NATO azi, la ce serveşte?

Actuala reuniune la cel mai nivel înalt a NATO este considerată a fi cea mai importantă după încheierea Războiului Rece. Ea are loc la Newport, Scoţia, Marea Britanie, şi va dura joi şi vineri. În cele două zile, circa 60 de şefi de stat şi de guverne discută marile crize internaţionale actuale: conflictul din Estul ucrainean şi ameninţările Statului Islamic. Acest summit crucial este un bun prilej să reamintim ce este NATO şi care este roul său.

Ce este NATO. Este Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (acronimul englez de la «North Atlantic Treaty Organization»), Alianţa sau Alianţa Atlantică. Concret, NATO este o alianţă a unor ţări din Europa şi America de Nord. Ea regrupează acum 28 de ţări, între care cele din Vestul, dar şi din Estul european, precum ROMÂNIA, şi din America de Nord. Ultimele state admise în NATO sunt Albania şi Croaţia, în 2009.
Care este scopul său? Menţinerea păcii pe continetele american şi european şi asigurarea unei apărări comune în faţa ameninţărilor externe. Acest lucru se bazează înainte de toate pe diplomaţie şi colaborare politică. Dar, dacă aceste mijloace nu sunt suficiente, NATO posedă capacităţile militare care-i permit să declanşeze « operaţiuni multinaţionale de gestionare a crizei », adică intervenţii armate. Să notăm principiul diriguitor al NATO: atacarea unuia sau mai multora dintre membrii săi înseamnă atacarea tuturor, ceea ce implică un răspuns prin « apărare colectivă ». Este faimosul articol 5 al Tratatului de la Washington, sau Tratatul Atlanticului de Nord, tratatul fondator al NATO. Până azi, acest articol 5 nu a fost invocat decât o singură dată: ca răspuns la atentatele teroriste de pe 11 septembrie 2001, duin SUA.
Care este istoria sa? Alianţa a fost creată în 1949 în vederea asigurării securităţii continetului european după cel de Al Doilea Război Mondial. Două state preocupau atunci NATO : Germania şi URSS. În 1991, URSS nu mai exista, Rusia era în agonie economică, iar Războiul Rece lua sfârşit. Dar acel an a marcat debutul războaielor din Iugoslavia, în Slovenia, Croaţia, Bosnia, Kosovo şi Macedonia. NATO a intervenit în Bosnia, în 1995, şi în Kosovo, în 1999. În 2001, atentatele de la 11 septembrie au condus, între altele, la definirea unui nou rol al NATO, care s-a angajat într-un război “împotriva terorismului”.
Cum funcţionează NATO? Pentru a acţiona, NATO trebuie să ia decizii care se bazează pe « consens » Altfel zis, o decizie trebuie adoptată de fiecare dintre membrii săi. În fapt, nu există vot în cadrul său. Statele discută între ele până când se ajunge la o decizie acceptabilă tuturor. Se întâmplă ca statele să constate că nu sunt de acord asupra unei probleme. Pentru a o lămuri, există sute de experţi şi responsabili militari, care merg zilnic la sediul central al NATO din Bruxelles, unde fac schimburi de informaţii şi idei.
Care sunt proiectele sale? Vineri, liderii statelor NATO urmau să adopte un plan special (Readiness action plan, RAP) ca răspuns la atitudinea Rusiei în cazul crizei din Ucrainei, percepută ca o ameninţare directă pentru unii dintre membrii săi de către anumiţi membri ( Ţările Baltice, Polonia, România, Bulgaria). Mai exact, Alianţa doreşte ca astfel să creeze o prezenţă permanentă în Europa de Est susţinută de o forţă de reacţie rapidă care ar putea fi « desfăşurată rapid oriunde în lume », aşa cum precizau preşedintele Barack Obama şi premierul David Cameron. Acest plan va costa « câteva sute de milioane de euro anual ». În fine, actuala reuniune de la Newport trebuie să ia act de retragerea trupelor NATO din Afganistan, după 13 ani de prezenţă, cea mai lungă şi cea mai importantă operaţiune a Alianţei Nord-Atlantice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Petre Nicolae 98 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.