Moda şi scenografiile ei teatrale

Pantofi-bijuterie în expoziţia de la „Kunsthal” din Rotterdam

Un accesoriu? Desigur, dar mai mult decât atât. De-a lungul anilor, pantofii au devenit un obiect „de cult” care exaltă frumuseţea siluetei, remarcându-se îndeosebi cei cu tocuri cui, sexy, de înălţimi ameţitoare. De când a cucerit un rol de prim-plan în casele de haute couture, încălţămintea s-a transformat într-un status-simbol.

La „Kunsthal” din Rotterdam, clădire realizată de arhitectul Rem Koolhaas, sunt expuşi peste 500 de pantofi ai celor mai prestigioşi creatori, de la Roger Vivier la arhitecta Zaha Hadid. Publicul se plimbă printre monştri ai artei cinetice, dinozauri, printre pantofii uriaşi ale Joanei Vasconcelos. Botine, pantofi, sandale sunt repartizaţi în două categorii: princess sau sexy.

Sanda Manolo Blahnik

Întreaga lume de poveste a pantofilor iese pe scenă odată cu expoziţia “S.H.O.E.S. – Sexy Heels or Easy Sandals”, în care sunt etalaţi pantofi, sandale, cizme, botine, modele semnate, printre alţii, de Salvatore Ferragamo, Manolo Blahnik, Christian Louboutin. Pot fi zăriţi pantofi de la începutul secolului XX, dar şi din epoca victoriană, de la cei cu toc cui la cei cu platformă, dar şi noile experimentări ale unor materiale de ultimă oră, un gen de microfibră şi ţesături elasticizate. Sunt decenii de creativitate, de inspiraţie după monştri sacri ai artei moderne, un omagiu adus Divelor.

Julian Hakes, Mojito shoe

Pantof Jimmy Choo

Până în 11 mai poate fi vizionată o expoziţie de pantofi de damă de la 1900 până astăzi, de la cizmele din epoca victoriană la atrăgătorii pantofi cu tocuri mai înalte de 15 cm, de la cei decoltaţi la creaţiile cele mai futuristice. Producătorii nu au încetat de-a lungul anilor să experimenteze cele mai diverse forme, să folosească noi materiale, noi tehnologii, să creeze forme bizare.

Pantofi marca Vivienne Westwood din 1983

De remarcat pantoful în formă de peşte, ca un omagiu adus lui Georges Braque, creat de André Perugia, designerul de origine italiană din Nisa, care avea o pasiune pentru Picasso şi pentru cubiştii francezi. Apoi, pantoful cu fermoar, creat de Ferragamo în 1938 pentru Judy Garland, anticipând sandaua transparentă închisă cu un fir de gută de pescuit. Nu lipsesc nici piesele semnate Roger Vivier. Văzut mai mult ca un iventator decât ca un designer, Vivier, numit şi Fabergé al pantofilor”, este cunoscut pentru faptul că a creat pantoful cu tocul cui, pantoful ca obiect de artă. A fost fascinat de liniile pantofilor, afirmând: “Un pantof nu creează moda, dar o poate influenţa”. El a creat îndrăzneţe linii pentru Elsa Schiaparelli, pentru casa “Dior”, dar şi pentru Regina Elisabeta a II-a, cizmele de crocodil pentru Yves Saint Laurent. Printre celebrii săi clienţi se aflau: Wallis Simpson, Marlene Dietrich, Jacqueline Kennedy şi Diana Vreeland, care considerau că tot ceea ce face el este pură artă. Chiar şi Catherine Deneuve a încălţat în pelicula “Belle de Jour” celebrul model “Pilgrim”.

Cizmă, sanda şi pantof cu platformă

Un amplu spaţiu este dedicat stiliştilor, începând cu Manolo Blahnik, adorat de nenumărate femei datorită icoanei fashion Carrie, din “Sex and the City”. Sunt etalaţi pantofii albaştri decoltaţi cu o fibulă preţioasă, pantofii roşu-coral sau cei de culoarea glicinei ori în nuanţa rozului antic italian.

Publicul a putut admira şi creaţiile stilistei Vivienne Westwood de la “MocCroc” din 1993, negre, cu o platformă foarte înaltă, sau cele “Court shoes” din acelaşi an, de asemenea negre, cu un fir argintiu pe toc şi de-a lungul decolteului.

Când arta preia pantoful

Pantofii creaţi de Julian Hakes, “Mojito Shoe”, au un toc avangardist asemănător unei meşe de păr, care sfidează toate legile gravitaţiei şi anatomiei.

Să ne aducem aminte şi că Andy Warhol a fost unul dintre desenatorii interesaţi de acest domeniu. Pantoful – vehicul al emoţiei este cel creat de Claude Lévêque, numit “Valstar Barbie” (2006).

Pantofii Marilyn creaţi de Joana Vasconcelos

Un pantof în formă de corp

În 1930, Salvador Dali, colaborând cu creatoarea de modă Elsa Schiaparelli, a semnat mai multe crochiuri pentru pălării, inspirate de botine. La fel şi artistul dadaist Pierre Pinocelli. Pictorul René Magritte a creat o pânză în care picioarele deveneau pantofi, celebra “Modèle Rouge”, iar Claes Oldenburg a acoperit bascheţii cu picturi. Recent, portugheza Joana Vasconcelos a instalat la Versailles o pereche de escarpin giganţi, numiţi “Marilyn”, sculptaţi în metal, pe care creatoarea i-a împodobit cu cristale Swarovsky. Obiectele designerului Ora Ito sunt elegante, futuriste, uneori umoristice. El a creat, de asemenea, încălţări extravagante, precum seria numită “Cenuşăreasa”, un proiect virtual pentru Roger Vivier.

Manolo Blahnik

După cum se poate vedea, atât designerii, cât şi arhitecţii au iubit dintotdeauna pantofii, iar formulele lor par convingătoare.

În fiecare an, la Toronto, o mare de bărbaţi coboară în stradă încălţaţi în pantofi cu toc pentru a denunţa violenţa împotriva femeilor, făcând din escarpin o armă suprarealistă.

De multe ori, în realizarea acestor încălţări, realitatea depăşeşte ficţiunea.

O călătorie extravagantă în secolele modei

Margaret Stonborough-Wittgenstein, în viziunea lui Gustav Klimt

S-a redeschis, total renovat, noul “Muzeu al Modei” din Gorizia, reconstruit într-un antic teatru, expunând preţioase costume de seară care provin din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, o călătorie fascinantă şi nostalgică, plină de surprize. Noile săli sunt concepute ca adevărate scenografii teatrale în care vizitatorul ajunge după ce a admirat vitrinele magazinelor, expuse de-a lungul coridoarelor. Pătrunzi în aceste săli ca şi cum ai intra în templul Teatrului. În această expoziţie, teatrul şi cinematograful alternează la fel ca şi Hollywoodul cu Parisul.

Rochie de seară

Rochii de epocă, cusute cu fir metalic, paiete, perle, ştrasuri. Între piesele expuse se evidenţiază câteva excelenţe, printre care spectaculoasa rochie în stil neoclasic, realizată din tulle şi mătase brodată, cu paiete de argint, cu aplicaţii din mătase lila, şi două rochii din anii ‘20, provenind din Viena, ce i-au aparţinut celebrei Margaret Stonborough Wittgenstein (1882-1958). Sora filozofului Ludwig Wittgenstein, Margaret a fost pictată de Gustav Klimt, îmbrăcată într-o rochie albă, vaporoasă. Margaret provenea dintr-o bogată familie. Tatăl său, Karl, era un important industriaş în domeniul oţelului şi un generos mecena al muzicienilor şi artiştilor “Secession”-ului. Iubitoare a artelor şi mecena a artiştilor, Margaret avea rarul talent de a crea un ambient propriu activităţii intelectualilor, în aşa fel încât salonul său a fost întotdeauna un loc de efervescenţă creatoare. Mai mult, ea şi-a transformat casa într-un mic azil de refugiu pentru soldaţii unguri învinşi de armata roşie şi fugiţi în Austria.

Creaţie Callot Soeurs

O altă rochie remarcabilă este realizată dintr-o mătase verde-smarald, brodată cu perle, cu floarea soarelui, confecţionată de cunoscuta casă pariziană “Callot Soeurs”, alta este din mătase neagră brodată cu motivul rozetelor, din perle şi sticlă turcoaz alternând cu fire metalice. Rochiile “Surorilor Callot” sunt cunoscute mai ales prin detaliile exotice, utilizând în special ţesăturile din moar, cât şi din lamé, dar şi pasmanteriile. Casa Callot de haute couture a fost printre primele care au utilizat firul de argint şi de aur pentru a crea rochii de seară. Ele foloseau şi mătasea naturală chinezească, vechi dantele, catifeaua, inspirându-se atât din culturile orientale, dar şi din cea japoneză. Ele îmbrăcau cele mai bogate femei de pe planetă: Elisabeta de Austria, Doamna de Rothschild, Meunier, Eiffel…

Creaţia casei Callot Soeurs

Marea parte a pieselor expuse în vitrine sunt din perioada Belle Epoque, unde, pe lângă rochii elegante, sunt etalate pălării cloche şi numeroase accesorii, un spaţiu est închinat actriţei Nora Gregor, o stea a prestigiosului “Burgtheater“ din Viena.

Este la fel ca o călătorie în frumoasele vitrine ale magazinelor de lux din Mitteleuropa (Gorizia, Trieste, Liubliana, Viena). De aceea, un spaţiu particular este dedicat pălăriilor din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, un altul modei pentru copii.

Rochii din 1890

În toate sălile se aude muzică de jazz, iar imaginile din “Marele Gatsby” curg unele după altele, dând viaţă parcă hainelor lui Margaret Stonborough Wittgenstein, regina mondenităţii.

Corset din perioada Belle Epoque

Firul tematic al acestei expoziţii este “Ornamentul strălucitor” ca un preţios element decorativ care trăieşte în lumină şi mişcare, într-o ideală scenografie, ca într-un salon de bal, între mătăsuri şi pene, între broderii şi strasuri, fire argintii, care merge din secolul al XVII-lea la nebunii ani din 1920, urmărind frumuseţea feminină.

Rochii purtând semnătura Callot Soeurs

Belle Epoque

Într-un colţ, o altă rochie splendidă de culoare bej, cu broderii în tonuri de toamnă şi paiete de argint, ce a aparţinut Paolinei Bonaparte. Apoi, creaţii din Primul Război Mondial, rochii de seară cu franjuri care permiteau admirarea picioarelor, lansându-se în ritmuri sonore, rochiile cu decoruri din sticlă şi flori de strasuri în tonuri de verde-apă şi smarald. Din expoziţie nu lipsesc nici carnetele de bal, binoclurile, ţigaretele din colecţiile “Verchi”. Într-o altă vitrină apar doamne îmbrăcate cu rochii de promenadă, toate în alb, ca şi protagonistele din “Downtown Abbey”, sau, într-alta, doamne care stau la o cafeluţă, între prietene, cu rochii de interior. Pot fi admirate apoi rochiile de mireasă, valizele de călătorie, toate conturând imaginea unei atmosfere “Belle Epoque”. Semnificative sunt şi coafurile care până în 1920 erau feminine, cu onduleuri. Patru ani mai târziu, modelele aveau părul tăiat scurt, à la garçonne, mărturia timpurilor noi.

De la Baroc la Rococo

Proiectul acestui nou muzeu din Gorizia a fost dezvoltat de scenograful în costume Raffaella Sgubin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.