai e la Dinamo, iar la o recentă şedinţă de la COSR, la care a venit însuşi Vasile Dîncu, vicepremierul s-a făcut foc şi pară şi a spus că sportul românesc a căzut din cauza certurilor celor care răspund de soarta sportului. Să vedem dacă, dincolo de-a pune degetul pe rana pe care toţi o ştiam şi de-atâtea ori o dezvăluisem, va mai face ceva domnul vicepremier. Şi, colac peste pupăză, toate acestea, plus ieşirile de ultimă oră ale lui Hagi, premerg două importante meciuri ale naţionalei.
Nu este deloc exclus ca, după meciurile cu Armenia şi Kazahstan, naţionala României să iasă definitiv din cărţile preliminariilor pentru CM 2018 din Rusia. Dacă, Doamne fereşte!, se va întâmpla şi nenorocirea asta, problema întineririi naţionalei trece de la intenţie la măsură urgentă. Opinăm că măsura cu pricina trebuia luată imediat după eliminarea de la CE, dar asta ar fi altă poveste.
Cu un deosebit fler fotbalistic, Gică Hagi a atacat deja subiectul şi de o bună bucată de vreme tot bate şaua. Prima intervenţie a avut-o după meciul pe care tricolorii mici l-au pierdut cu 1-3 în Danemrca. I s-a adresat, atunci, în direct, antrenorului Cristian Dulca, acuzându-l de selecţii anapoda. De ce au lipsit, a întrebat Hagi, fotbalişti ca Mihai Bălaşa, Cristi Manea, Fl. Tănase, Alex. Mitriţă, Răzvan Marin, Fl. Rotariu. Şi lista, după părerea noastră, poate fi completată cu multe alte nume, din ţară şi din străinătate. Dacă şi pe vremea lui tot aşa s-ar fi făcut selecţiile, a declarat Hagi, el n-ar mai fi prins o echipă naţională. Noroc că l-a văzut un om. “M-a văzut jucând şi m-a selectat. Acel om este Mircea Lucescu”.
Să vrea, oare, Hagi să fie un nou Mircea Lucescu, care şi-a început cariera de selecţioner întinerind masiv naţionala României?! Poate că da, deşi încă nu s-a pronunţat cu subiect şi predicat pe tema asta. Poate că nu, dacă avem în vedere că încă este apăsat de scurta şi nereuşita sa experienţă ca selecţioner. Poate că, la un moment dat, sătul să tot fie atacat din toate părţile, îşi va lua lumea în cap, cum a şi anunţat, de-altfel, şi va renunţa chiar şi la experimentul de la Viitorul.
Cicătelea Ioan Andone, după meciul Viitorul-Dinamo, i-ar fi spus, îmbrăţişându-l fratern: “Eşti prea mare pentru ei, de asta te atacă”. Este atacat pentru că, spulberând ideea unora, cum că nu mai există bază de selecţie, a declarat că generaţia ‘94-‘95 este cea mai bună generaţie din câte a avut până acum România. Este atacat şi ridiculizat că susţine cu prea multă patimă promovarea tinerilor, inclusiv a fiului său, Ianis. Hagi nu este, o ştie mai toată lumea, un comunicator, un vorbitor. Uneori spusele sale trebuie traduse din română în română. El vrea promovarea tinerelor talente. Îl doare că elevii lui nu sunt promovaţi pentru că sunt ai lui. Şi pentru că printre ei se numără chiar şi fiul său, patima părintească aproape că l-a orbit, că i-a luat minţile. De fapt, ideea de bază a lui Hagi, care ştie cam tot ce mişcă în fotbalul juvenil, este ca promovările să se facă pe valoare, pe talent, şi nu pe bază de cunoştinţe, pile şi relaţii, sau pe ranchiuna unora împotriva sa. Aşa se fac azi şi asta trebuie să înceteze.
Şi toate aceste mici-mari evenimente care s-au derulat cu o viteză năucitoare, cu sau fără legătură între ele, pornesc de la faptul incontestabil că sportul românesc şi îndeosebi fotbalul au ajuns într-un punct aproape mort. Miroase a sânge şi hienele se reped la ospăţ.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.