Ultima decizie a CEDO prin care se dă dreptate unui ziarist spionat de SRI ar putea avea efecte asupra legislaţiei privind siguranţa naţională, efecte care ar diminua din puterea pe care o deţine Traian Băsescu.
O decizie CEDO şi posibilele ei consecinţe
CEDO a admis pe 8 ianuarie plângerea depusă în 2002 de ziaristul Mircea Toma, care a reclamat interceptarea ilegală a convorbirilor sale telefonice de către SRI în urmă cu peste 15 ani şi a pronunţat o decizie de condamnare a statului român.
După această decizie, APADOR-CF a dat un cominicat de presă în care se arată că instanţa europeană „a reţinut că legea siguranţei naţionale nu conţine nicio garanţie împotriva arbitrariului efectuării înregistrărilor, lipsind şi garanţia că informaţiile obţinute în urma unei supravegheri secrete sunt distruse, din oficiu, imediat ce nu mai sunt necesare scopului legal pentru care au fost culese. Prin lipsa acestor garanţii este încălcat dreptul la viaţă privată. De asemenea, Curtea a reţinut că nu există prevederi legale care să asigure un control al persoanei cu privire la datele şi informaţiile pe care un serviciu secret le culege şi le stocheaza cu privire la aceasta”. De asemenea, ONG-ul mai sus-citat precizează că „prezenta hotărâre a Curţii prezintă o importanţă deosebită în contextul apropiatelor dezbateri ale proiectelor de lege din pachetul privind securitatea naţională, pentru că autorităţile române sunt obligate să adopte reglementări care să ofere garanţii că situaţii asemănătoare cu cele din hotărârea Curţii nu se pot repeta în România”.
Monica Macovei îşi asumă victoria de la CEDO
În „traducere”, decizia CEDO ar putea contribui la sistarea interceptărilor telefonice abuzive, la o reglementare clară a procedurilor de interceptare şi, nu în ultimul rând, la eliminarea din Strategia de Apărare a presei ca vulnerabilitate, aşa cum abuziv a trecut-o Traian Băsescu.
Ceea ce este însă foarte interesant este faptul plângerea la CEDO a fost făcută de Monica Macovei în 2002. (Pe atunci nu exista nicio relaţie între Macovei şi Băsescu – n.a.) Paradoxal, punerea în mişcare de către Macovei a procedurii judiciare la CEDO şi mai ales rezultatul de acum lovesc în Traian Băsescu, pentru că, prin punerea în aplicare (este obligatoriu – n.a.) a deciziei CEDO, o importantă componentă a „armatei” personale a preşedintelui (din care fac parte serviciile secrete, procurorii, DNA, ANI etc.) îşi va pierde din eficienţă.
Culmea – şi aici se vede că sunt situaţii în care interesul personal primează -, Monica Macovei chiar se laudă cu victoria de la CEDO (ţinând cont de gravitatea faptelor, considerăm că orice apărător ar fi rezolvat cazul) fără să-şi dea seama că îl „faultează” pe Traian Băsescu. Mai mult, Macovei propune – fără vreo bază legală însă – ca „banii pe care statul român îi va plăti reclamanţilor ar trebui recuperaţi de la cei care conduceau la acea vreme SRI…”. Ei bine, la vremea respectivă, SRI era condus de Virgil Măgureanu, un personaj apropiat de Traian Băsescu. Se ştie, în 2001, PNR, formaţiune politică unde Virgil Măgureanu era preşedinte, a fuzionat cu PD, unde preşedinte era Traian Băsescu (sub preşedinţia lui Petre Roman, PD a îngheţat negocierile cu PNR – n.a.). Chiar dacă Virgil Măgureanu (în acte membru PDL) nu a fost un membru activ sub Traian Băsescu, fostul şef al SRI l-a susţinut mereu pe actualul preşedinte.
Remember scandalul „Bucur”
În 1996, un ofiţer SRI, Constantin Bucur, dă publicităţii casete cu înregistrări ilegale ale jurnalistului Mircea Toma şi ale fiicei sale (minoră la vremea respectivă). Scandalul este unul monstru, Bucur este acuzat că a sustras documente secrete din instituţie, dar opinia publică a aflat „de la sursă” despre practicile principalului serviciu secret, practici care nu s-au schimbat nici în ziua de astăzi. În 1998, Bucur este condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. În 2002, Mircea Toma – pentru că a fost interceptat ilegal – şi Constantin Bucur – care a considerat că nu a avut parte de un proces echitabil – fac plângere la CEDO. Acum CEDO le-a dat dreptate şi a obligat statul să le plătească daune morale în valoare de 7.800 de euro pentru fiecare petent.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.