Motivele pentru care benzinarii au scumpit carburanții și nu l-au ascultat pe Tudose

Vineri, 15 septembrie, la ora 00.00, liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, a scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, în urma reintroducerii supraaccizei. Este însă a patra scumpire în decurs de câteva zile, astfel încât avem o creștere totală de 22 de bani. Practic, am avut o creștere în trepte, nu una bruscă de 16 bani pe litru, atât cât să cuprindă mărirea accizei.

Preţul combustibililor a crescut joi noapte cu nouă bani la staţia OMV Petrom de pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu. Astfel, un litru de motorină standard costa 4,69 lei la ora 1:18, iar unul de benzină standard era 4,83 lei. Totodată, un litru de motorină extra costă 4,96 de lei, iar unul de benzină extra este 5,27 lei. Premierul Mihai Tudose a declarat recent că salturile prețului la carburanți din ultima vreme nu sunt cauzate de influența accizei și a dat vina pe fostul premier Cioloș care a scos supraacciza de la 1 ianuarie. Mărirea taxei pe carburanți de către actualul Executiv are rațiuni strict de insuficiența veniturilor la buget și pentru acoperirea promisiunilor electorale de creștere a salariilor și pensiilor.

Motivele pentru care era cert că benzinarii vor include supraacciza în prețul carburanților sunt explicate de Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice. Conform acestuia, carburanții sunt produse cu o rigiditate ridicată a prețului. „Adică, dacă crești prețul consumul nu scade semnificativ. Traficul de astăzi din București (după introducerea accizei) o demonstrează pe deplin”, spune acesta. În plus, Guvernul face mult prea puțin pentru a reduce din această rigiditate: nu există alternative de transport pe distanțe lungi (trenuri electrice, trenuri de mare viteză etc.). „În localități infrastructura urbană e la pământ. Infrastructura limitrofă marilor aglomerări urbane (vezi trenurile din jurul Parisului) este inexistentă (noi nu suntem în stare să facem un tren sau tramvai de mare viteză până la Otopeni). Pistele de biciclete sunt așa cum sunt. Aglomerația e atât de mare încât motocicletele sunt foarte nesigure. Mașinile electrice sunt prea scumpe și infrastructura de încărcare a lor inexistentă (în Budapesta am văzut în parcările publice stații de încărcare electrice). Combustibilii sunt peste tot: în producție, în transportul de bunuri, în transportul de persoane. Cu alte cuvinte, există cerere intensă pentru combustibil. Concurența din piața combustibililor este inexistentă: producția este monopolizată de o companie ce deține 98% din cifra de afaceri a sectorului și rafinarea de o companie ce deține 95% din capacitatea de rafinare. Adică este o piață neconcurențială cu jucătorui puternci în producție și rafinare. Românii nu renunță ușor la confortul transportului cu mașina, indiferent de prețul carburanților (o problemă de mentalitate). Guvernul este și el părtaș beneficiind din plin de această rigiditate. Chiar l-ați crezut pe Primul Ministru că nu mai putea el de grija românilor de la pompă? Să fim serioși… Acum își freacă mâinile de bucurie”, a mai spus Păun.

Recent, oficialii guvernamentali le-au transmis reprezentanţilor transportatorilor rutieri, care au ameninţat cu mişcări de protest şi au spus chiar că vor alimenta camioanele în străinătate, că preţurile la pompă nu vor creşte ca urmare a creşterii accizei. „Prim-ministrul şi ministrul de Finanţe au dat asigurări că nu se vor înregistra creşteri de preţ la carburanţi începând cu 15 septembrie şi 1 octombrie, în condiţiile în care preţul petrolului va rămâne constant. Dacă se vor înregistra totuşi majorări de preţ după 15 septembrie şi 1 octombrie, prim-ministrul a dat asigurări că este deschis pentru a relua rambursarea supraaccizei către transportatorii rutieri”, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.

Cum funcționează concurența

Unicul producător intern de țiței este OMV Petrom, companie care deține tot lanțul de la producție la desfacere. Fostul Rompetrol și Lukoil cumpără petrolul din Kazakhstan și, respectiv, Rusia, și îl rafinează la Petromidia și Petrotel. Mol, Socar și Gazprom, companii care se află pe piața de distribuție, cumpără produsele petroliere ori de la cele trei rafinării, ori vin cu ele de afară. OMV Petrom pleacă cu un avantaj major în fața restului competitorilor, pentru că teoretic ar putea avea o flexibilitate foarte mare asupra preţului. Dar nu o poate face din mai multe considerente. Unu: Petrom are un preţ de producţie situat sub 20 euro pe baril, dar vinde petrolul către singura rafinărie funcţională, Petrobrazi, la preţ de cotaţie mondială, conform politicii companiei. Câştigurile uriaşe, pentru România, ale Petromului veneau din această diferenţă, căci rafinăria şi distribuţia nu sunt centre de profit. Doi: Petrom deţine în jur de 40% din piaţa de distribuţie carburanţi din România, dar este singurul producător de ţiţei. Avantajul acesta nu şi-l poate materializa la pompă, pentru că orice scădere a preţului poate fi considerată de către Consiliul Concurenţei ca o distorsiune a pieţei, cu efecte negative asupra celorlalţi jucători, fostul Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar, Gazprom. OMV Petrom dispune de o reţea peste 540 de benzinării amplasate în locaţii foarte bune (moştenite de la fostul PECO). Urmează Rompetrol, cu ceva mai bine de 400 de staţii şi ruşii de la Lukoil, cu 310 benzinării. Ungurii de la Mol vin tare din urmă, ajungând la 200 de staţii. Mai discreţi sunt azerii de la Socar şi sârbii de la NIS. Aceştia nu au strâns decât câteva zeci de unităţi. Din spate vine compania petrolieră a lui Ion Țiriac, care vrea să se extindă puternic. Piaţa totală de distrubuţie carburanţi se ridică la 9,5 miliarde de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4532 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.