Misterele „Panama Papers”: de ce sunt atât de puţini americani pe liste

Deşi pare ciudat, scandalul „Panama Papers” a avut un ecou modest în SUA, şi nu pentru că ar fi fost eclipsat de alegerile primare din campania prezidenţială sau de eventualele reacţii la recentele atentate teroriste din Bruxelles, ci pentru simplul motiv că americanii preferă alte destinaţii pentru a face evaziune fiscală. Cu toate astea, mulţi cititori ai ziarului „New York Times” s-au supărat că acest prestigios cotidian a tratat de sus respectiva afacere. Datele la care a avut acces ziarul parizian „Le Monde”, cel care, alături de colegul său german „Süddeutsche Zeitung”, a dezvăluit uriaşul scandal planetar, arată că, după ce au fost consultaţi experţi de către „Politico” şi site-ul canalului „Fusion”, doar 211 persoane cu adresă în SUA au fost identificate ca făcând parte din documentele cabinetului de avocaţi Mossack Fonseca. Este o cifră nesemnificativă dacă ne gândim nu doar la populaţia Statelor Uinite, ci şi la numărul uriaş de bogaţi şi mai ales la averile lor astronomice. Pe urmă, este de remarcat că, dintre cele 211 persoane, doar foarte puţine sunt personalităţi publice, cele mai multe fiind cetăţeni necunoscuţi.

Cu toate astea, după cum arată presa internaţională, şi Statele Unite fac parte dintre „victimele” companiei Mossack Fonseca, iar ziarul „Miami Herald” scria că unii dintre investitori au recurs la firme offshore în cadrul unui circuit al albirii banilor care duce până în statul american Florida. Ar mai trebui spus că, deşi amintita companie panameză este importantă, ea are concurenţi americani foarte puternici, precum Morgan and Morgan. Prin comparaţie, în Franţa sunt o mie de persoane în „Panama Papers”, iar în Italia două mii. Fireşte, mulţi se întreabă cum se explică acest lucru, ştiut fiind că, potrivit unui raport al Senatului american, evaziunea fiscală privează Statele Unite de 130 de miliarde de dolari anual (este vorba de impozite neplătite). Unul dintre motivele principale este slaba fiscalitate americană (în comparaţie cu ţările europene, de pildă), dat fiind că nivelul de prelevări obligatorii era de circa 24% în SUA, faţă de 34% în 2010 în medie pentru ţările OCDE (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică). Există apoi numeroase deducţii posibile: pentru creşterea copiilor, pentru studii etc. Un alt motiv este înăsprirea anunţată de mai mulţi ani de autorităţi odată cu aplicarea prevederilor legii Fatca („Foreign account tax compliance act”, votată în 2019) şi anchetele justiţiei, care au constrâns băncile să coopereze, Uniunea Băncilor Elveţiene (UBS) fiind obligată să renunţe la sacrosantul secret bancar şi să anunţe numele clienţilor americani. De acum, băncile trebuie să semnaleze fiscului persoanele care au peste 50.000 dolari în cont. De asemenea, şi deţinerea a peste 10.000 de dolari în conturile străine trebuie declarată anual, după cum aminteşte Internal Revenue Service (IRS) pe site-ul său. „Americanii sunt mai puţin menţionaţi în datele din Panama Papers dat fiind că Mossak Fonseca este în vizorul Trezoreriei SUA”, declara Pascal Saint-Amans, director al Centrului de politică şi administraţie fiscală al OCDE.

În fine, ultimul motiv îl reprezintă posibilitatea care există în SUA de a se ascunde în spatele unei firme fantomă. În jargonul fiscaliştilor, acestea sunt „single member LLC” (Limited Liability Company), societăţi cu răspundere limitată deţinute de o singură persoană. Domiciliate în anumite state americane şi considerate paradisuri fiscale, precum Delaware, Wyoming şi Nevada, calitatea lor de fantome provine din faptul că pot permite disimularea identităţii beneficiarului real, dat fiind că nu au acţionar american sau nu au activităţi în SUA. Dar excepţia este pe cale să dispară: la finele lunii martie, ziarul „Le Monde” a dezvăluit că Administraţia Obama ar dori să pună capăt acestui regim fiscal. „Noi am identificat această falie din 2010 ce a împins SUA să schimbe lucrurile. Beneficiarii acestor single LLC din Delaware şi din toate statele americane vor fi cunoscuţi.” „Este greu pentru americani să rămână într-o schizofrenie în care se luptă împotriva evaziunii fiscale şi care, în acelaşi timp, este permisă în unele state”, a adăugat Saint-Amans.

În 2009, OCDE a pus statul Panama pe lista neagră a paradisurilor fiscale. Pentru a ieşi din listă, conducătorii au semnat mai multe acorduri fiscale cu ţări precum Singapore şi Japonia. După mai multe luni de presiuni, în 2011, guvernul panamez a cedat şi a semnat cu SUA un tratat fiscal plin de constrângeri pentru această ţară. Documentul oferă posibilitatea autorităţilor nord-americane să obţină informaţii referitoare la conturile bancare panameze, autorizează faimoasele „fishing expeditions” şi cere colaborarea autorităţilor cu anchetatorii americani chiar dacă acestea nu sunt de natură să respecte legile din Panama. Consecinţele sunt imediate: numeroase bănci au decis să închidă pur şi simplu porţile nord-americanilor – chiar dacă bănci precum HSBC, Tower Bank şi Banvivienda au continuat să accepte să deschidă conturi pentru rezidenţi americani. Cu acest sfârşit al „secretului” şi un sistem bancar aflat sub supravegherea permanentă a serviciilor fiscale americane, Panama a pierdut aproape într-o noapte atractivitatea sa. La asta se adaugă faptul că IRS consideră acum orice societate anonimă deţinută de unul sau mai mulţi nord-americani ca o întreprindere supusă impozitării americane. Este o regulă care pune capăt impozitării unice pentru resortisanţii americani. Mai exact, după aproape cinci ani, prevalează dubla impozitare ce pune astfel capăt tentativelor cetăţenilor nord-americani de a găsi un refugiu fiscal în statul Panama.

Totuşi, mulţi se îndreaptă spre Insulele Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman sau Singapore, percepute de ei ca fiind mai stabile din punct de vedere politic şi implicit mai generoase când vine vorba de impozite, ştiut fiind că, aşa cum spune o vorbă, în viaţă omul nu scapă de moarte şi de fisc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.