Monstrul care sapă la echilibrul economic al țării

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,745 miliarde euro, în primele şase luni din acest an, în creştere cu 40,19%, comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naţionale a României (BNR). „În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,051 miliarde de euro, balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor s-a încheiat cu excedente mai mici cu 247 milioane euro, respectiv cu 51 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 562 milioane euro”, se arată în document. În perioada ianuarie – iunie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,889 miliarde de euro. Hemoragia banilor a fost impulsionată foarte mult de stimulii economici de acum (creșteri de venituri, diminuări de taxe etc.). Deficitul de cont curent este o măsura a comerțului unei țări unde valoarea bunurilor și a serviciilor importate excede valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta include de asemenea venitul net precum dobânzi și dividende precum și transferurile cum ar fi ajutoarele străine desi aceste componente tind sa contribuie cu un procent mai mic decat importurile si exporturile. Contul curent este calculul tranzacțiilor externe ale unei țări și împreună cu contul de capital este o componentă a balanței de plăți a respectivei țări. Dublarea deficitului de cont curent a fost secondată în primul trimestru de o creștere de șapte ori a deficitului comercial (bunuri și servicii), până la 350 milioane de euro. „O asemenea creştere bazată pe consum ar trebui să înceapă să aibă, mai devreme sau mai târziu, efecte nefaste asupra inflaţiei şi/sau contului curent”, a declarat recent economistul-şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, într-un raport al grupului financiar.

La rândul său, analistul Mircea Coșea susține că menținerea creșterii economice prin stimularea consumului ca urmare a ridicării nivelului de venituri fără o corespondență reală în oferta din producția națională conduce la paradoxul cedării unor procente de creștere unor economii străine prin mecanismul dezechilibrării contului curent (deficitul balanței comerciale). „Pe cale de consecință, oricât ar reuși guvernarea să apropie nivelul veniturilor bugetare de necesarul de plată al salariilor și pensiilor, diferența în defavoarea veniturilor se va menține datorită pierderii unei părți din creșterea internă prin deficitul contului curent. Concluzie finală: menținând actuala viziune bazată pe echilibrarea bugetară prin sporirea colectării de fonduri de la aceeași masă de impozitare relativ stabilă și limitată, nu se va putea realiza o stabilitate bugetară nici pe un nivel de termen mediu. Soluția corectă este aceea a măririi masei de impozitare ceea ce înseamnă investiții și noi locuri de muncă”, a spus Coșea.

Poziția BNR

Conform Băncii Centrale, deficitul de cont curent este anticipat a continua să se adâncească, reflectând în principal dinamica importurilor de bunuri și servicii, susținută de avansul cererii interne, și poziționându-se, pe termen mediu, în jurul nivelului de 3,4% în PIB. În același timp, finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a fi asigurată preponderent prin fluxuri de capital stabile și negeneratoare de datorie externă – investiții străine directe și transferuri de capital, asociate atragerilor de fonduri structurale și de investiții de la UE –, însă proporția acestora este anticipată a se diminua în 2017 și 2018, în condițiile prefigurării unor atrageri mai reduse de fonduri europene. Totuși, accentuarea deficitului de cont curent pe seama accelerării consumului și a majorării deficitului bugetar prezintă potențialul de a periclita echilibrele macroeconomice, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei românești, se arată în ultimul raport privind inflația publicat de BNR. Ultimele date ale Băncii Centrale arată că investiţiile străine directe au scăzut în primele şase luni ale acestui an cu 13% faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă, coborând până la 1,841 miliarde euro. Prin comparaţie, anul trecut în prima jumătate a anului ele au fost de 2,124 miliarde euro. Din totalul de 1,841 miliarde euro, care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,179 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 milioane euro.

Imediat după aderarea României la Uniunea Europeană deficitul contului curent „a explodat” (-13,8 la sută din PIB în 2007, şi -11,8 la sută din PIB în 2008), ulterior, ca rezultat al reformelor întreprinse, el s-a stabilizat în jurul valorii de -5 la sută din PIB în anii 2009-2012, pentru ca în 2013-2015 să se stabilizeze în jurul valorii de -1 la sută din PIB. Ulterior, ca urmare a politicilor pro-ciclice inițiate în vara anului 2015, cu accentul pe consum alimentat prin importuri, deficitul contului curent s-a lărgit la -2,4 la sută din PIB în 2016, cu posibilitatea de a ajunge la -2,7 la sută din PIB în 2017, este de părere Valentin Lazea, economistul șef al BNR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.