Moldova schimbă vectorul pro-european

În ultimele zile, preşedintele ales, Igor Dodon, a profitat din plin de statutul de om al momentului şi s-a lăfăit în câteva interviuri pentru presa locală, dar şi internaţională, interviuri preluate şi de presa românească, în care a spus lucruri pe care le tot repetă de vreo cinci ani pe la Chişinău şi acum are tribuna de la care să o facă. A acuzat România de faptul că dă burse studenţilor basarabeni în România, catalogând aceasta ca o românizare, a cerut Rusiei să se implice mai mult în politica de la Chişinău şi poate cel mai grav lucru pe care l-a spus proaspătul preşedinte al republicii şi pe care presa din România nu l-a sesizat a fost afirmaţia că Republica Moldova a început războiul din Transnistria şi că aceasta ar trebui să le ceară scuze transnistrenilor. De altfel, Dodon a mai făcut un gest care vine să contureze ideea că acesta intenţionează să recunoască republica separatistă transnistreană, atunci când s-a grăbit să îl felicite pe Vadim Krasnoselski pentru câştigarea alegerilor de la Tiraspol.

Tot acest circ mediatic al lui Dodon îi cade minunat oligarhului Plahotniuc, care, profitând de preocuparea presei străine pentru afirmaţiile lui Dodon, îşi vede mai departe de treabă şi, pe furiş şi în mare fugă, promovează o lege a amnistiei fiscale. Vineri, Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură (Parlamentul de la Chişinău este unul unicameral şi toate proiectele de lege se votează în dublă lectură) proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. Acest proiect de act normativ prevede că toate persoanele fizice şi juridice care îşi declară averile obţinute legal sau ilegal sunt exonerate de orice răspundere penală, cu condiţia impozitării cu un coeficient de două procente din sumele declarate. Cu alte cuvinte, în Republica Moldova se creează cadrul legal ca persoanele care au obţinut în mod ilegal sume de bani să scape fără nicio consecinţă penală. Două mari dosare sunt instrumentate acum de procurorii de la Chişinău, cu sprijin din afară. Primul este dosarul furtului miliardului din trei bănci, iar un al doilea dosar vorbeşte despre spălarea a 20 de miliarde de dolari din Federaţia Rusă. Or, dacă acest proiect de lege va fi aprobat, persoanele care au participat la aceste megaescrocherii urmează a fi „albite”, pentru că, după cum spuneam, proiectul amnistiei fiscale scuteşte deţinătorul de bani negri de orice răspundere penală.
În weekend-ul care a trecut, aparatul de propagandă al lui Plahotniuc l-a luat în obiectiv pe ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, după ce acesta din urmă a refuzat să cumpere un bilet la o gală umanitară unde urma să se strângă bani pentru victimele violenţei domestice, gală organizată de fundaţia Edelweiss, ce aparţine oligarhului. Afirmaţia „Eu nu cumpăr nimic de la Plahotniuc“ l-a iritat foarte mult pe acesta din urmă şi, instantaneu, pe internet şi pe televiziunile oligarhului au început să curgă acuzaţii de „comportament nediplomatic“ al şefului delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău. Nu este pentru prima dată când Tapiola este terfelit de trustul lui Plahotniuc. În primăvara acestui an, oligarhul a dus o întreagă campanie împotriva diplomatului european, în care îl acuza pe acesta de imixtiuni în treburile justiţiei de la Chişinău. Plahotniuc are o problemă cu Tapiola de la începutul acestui an, când Tapiola s-a opus făţiş desemnării de către preşedintele Timofti în funcţia de prim-ministru a oligharhului Plahotniuc.
Tot în acest weekend, a avut loc Consiliul Naţional Politic al Partidului Liberal, la care Anatol Şalaru, ministrul Apărării din Republica Moldova, proaspăt rămas fără susţinerea partidului său, ca urmare a unei campanii de denigrare a liderului Mihai Ghimpu, a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte al formaţiunii şi a îndemnat şi alţi lideri să îi urmeze exemplul, sperând că astfel va obţine o demisie a lui Ghimpu. Gestul lui Şalaru nu a avut efectul pe care şi l-a dorit acesta. Niciunul dintre colegii săi liberali nu i-a urmat exemplul, lăsându-l pe Şalaru în offside şi, foarte probabil, fără Ministerul Apărării în zilele ce vor urma.

Ne aflăm în ultima săptămână de mandat al preşedintelui în funcţie, Nicolae Timofti, iar pe 23 decembrie, Igor Dodon urmează să preia oficial mandatul de preşedinte. În aceste condiţii, nu este exclus ca, cu toate asigurările date de speaker-ul Parlamentului, Adrian Candu, să nu se aprobe proiectul amnistiei fiscale fără un aviz pozitiv din partea partenerilor de dezvoltare (UE, FMI, BM), coaliţia majoritară controlată de oligarhul Plahoniuc urmând să aprobe acest proiect, astfel ca Timofti să fie cel care îl promulgă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.