Munca neretribuită pe care o prestăm fără să știm

Tehnologia a ajuns să rupă prima treaptă a scării locurilor de muncă și asta a dus la explozia pe plan mondial a șomajului în rândul tinerilor, fapt care este considerat acum o dilemă economică, scrie pentru Politico.eu Craig Lambert, autorul volumului „Shadow Work: The Unseen, Unpaid Jobs That Fill Your Day”.

Pentru rezolvarea acestei dileme, mulți s-au concentrat pe situația precară a învățământului, dar au uitat de fenomenul ”muncii din umbră”. Craig Lambert înglobează în acest concept toate activitățile neretribuite pe care fiecare dintre noi le prestează practic pentru o companie: ne umplem singuri rezervoarele, ne rezervăm singuri biletele de avion sau camerele de hotel, ne scanăm singuri și plătim singuri produsele din magazin și ne debarasăm singuri masa. ”Munca din umbră” este un concept nou şi nimeni nu a calculat câte slujbe au fost preluate de clienți de la foștii angajați.

”Luați în considerare că faceți online banking de pe telefon, că plătiți singuri la magazin fără să vorbiți cu un angajat, că vă rezervați singuri biletul de avion și vă printați singur biletul fără a vorbi cu un agent al companiei. Și astea s-au întâmplat doar în ultimii câțiva ani. Imaginați-vă ce urmează.

Cea mai mare problemă în economia modernă o reprezintă locul de muncă și costul menținerii personalului. Pentru mare parte dintre afaceri, acesta este cel mai mare cost. Aici intră salariile și beneficiile. Angajarea, pregătirea și supravegherea angajaților cresc costul cu personalul, iar următoarea problemă apare când angajații se pensionează – pensii, costuri mari pentru asigurările de sănătate de la pensionare și până la finalul vieții, care a început să vină tot mai târziu, la 80-90 de ani.

Prin urmare, este mai bine să concediezi pur și simplu oamenii sau să oferi slujbe clienților, sub forma muncii din umbră.

Politicienii și formatorii de opinie care privesc cum șomajul se încăpățânează să rămână la cote mari fie uită, fie ignoră evidențele. Sistemul nostru economic și politic este pus pe a recompensa companiile pentru că își concediază angajații, nu prentru că le oferă un loc de muncă.

Sunt trei mari strategii de a reduce cheltuielile, iar două sunt bine cunoscute. Reducerea personalului este clasică (…) A doua este înlocuirea angajaților cu mașini. Se întâmplă de secole, cel puțin de la revoluția industrială. Roboții nu cer salarii, nu intră în sindicate și nu primesc nici beneficii. Au nevoie doar de service, însă nu au nevoie de vacanță, de concedii medicale sau de maternitate și, cel mai important, de asigurare medicală. Roboții lucrează impecabil în echipă și nu au agende personale. Lucrează 24 din 24, inclusiv în weekend și nu cer măriri de salariu pentru asta. De aceea, atunci când este posibil, companiile vor prefera roboții în locul oamenilor.

A treia strategie este de a reduce personalul și de a împărți sarcinile în zona muncii din umbră. Clienții urmează să facă treaba. Dezvoltarea tehnologiei nu face decât să crească numărul tipurilor de muncă din umbră, pentru că le permite clienților să realizeze cât mai multe activități și mult mai ieftin. ATM-urile au apărut cu decenii în urmă, însă acum clienții băncilor pot face operațiuni cu telefonul.

Munca din umbră distruge o mulțime de slujbe care au lansat mulți oameni în carieră. Aceste slujbe sunt la baza piramidei economice, contează mai puțin însă sunt baza fiecărui domeniu de activitate care stă deasupra lor. Ca în cazul oricărei structuri, când temelia se prăbușește, suprastructura se prăbușește și ea. Nivelul uceniciei înseamnă mai mult decât un fluturaș de salariu. El este platforma care permite intrarea în marea afacere.

Tatăl meu a început în 1937 de la baza scării profesionale, drept curier al unei bănci din New Jersey. În 1963 a devenit președinte și CEO, după ce a lucrat ca funcționar la ghișeu, la arhivă, ofițer de credite și vicepreședinte. Înțelegea fiecare aspect al activității când a ajuns în vârful piramidei. Situația contrastează cu pregătirea pe care o au mulți bancheri astăzi: un MBA în finanțe și o aplecare către operațiunile riscante. Dacă acești bancheri ar fi asistat la sute de executări de ipoteci și s-ar fi văzut față în față cu clienții simpli, oare criza din 2008 s-ar mai fi întâmplat?

Pozițiile cele mai de jos și slujbele part-time sunt cele unde tinerii învață cum să-și păstreze un loc de munca (un loc de muncă cu salariu pe bune, nu voluntariat, nu stagii, nu proiecte pentru ONG-uri în statele în curs de dezvoltare). Aici înveți să vii la muncă la timp, să te îmbraci cum trebuie, să ai o atitudine profesionistă, să cooperezi, să semnezi condica, să zâmbești. Dar cum mai poate un ucenic în ale finanțelor să înceapă de la statutul de casier când avem ATM-uri și clienţi care lucrează în umbră. Cum mai poate o secretară să ajungă șefă sau directoare dacă munca din umbră desființează postul de secretară.

Pentru cei fără educație și aptitudini, aceste poziţii de jos sunt carierele lor înseși. Dacă aceste slujbe dispar, apare un șomaj pronunțat, iar tinerii se vor vedea fără bani și cu foarte mult timp liber. Este o evoluție periculoasă. Revoltele și violențele din lumea arabă au izbucnit în contextul unui șomaj ridicat în rândul tinerilor – tineri furioși care stabileau legături prin rețelele de socializare. În 2003, dispariția armatei irakiene a lăsat fără loc de muncă 400.000 de tineri, ceea ce a dus la o insurgență sângeroasă care continuă și acum. În satul global de astăzi, în care cetățenii stabilesc rețele de comunicare și provoacă revolte politice, nu ne permitem să avem o uriașă categorie de tineri șomeri. Însă exact asta facem (în 2013 aveam 17,1% șomaj în rândul tinerilor în America de Nord, 21,4% în UE, 14,3% în America Latină, 27,9% în Africa de Nord și 26,5% în Orientul Mijlociu, iar în Asia de Est 9%).

În unele țări, cei cu studii superioare pot fi și mai dezamăgiți, pentru că li s-a spus că educația garantează o carieră de succes, dar acum află că nu este așa. Mulți dintre cei care au absolvit facultăți, ba au chiar și pregătire bună în domeniul IT, ajung să se mute din nou cu părinții. În SUA, tinerii zboară dintr-un stagiu în altul, căci posturile plătite sunt puține.

Din păcate, munca din umbră ar putea fi o piedică care handicapează această generație. Nu poți face stagii ani întregi doar pentru a-ți da seama la un moment dat că nu ai făcut decât muncă din umbră în loc să-ți construiești o carieră.

Nu e totul pierdut. Munca din umbră distruge unele slujbe, dar creează altele. Pompele de benzină automate creează slujbe în design, fabricare, instalare și mentenanță. Mai mult, cardurile pentru benzină sunt încărcate prin satelit de bănci, un proces care necesită supraveghere tehnică și angajați care să facă asta. Salariile acestora sunt mai mari decât ale băieților de la pompă.

Noua economie îi favorizează pe cei care au abilități tehnice și digitale. Abilitățile vor fi recompensate și în sectoare precum sănătatea. Paradoxal, carierele care depind de abilități fizice, de la coafură și până la ortopedie, ar putea fi printre cele mai sigure, pentru că noile programe informatice nu par să poată suplini aceste calități.

Viitorul locurilor de muncă entry-level rămâne o enigmă. Cei care nu au educație și pregătire tehnică s-ar putea trezi înțepeniți pentru totdeauna pe piața muncii, pentru că roboții care execută sarcini repetitive și clienții ce lucrează în umbră vor distruge munca ușor de învățat, precum cea de vânzătoare care scanează codul de bare. Vor fi tot mai puține șanse de a începe o carieră fără a-i prezenta angajatorului o serie de abilități, pentru că ‘pregătirea la locul de muncă’ va deveni ceva ce nu va mai fi făcut de personal specializat, ci de către tine însuți și de mulți clienți care lucrează din umbră.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.