×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 19 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Joi, 21 septembrie 2017, 08:11
EUR (€)
-0.0001 ↘
4.5989 RON
USD ($)
-0.0098 ↘
3.8275 RON
• • •
„Ziua porților deschise“ în capitala Daciei
Misterele Sarmizegetusei. Regia se (re)descoperă
Soarele de andezit şi Calendar de la Sarmizegetusa. martori ai înaltului nivel atins de ştiinţa dacilor
Soarele de andezit şi Calendar de la Sarmizegetusa. martori ai înaltului nivel atins de ştiinţa dacilor

Pentru a ajunge la Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei, străbați un drumul destul de desfundat, din Orăștie spre Costești. De la Căstău, sat cu origini îndepărtate, am luat-o la dreapta, trecând pe lângă culturile de afine de la Beriu, prin Orăștioara de Sus, apoi prin cea de Jos, și, după aproximativ 20 de minute, am ajuns în Costești. Drumul este asfaltat, dar plin cu gropi, apoi ultimii 17 km sunt pe fostul drum forestier, refăcut acum, dar „spart“ din loc în loc de exploatatorii forestieri și de torenții ce se scurg de pe culmile Munților Orăștiei. Așa am ajuns la Capitala Istoriei noastre.

Am făcut acest drum pentru că doream să ajung aici, să mă identific încă o dată cu dacii și romanii. Doream să văd drumurile de odinioară și să calc, măcar spiritual, pe urmele strămoșilor mei.

Acoperit acum de un strat gros de pământ, acesta este unul dintre drumurile dacilor, cu nimic inferior celor construite de romani

Am parcat – la sfârșitul drumului există o parcare amenajată – și am mers ultimii doi kilometri pe jos. Meritam o plimbare până în capitala statului dac, ridicată la jumătatea secolului I î.Hr.

La intrarea în sit am fost plăcut surprins de prezența Jandarmeriei Montane, instruită pentru interacțiunea cu turiștii, care a înlocuit subunitatea Jandarmeriei de intervenții, pregătită pentru altfel de acțiunii.

Ajunse pe masa specialiştilor, fiecare ciob, fiecare urmă antică depun mărturie despre vremurile trecute

Descoperiri importante în Sarmizegetusa Regia

Foarte recent publicul a putut să vadă rezultatele muncii echipei de cercetători și arheologi din acest sezon de săpături arheologice. Situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost pregătit să primească un număr mare de vizitatori cu prilejul evenimentului „Ziua porților deschise“. Turiștii ajunși aici au avut ocazia unică să vadă cele mai noi descoperiri ale arheologilor, care sunt, din câte se pare, cele mai importante din ultimii 50 de ani.

Celor ajunși la „Sarmi“ le-au fost oferite ghidaje de specialitate la monumentele din așezarea dacică și posibilitatea de a vizita săpăturile aflate în desfășurare.

Cercetările arheologice desfășurate la Sarmizegetusa Regia au inclus terasa a IX-a, aflată în zona centrală a capitalei dacice. Între rezultatele obținute până în momentul de față se numără identificarea unui nou segment al aleii pavate (o ramificație a drumului care asigura accesul dinspre fortificație spre zona sacră) și a unui nou edificiu cu elemente din calcar. Se adaugă descoperirea a numeroase artefacte, precum fragmente ceramice, inclusiv de la vase pictate cu motive geometrice și zoomorfe, piese din fier, sticlă etc.

Prof. dr. Gelu A. Florea

„Anul acesta am avut o campanie lungă, se va încheia la sfârșitul lunii septembrie, grație fondurilor alocate de Ministerul Culturii și de Consiliul Județean Hunedoara, rezultatele fiind pe măsură. Am început săpăturile pe terasa a IX-a, deasupra zonei sacre, care s-au soldat cu descoperirea unor monumente interesante. Este vorba în primul rând despre reidentificarea unei alei pavate despre care se știa încă din 1989 și noi am continuat cercetarea ei, rezultatele fiind promițătoare. De asemenea, am găsit fundațiile unui edificiu din piatră, căruia în anii următori o să reușim să-i precizăm planul, în condițiile în care suntem doar la început în cercetarea lui. Sigur, materialul arheologic este pe măsură, este divers și destul de bogat: ceramică pictată, vârfuri de săgeți, o daltă, o fibulă.

În anii următori o vom dezveli în întregime și, ceea ce e mai interesant, dacă vom avea noroc, să găsim și înspre ce ducea. Noi bănuim că la capătul unui asemenea drum pavat trebuia să se afle ceva important“, a declarat, pentru Cotidianul, prof. dr. Gelu A. Florea, coordonatorul lucrărilor din acest an.

Campaniile arheologice viitoare vor avea între obiectivele lor stabilirea planului complet al construcției amintite, urmând ca după măsurile de conservare-restaurare aceasta să fie introdusă în traseul de vizitare. Zona cercetată va intra în conservare.

Ştefan Bâlici, managerul INP

„Avem acum o imagine extinsă asupra anvergurii și complexității zonei sanctuarelor, față de ce se știa până în prezent. Existau indicii, din timpul cercetărilor anterioare, asupra existenței altor amenajări, dar acum au apărut detalii remarcabile pe care le putem studia în contextul arheologic neperturbat și acest lucru ne poate ajuta, pe de o parte, să înțelegem mai bine ce se întâmpla în zona aceasta, iar pe de altă parte, ne poate ajuta, din perspectiva Institutului Național al Patrimoniului (INP), în colaborarea pe care am inițiat-o anul acesta cu Consiliul Județean Hunedoara, pentru realizarea unui proiect de amenajare, restaurare și punere în valoare a întregului sit arheologic. Este un proiect care se poate derula pe o perioadă lungă și suntem la început.

Ne propunem să facem un studiu de prefezabilitate care să contureze opțiunile pe care ar trebui să le luăm în calcul și sperăm ca anul viitor să putem trece la etapa următoare și să proiectăm intervenții de punere în siguranță, de restaurare a elementelor care sunt mai afectate și apoi de amenajare pentru vizitare“, a declarat Ștefan Bâlici, managerul INP.

Din anii 1980, susține acesta, nu au mai existat intervenții care să se refere la întreg situl, ci doar intervenții punctuale de restaurare.

Cercetările arheologice din această vară au fost efectuate de un colectiv științific format din arheologi și studenți la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Au fost finanțate de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu circa 35.000 lei și de Consiliul Județean Hunedoara cu 100.000 lei.

Fundaţiile unui edificiu multimilenar, necunoscut până acum

Sarmizegetusa Regia a fost și va rămâne un important obiectiv turistic, vechea capitală a Daciei preromane de la poalele Vârfului Godeanu fiind considerată de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. Aici călătorii găsesc urmele unei așezări înfloritoare din vremuri străvechi, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăți dacice, care aveau în special rol de apărare, fiind compusă din trei zone cu funcții diferite.
„Aşezarea civilă era formată din cartiere ce se întindeau pe câteva zeci de terase şi constituia cea mai mare aşezare dacică cunoscută. Aceasta cuprindea locuinţe, ateliere metalurgice, magazii etc. Din cauza amplasării şi a dimensiunilor oraşului, dacii au trebuit să dezvolte un sistem complex de instalaţii pentru captarea şi transportarea apei potabile (atunci nu se cunoştea principiul vaselor comunicante), dar şi pentru drenarea apelor în exces. S-au descoperit numeroase conducte, tuburi, un decantor din lemn de brad cu capacitate de circa 3.000 de litri şi alte instalaţii care conduceau apa la gospodării şi la ateliere. Apele pluviale erau decantate prin canale de drenaj, care în cazul zonei sacre erau cioplite în piatră. Casele erau în cea mai mare parte a lor construite din lemn şi lut, motiv pentru care s-au păstrat foarte puţine urme arheologice. Pe lângă gospodării s-au mai descoperit ateliere de ceramică pictate, hambare, tuburi de conductă, o cisternă etc. Hambarele erau construite la suprafaţă şi în ele s-au descoperit mari cantităţi de provizii de mei, secară, orz, orzoaică, diferite specii de grâu, secară, linte, muştar, zizanie, bob şi rapiţă.
Cetatea este cea mai mare dintre cetăţile din Munţii Orăştie. Are circa trei hectare, cu ziduri din blocuri de calcar construite în sistem murus dacicus. Avea rol de apărare pentru armată şi populaţia civilă, pe timp de pericol. După ce a fost cucerită de romani, aceştia au refăcut-o şi au transformat-o în sediul unui detaşament din Legiunea a IV-a Flavia Felix, care asigura securitatea regiunii.

Ziua porţilor deschise, ocazie unică de a lua contact cu vestigiile moştenite de la daci

Zona sacră ce reprezintă complexul de sanctuare este aşezată la circa 100 de metri de poarta de est a cetăţii şi este legată de aceasta printr-un drum pavat, denumit şi via sacra. Sanctuarele sunt de formă patrulateră (Sanctuarul mare de calcar, Sanctuarul mic de calcar, cele două Sanctuare patrulatere de andezit şi Sanctuarul mare de andezit) şi de formă rotundă (Sanctuarul mare circular şi Sanctuarul mic circular). S-au păstrat din ele bazele de coloană din piatră, pe care se ridicau coloane de lemn sau de andezit. Sanctuarul mare este reprezentarea în piatră a calendarului dacic. Discul solar, din andezit, reprezintă Soarele şi arată caracterul urano-solar al religiei geto-dacice.“

Dan OrghiciPublicat Marţi, 12 septembrie 2017
2486
 | 13
 | 13
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Dacu-dd
+3
pentru Santa bosgoraus si altii.....Dacii si getii vorbeau aceeasi limba e scris in Strabon si alti autori greci. Getii aveau capitala la Sargetia sau Argetia in limba latina sau Ardedaua sau Sargedaua in limba daca...ARGEDAUA erea o cetate pe malul raului Argesos adica Argesu de azi , GETII sunt ARGESENII de azi. Dacii au avut initial capitala la Buridau SAU localitatea Burdea dea azi...si nu la Costesti.Dacii si argetii sunt romanii de azi pentru ca ARDA in limba daca si sanscrita insemna teren inalt...DEAL....pai cine zice DEAL la deal decat romanii.
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Santa Klaus
-8
O mică mare problemă. Românul de azi nu are nimic in comun cu dacii. Până nu se vrea adevărul, nu poate avea românul o istorie clară, cinstită, nu se poate declara o nație. Simplu..
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Prostu' Satului @ Santa Klaus
+6
Imbecilitatea asta o sustii tu si alti indoctrinati ca tine. Nu-mi pierd timpul sa-ti explic mai mult pentru ca tot nu vei pricepe. Totusi iti spun ca paleogenetica te contrazice....
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
parere
+4
O corectare ....drumul acela pavat nu e drum....Este pavimentul din sala tronului.....Posibil constructia de deasupra sa fi fost din lemn cum sunt si acum casele de lemn de la munte dar pavimentul din dale de piatra.
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Jder
+6
Teritoriile strabunilor nostri au purtat cel mai frumos nume : DACIA; iar cetatile din zona Muntilor Orastiei sunt locuri in care te poti incarca de energie pura,supranaturala... Sunt locuri de unde mai izvoreste sacrul si spiritul de sacrificiu al unui popor de nemuritori...
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Crocodilul
-5
Draga Ziaristule, matale stiai ca Dacii au fost Maghiari? Asa cred "Autoritatile Socialiste Romane" cind vine vorba de Transilvania pamint 100% romanesc far nici un dubiu. Ei, adica autoritatile care cica depun jurmantul fata de nimeni au invatat sa instraneze orice daca li se da si lor ceva. Cit despre drumuri, vreau sa iti spun ca in Socialism ideea e ca un drum nu se asfalteaza ca sa tina vreo 50 de ani.
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Marinescu Crainic
+21
Am fost de curand, cu mai multi colegi, in orasul Covasna unde. intre altele am aflat si despre sapaturile arheologige efectuate de o echipa condusa de D-na Dr. Viorica Crisan, cercetator la Muzeul de istorie al Transilvaniei, la Cetatea Dacica din Valea Zanelor. Aici, au fost descoperite urmele unui templu dac. In interiorul sau s-au gasit oase de animale aduse ca ofranda, opaite, obiecte de podoaba (margele, fragmente de oglinzi, pandantive, bratari), fibule, jetoane, varfuri de sageti, ace de cusut si multe alte obiecte. Am fost socati sa aflam, ca in acest an Ministerul Culturii (???) din Romania nu a alocat niciun ban pentru efectuarea lucrarilior in acest sit arheologic!!!! Au facut-o in schimb ROMANII COVASNENI care, prin Asociatia Cultural Crestina ”Justinian Teculescu”, au strans banii necesari pentru continuarea lucrarilor! Cinste lor! Poate ca daca se adresau Ministerului Culturii din Ungaria, arheologii ar fi primit fondurile necesare! Halal Guvern!
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Juju @ Marinescu Crainic
+7
Ai prtentii prea mari de la un guvern PSD, ca doar nu erau sa-si lase bietii baroni locali fara parandarat si contracte clientelare, studii de fezabilitate destinate cosurilor de gunoi si alte asemenea cheltuieli exorbitante. De unde bani si pentru cultura?
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Santa Klaus
-34
Păi cât de prost să fii să nu observi că tot ceea ce e acolo ”vestigii istorice” sunt aduse și plantate acolo de câteva decenii. Poate adevărata Sarmisegetusa, de fapt singura denumire de localitate dacică cunoscută, se află in altă parte. Nu există nici un indiciu clar cert cum că acolo ar fi fost o asezare umană de peste 2000 de ani.
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Sandu @ Santa Klaus
+4
Lasa sogore, esti tu prea prost ca sa intelegi. E nevoie sa mai evoluati voi astia din neamul tau.
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
RĂZVRĂTITUL
+8
Domnule autor ți-ai împlinit visul: ,,... doream să ajung aici, să mă identific încă o dată cu dacii și romanii. Doream să văd drumurile de odinioară și să calc, măcar spiritual, pe urmele strămoșilor mei.” Este deci o problemă de simțăminte, de ceva intim. Eu, presupun că doreai să te identifici cu acei mercenari ai imperiului roman, care au trecut prin foc și sabie pe străbunii mei - nu și ai tăi - , pentru a pune stăpânire, în scop de jaf, pe bogățiile Daciei. Să fii atent și să recepționezi ce o să-ți cer. Dar să fii bărbat că ești fiu de mercenar roman. Ești capabil să-mi spui, dacă acei mercenari ai armatei imperiale romane, au lăsat în urma lor, înafară de jale și sărăcie - drept despăgubire - , o lucrare, o creație de orice natură, care să poată să fie folosită de către cei pe care i-au jefuit? Nu te strădui să-mi răspunzi.Îți spun eu: niciuna! Să nu-mi spui de limbă. Te sfătuiesc, pentru că nu am timp să-ți aduc argumente și să-ți fac demonstrații - cred că știi că timpul este bani - , să citești cartea ,,Nu venim din latină” scrisă de Carme Jiménez Huertas, pentru a putea să pui bazele, spre propria ta cunoaștere. Ascultă-mă bine. Eu am cam umblat pe unde și-a întins stăpânirea acel imperiu pe care, alături de alți, asemenea ție, îl consideri dătător de limbă pentru români. Ce zici de asta: crezi că dacii erau muți, crezi că daci se înțelegeau între ei prin semne sau comunicau precum animalele? Crezi că dacii ajungeau la demnitatea de a fi împărați ai imperiului roman, dacă erau precum crezi tu? Oare, cum de s-a întâmplat, că dacii liberi, din teritoriile neocupate de imperiu, știau limba imperiului? Au urmat cumva, niscaiva universitate particulară sau cursuri fără frecvență de limbă latină sau pur și simplu - evident din dragoste nețărmurită față de năvălitorul prădalnic și ucigaș - au învățat latina din manuale, deci, fără profesor? Acum te las să cugeți. Am obosit!
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Duru @ RĂZVRĂTITUL
+5
Felicitari pentru comentariu, sunt exact de aceeasi parere. Am aflat pentru prima data demult tare demult, de la regretatul istoric dr. Radu Popa, teoria ca toate popoarele asa zis latine erau de fapt o familie de popoare inrudite cu o limba foarte asemanatoare, tot asa cum sunt familiile popoarelor germanice, slave, arabe, etc. Intamplator sau nu, unul dintre aceste popoare, latinii, le-au cucerit pe celelalte si intreg bazinul mmarii Mediterane. Dar dintre toate popoarele cucerite de romani nici egiptenii, nici grecii, nici germanii nu au invatat latina. Cat despre limba dacilor liberi, asta era limba lor de atunci si pana astazi. Pe de alta parte nu gasim urme ale limbii dace pentru ca asta este chiar limba pe care o vorbim de mii de ani, nu este latina, desi este inrudita cu latina. Sa nu uitam ca astazi, in mod organizat in scoli, cu manuale, programe TV si uneori foratat copiii to nu invata limbi straine nici sa-i bati, asta cam in toata lumea. Si atunci intrebare: erau sa le cante mamele dace pruncilor cantece in latina, pentru ca vezi doamne era o limba mai evoluata? Trebuiau ele intai sa vorbeasca latina. Si erau oamenii de atunci sa latina in 100 de ani cand multi nici nu ieseau 100 Km mai incolo de satele lor? Dupa ce o invatau? E absolut ridicola teoria latinizarii, o minciuna monumentala! Toti care vorbesc romaneste sunt urmasi ai dacilor, nu ai romanilor. Asta si explica de ce romana este o limba atat de unitara, fara dialecte, fapt extraordinar pentru popoarele Europei. Franta, Italia, Germania, Spania, au o multime de dialecte, romana nu! Nici britanicii din diverse zone ale tarii nu se descurca prea bine fara dictionare. Astea sunt fapte reale, nu inchipuiri!
Publicat Miercuri, 13 septembrie 2017
+Răspunde
Jorj
+23
Fascinant! Am vazut Sarmizegetusa de vreo patru ori, da nu si de curand. Drumul acela pavat descoperit recent, este dovada unei civilizatii superioare. De altfel si marimea blocurilor de piatra din care sunt construite zidurile demonstreaza o tehnologie a constructiilor deosebita pentru acele vremuri. Recomand cu caldura articolul tuturor celor care sunt interesati de istoria meleagurilor noastre.
Publicat Marţi, 12 septembrie 2017
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Dosar Cotidianul
4 articole/ Actualizat Duminică, 17 septembrie 2017
alarm off
Mostra de la Veneţia
7 articole/ Actualizat Duminică, 10 septembrie 2017
alarm off
Cotidianul cititorilor
19 articole/ Actualizat acum 18 ore şi 12 minute
Sorin Avram

Partidul care este în toate cele ce sunt şi în cele ce mâine vor râde la soare a hotărât comasarea unor instituţii.

Sorin AvramPublicat acum 12 ore şi 20 minute