Moldova a intrat în era Dodon

Vineri, 25 noiembrie, a fost prima zi în care Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit de când Igor Dodon a fost ales preşedinte. La solicitarea preşedintelui ales, parlamentarii moldoveni au scos de la naftalină amendamentul la Constituţia Republicii Moldova, potrivit căruia preşedintele numeşte procurorul general, şi l-au votat cu o majoritate covârşitoare. 84 de parlamentari au modificat, în douăzeci de minute, Constituţia Moldovei, astfel încât să-i dea lui Dodon satisfacţia primei victorii împotriva parlamentului controlat de forţele „pro-europene”. Amendamentul prevede că preşedintele numeşte procurorul general, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin urmare nu-i dă preşedintelui o libertate foarte mare în a alege omul ce urmează a instrumenta dosarele penale din Republica Moldova pentru următorii şapte ani. La scurt timp după decizia parlamentului de la Chişinău, Igor Dodon iese în public şi cere reluarea procedurii de selecţie a procurorului, având în vedere că, la această oră, sunt selectaţi deja cei şase candidaţi care urmează a fi propuşi pentru numire şi toţi şase sunt oamenii oligarhului Plahotniuc. Preşedintele parlamentului, Adrian Candu, a încercat să-l domolească pe socialist, explicându-i că parlamentul ar putea să-l suspende, dacă acesta mai are iniţiative proprii, iar proaspătul preşedinte, încă neînvestit, al republicii i-a dat o lecţie de constituţionalism speaker-ului Parlamentului, Adrian Candu (finul lui Plahotniuc), trimiţându-l pe acesta să citească Constituţia, unde scrie foarte clar că preşedintele republicii poate fi demis doar de către popor.

În ultimele zile, Igor Dodon a dat câteva interviuri, printre care şi în presa românească, ba mai mult, a avut şi un schimb de replici de la distanţă cu fostul preşedintele al României Traian Băsescu, pe care l-a numit un „unionist neîmplinit”, a transmis României mesaje de prietenie, dublate de o invitaţie la a respecta suveranitatea Republicii Moldova, şi în toate aceste intervenţii, noul lider de la Chişinău a preluat foarte bine mesajul anti-corupţie şi anti-oligarhic. Astfel, Dodon şi-a începutcampaniaelectorală pentru alegerile parlamentare din 2018, când, dacă va continua tot aşa, nu va mai avea nevoie de PDM pentru a face guvern. În ultima vreme, ministrul Apărării, Anatol Şalaru, se cere demis din funcţie, atacându-l pe preşedintele ales, ultima găselniţă fiind un ordin al ministrului în care a cerut ca toate tablourile cu oficialităţile statului să fie scoase din instituţiile militare şi înlocuite cu imagini ale eroilor neamului (Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş etc.), or, ministrul Şalaru, conştient fiind de faptul că PL-ul în ecuaţia guvernamentală cu PDM nu va trece pragul parlamentar, forţează o demitere a lui şi o trecere a PL-ului în opoziţie, în speranţa că mai recuperează măcar o mică parte din unioniştii ce nu au căzut în plasa lui Plahotniuc. Toată povestea asta a lui Şalaru vine să-i sprijine dorinţa lui Dodon de a organiza cât mai repede alegeri parlamentare anticipate.

Pe de altă parte, tabăra Maiei Sandu îşi continuă acţiunea în instanţă, prin care solicită anularea turului doi al alegerilor prezidenţiale. Tot vineri, Curtea de Apel de la Chişinău a avut spre soluţionare această cerere şi, într-un mod neaşteptat, instanţa şi-a declinat competenţa, respingând cererea Maiei Sandu. Un alt dosar se află pe rol la Judecătoria Centru, în care 140 de cetăţeni din diasporă se judecă cu Comisia Electorală Centrală şi solicită anularea alegerilor, deoarece nu şi-au putut exercita dreptul la vot, pentru că în circumscripţiile unde locuiesc ei buletinele s-au terminat încă de la prânz. Aceste două acţiuni juridice întârzie învestirea lui Igor Dodon în funcţie, deoarece Curtea Constituţională de la Chişinău trebuie să aştepte soluţionarea tuturor acţiunilor în instanţă. Tot săptămâna trecută, Maia Sandu a reclamat faptul că preşedinta CEC-ului moldovenesc, Alina Rusu, deţine site-ul Novosti Moldova, publicaţie care, în plină campanie, împrăştia dezinformarea cu cei treizeci de mii de refugiaţi sirieni ce urmau a fi primiţi de Republica Moldova dacă Maia Sandu ar fi fost aleasă preşedinte. În sprjinul Alinei Rusu, ce a ajuns membru al CEC la propunerea comuniştilor lui Voronin, a sărit organul de propagandă deschide.md, care a acuzat-o pe Maia Sandu că dezinformează, deoarece Alina Rusu nu mai deţine încă din anul 2015 acel site, uitând să specifice că domeniul novostimoldova.ru este administrat de un SRL din Federaţia Rusă şi, foarte probabil, înstrăinarea despre care vorbeşte Alina Rusu este una formală.

Tabăra Maiei Sandu se luptă cu un CEC al cărui preşedinte este cât se poate de lipsit de imparţialitate şi, într-un sistem de justiţie în care magistraţii moldoveni sunt ameninţaţi de CNA-ul (DNA-ul moldovenesc) proaspăt credibilizat de vizita Laurei Codruţa Kövesi, refuză să judece cererile de anulare a alegerilor prezidenţiale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.