„NATO trebuie să-i ridice o statuie lui Putin”

”Un oficial NATO mi-a spus odată că Bruxellesul este practic obligat să-i ridice o statuie generalului de Gaulle. Până la urmă, de Gaulle a fost cel care a luat decizia de a alunga cartierul general NATO din Paris și astfel a transformat Bruxellesul în capitala birocrației europene. Asta a oferit slujbe și venituri pentru rezidenții din capitala Belgiei, care pe atunci stagna. Acum este timpul ca NATO să-i ridice o statuie lui Vladimir Putin”, scrie Alexander Golts, editorialist la Moscow Times și la site-ul Yejednevny Jurnal, interzis în Rusia lui Putin.

”A lui a fost decizia de a anexa Crimeea și de a spori amenințările Rusiei cu o invazie în sud-estul Ucrainei, ceea ce a oferit funcționarilor NATO și personalului militar o mulțime de lucru si asta, mi-e teamă să o spun, se va întâmpla mult timp de acum încolo.

Nu e un secret că NATO a trecut printr-o lungă criză de identitate după dispariția Pactului de la Varșovia și prăbușirea URSS. Pe scurt, principalul obiectiv al Alianței militare a fost prevenirea agresiunii sovietice, iar rațiunea sa de a fi a dispărut odată cu prăbușirea URSS. Lipsită de adversarul tradițional, NATO și-a schimbat obiectivul de a fi un ”bloc defensiv” în sensul strict al cuvântului și a început să retraseze granițele in Balcani, după o campanie intensă de bombardamente. În același timp, a început să admită noi membri dintre foștii aliați ai sovieticilor, care nu au văzut NATO neapărat ca un mecanism care oferă securitate colectivă, cât ca o cale de accedere în UE.

Între timp, capabilitățile de apărare ale NATO au început să intre în declin. Țările vest-europene au început să se folosească de ”dividendele păcii” de după căderea URSS reducându-și bugetul militar la 1 sau 2% din PIB. Au justificat aceste reduceri prin concepte ca ”smart defense”. Singurul scenariu militar care implica NATO a devenit proiectarea forțelor Alianței fie în Afganistan, fie în Libia. Dar acele operațiuni nu s-au bazat pe principiul apărării colective pe baza egalității, pentru că fiecare stat a contribuit doar cu câte resurse a dorit să o facă. Ca urmare, armatele NATO au uitat să lupte împreună. Am auzit un oficial american spunând că armata SUA a avansat atât de mult, iar restul armatelor NATO au decăzut atât de mult încât nu mai pot coopera bine pe câmpul de luptă. Se părea ca NATO era condamnată sa devina o altă instituție care să coordoneze politica externă și de securitate a statelor membre.

Dar apoi Putin a intrat în scenă cu anexarea Crimeii. Până de curând, se părea că plângerile Rusiei față de NATO privind scutul antirachetă și extinderea spre est erau o propagandă menită să dea glas temerilor Moscovei față de o revoluție portocalie în Rusia. Dar se pare că Putin a fost foarte serios. În timpul discursului din martie, cu ocazia anexării Crimeii, el a spus că Kremlinul a considerat fiecare mișcare a expansiunii NATO drept o agresiune și o încercare deliberată de a umili marea Rusie.

Apoi a urmat revoluția violentă de la Kiev, din februarie, despre care Putin crede că a fost orchestrată de Vest. Moscova chiar crede că intervenția sa militară pentru a ocupa teritoriul unei alte tari este justificată, ca răspuns adecvat la încercările NATO de a umili, de a slăbi și de a submina Rusia.

Faptul că cea mai mare și mai nuclearizată țară din Europa crede că este ”un drept natural, suveran” să acapareze teritorii reînvie misiunea originară a NATO: de preveni agresiunile din Est.

Pentru moment, Ministerul rus de Externe poate să ia în derâdere răspunsul NATO. ”Imaginați-vă că SUA au trimis 20 de avioane și 300 de soldați în țările baltice și au adus chiar și un distrugător în Marea Neagră. Oh, suntem atât de speriați!”, ar spune ei.

Aceste mișcări timide sunt mărturia unei oarecare confuzii în NATO. Dar, mai important, ele arată că NATO, pe care Moscova a suspectat-o constant că are intenții agresive, nu are o planificare militară în cazul în care relațiile cu Moscova se deteriorează.

Aceste planuri vor apărea însă foarte repede. Politicienii occidentali au cerut deja NATO să pregătească planurile pentru îndiguirea militară a Rusiei și acestea trebuie să fie gata până la summitul Alianței din luna iunie, în Țara Galilor. Rusia va fi cu siguranță în centrul acțiunii NATO pentru mulți ani, la fel ca în zilele Războiului Rece. Cel mai probabil, NATO va renunța la angajamentul luat față de Rusia de a nu detașa forțe importante în țările care au aderat după 1991. În schimb, brigăzi mecanizate din SUA ar putea să reapară în Europa și și-ar putea stabili baze chiar la granița vestică a Rusiei. Mai mult, Washingtonul nu se va mai supune limitărilor pe care și le-a autoimpus și, dacă Rusia se va retrage din Tratatul forțelor nucleare cu rază medie de acțiune, SUA vor fi nevoite să-și întărească apărarea nucleară cu rază medie din Europa.

După Crimeea, unde Rusia a dus impredictibilitatea la un nou nivel, este momentul pentru statele vestice să-și dezvolte capabilitățile nucleare de intimidare. După recentele evenimente din Crimeea este foarte limpede că cea mai bună garanție de securitate pentru un stat european este să aibă fie propriile arme nucleare, fie să fie membru NATO.

Cât pentru NATO, va fi nevoie să ia niște decizii politice în viitorul apropiat.

În primul rând, trebuie să revadă actualele reguli de admitere a unor noi membri. În 1994, NATO a stabilit criteriile de accedere în Alianță, iar unul dintre cele mai importante era ca țara candidată să nu aibă dispute teritoriale. Moscova a făcut de atunci tot posibilul pentru a se asigura că fostele republici sovietice care ar putea să adere la NATO – Georgia, Ucraina, Moldova – să fie implicate în asemenea conflicte. Rusia a crezut că asta va descalifica aceste țări. Dar NATO, în lumina ultimelor circumstanțe, va lua serios în calcul modificarea acestor criterii.

Moscova a acuzat mereu țările vestice că operează dupa standardele Războiului Rece. Dacă pana acum a fost fie adevarat, fie nu, acum este cât se poate de adevărat: un nou război rece începe si NATO se va afla în curând la porțile Rusiei. Dar aceasta pentru că Alianța nu are de ales. Acesta este prețul pe care Rusia îl va plăti pentru Anschluss-ul lui Putin.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.