Natură şi cultură în Bretagne. Parcul de sculpturi de la Kerguéhennec

Domeniul Kerguéhennec, supranumit şi Versailles-ul breton, este situat la 20 de kilometri spre nord de Vannes, în direcţia Pontivy. Este considerat unul dintre cele mai importante din Europa, creând o relaţie intimă între peisaj şi artă.

Este un loc încărcat de istorie. Castelul Kerguéhennec a fost construit în 1710 de către arhitectul Olivier Delourme pentru fraţii Daniel şi Laurent Hogguer, doi bogaţi finanţişti elveţieni, originari din Saint-Gall, dar stabiliţi la Paris, acţionari al Companiei Indiilor.

În 1732, domeniul a fost cumpărat de Guy-Auguste de Rohan (1683-1760), conte de Chabot, celebru pentru că l-a închis pe Voltaire. Fiul lui, Louis-Antoine de Rohan-Chabot (1733-1807), duce de Rohan, a trebuit să renunţe la domeniu după Revoluţia Franceză.

Domeniul Kerguéhennec

În 1802, el a fost cumpărat de vicontele de Janzé, apoi, în 1872, de contele Paul-Henri Lanjuinais, deputat şi preşedinte al Consilului General din Morbihan. La cererea nepotului acestuia, arhitectul parizian Ernest Trilhe a restaurat castelul, dându-i o înfăţişare somptuoasă.

Tot contele Lanjuinais a încredinţat, în 1872, amenajarea parcului de 170 de hectare renumitului peisagist elveţian Denis Bühler, autor, împreună cu fratele său Eugène, al parcului Tête d’or din Lyon şi al Grădinilor Thabor din Rennes.

Castelul nu este imediat vizibil, iar apropierea de el permite interiorizarea atmosferei parcului. Aleile rectilinii, în stil francez, sunt înlocuite de linii mai ample şi sinuoase, creând un cadru mai romantic. Parcul adăposteşte un arboretum compus din esenţe provenind din diferite continente, formând o natură asemănătoare celei de început de lume.

Moştenitoarea familiei Lanjuinais a vândut castelul şi domeniul, în 1972, Departamentului Morbihan.

Pierre Tual, Albastru mediteranean

Parcul Domeniului Kerguéhennec a devenit, începând din 1986, din iniţiativa Ministerului Culturii, a Drac Bretagne (Direcţie Regională de Cultură) şi a Frac (Fondul Regional de Artă Contemporană) Bretagne, un loc de referinţă al sculpturii contemporane, reunind opere create de peste 20 de artişti de prim rang.

Printre ei se numără Marina Abramovic, Richard Aartschwager, Elisabeth Ballet, François Bauduin, Roland Bouillon, Jean-Gabriel Cognet, Marcel Cognet, Ian Hamilton Dupertuis, Jean-François Finlay, Hreinn Feuillant, Toni Fridfinnsson, Reiner Gross Grand, Harald Etienne Hajdu, Julien Kligelhöller, Richard Long Laforge, Pierre Tual, Carel Visser…

S-a instaurat acolo o întâlnire între artă şi peisaj, fie în concordanţă, fie contrapunctică, operele fiind create în marea lor majoritate special pentru parc, unele provenind însă din diferite colecţii publice, ca Fondul Naţional de Artă Contemporană, Frac Bretagne şi Departamentul Morbihan.

Elisabeth Ballet

“Domeniul este un veritabil loc de creaţie şi de cercetare pentru sculptori şi plasticieni, deoarece cadrul lui excepţional este prielnic reflecţiei artistice”, consideră Olivier Delavallade, directorul Domeniului, citat de Elise Forestier în revista Art Magazine.

La nord de castel se află o serie de lucrări datorate unor artişti francezi şi internaţionali.

Instalată chiar în faţa castelului, sculptura abstractă a lui Pierre Tual, intitulată Albastru mediteranean, este plasată într-o manieră atipică. Sculptorul îşi continuă cu această lucrare cercetarea sa privind golul, care constituie inima artei sale. Cu plierea oţelului, materialul lui de predilecţie, el creează diferite planuri, defineşte un spaţiu şi se joacă cu aerul. Piesa constituie un contrapunct faţă de problematica parcului, prezenţa ei insolită neintrând într-un adevărat dialog cu mediul înconjurător.

Giuseppe Penone, Aleea Carpenului

Step to entropy, de Richard Artschwager (1923-2013 – Statele Unite), este o sculptură în granit de Bigan, din 2003, formată din trei elemente: Fotoliu, Templu şi Alee. Opera propune un schimb între o lume ordonată, şi realitatea vieţii sociale, reprezentată de haosul plimbărilor. Artistul a invitat privitorul să parcurgă opera, să se aşeze, cu scopul de a crea “dezordinea” ce permite eliberarea energiei înmagazinate în materie: “Trebuia să fie un Pas către… ceva. Cuvântul entropie şi-a găsit locul aici. Îi puteţi spune haos, dar eu prefer entropie”, explica Richard Artschwager.

Cina în aer liber este o instalaţie din 13 elemente de bronz patinat şi din granit, realizată în 1986 şi 1987 de francezul François Bouillon. Formele şi sunetele îşi răspund şi creează fragmente ale unui imaginar. Fiecare din cele 13 piese evocă unul sau mai multe cuvinte potrivit formei sale. Această incantaţie conferă o dimensiune magică şi simbolică operei. Artistul a ales cuvintele surd ca o oală, primul soţ al adeptelor vidului, pasărea-liră, cădere, Eva, pândit de duşman, soartă, umbră, mascat, Nigerul curge în sufletele sale linişte, Sesam moare.

Julien Perrier, Ludwig

Roland Cognet (1957) a creat Stejarul pornind de la un arbore doborât de o furtună puternică. De dimensiuni impresionante, trunchiul de stejar conţine oarecum memoria locului şi este amplasat într-o relaţie sculpturală şi arhitecturală cu castelul şi cu zidul lui de incintă.

Ludwig, intervenţie din ceramică emailată şi aluminiu aurit a lui Julien Perrier (1970 – France), animă domeniul, plasată în bazinul cu apă. Fragmente neliniştitoare sparg suprafaţa apei. Un fel de stranie memorie colectivă pare să ţâşnească pentru un moment din această instalaţie efemeră. Un cântec de lebădă, fantomatic, ca un Ludwig ce mizează pe cartea frivolităţii.

Germanul Ulrich Rückriem (n. 1938) a implantat Bild Stock, lucrată în granit albastru de Normandia, tăiat şi polisat. În Germania, Bild stock sunt sculpturi religioase. Amplasate de-a lungul drumurilor, ele au patru nişe în care sunt sculptate figuri de sfinţi. Ulrich Rückriem se referă la forma şi poziţia acestor monumente religioase. Toate fragmentele cioplite au fost asamblate în aşa fel încât să reconstituie forma lui primitivă. Partea centrală, inima blocului de granit, a fost polisată şi reflectă vizitatorul.

Matthieu Pilaud, Securea şi trandafirul

“În apropierea unor construcţii, aş fi ales, în mod sigur, o formă închisă, dar în acest parc cu mulţi arbori am preferat forma deschisă. Căutând un loc pentru lucrarea mea în parcul Kerguéhennec, am vrut să fac ceva de dimensiuni umane, fără pretenţii, modest şi singuratic”, mărturisea Ulrich Rückriem.

Spre deosebire de el, olandezul Carel Visser (1928 – 2015) a asamblat diferite elemente de oţel, rezultatul intitulându-se Pasărea Phoenix. Un animal straniu şi mecanic, instalat pe o porţiune de iarbă, în apropierea castelului. Opera oferă o confruntare între lumea rurală, reprezentată prin maşinile agricole, şi prestigiul castelului, o relaţie între trecut şi prezent, între natură şi cultură.

La sud de castel atrag atenţia alte sculpturi, dintre care trebuie menţionate cel puţin câteva.

Richard Artschwager, Step to Entropy

Marina Abramovic (1946 – Serbia) a semnat Crystal Cinema. Este un bloc de cristal de cuarţ fumuriu, extras din Brazilia, încastrat în zidul unei mici săli albe. Este ceea ce se numeşte un “power object”, cu capacitatea sa de a concentra spiritul celui care îl priveşte. Preţiozitatea cristalului se oferă aici tuturor. Marina Abramovic propune un cinema mut care “povesteşte 32 de milioane de ani”.

Trăsătură cu trăsătură, de Élisabeth Ballet (1956), este o “cuşcă” amplasată într-o vale cu aspect sălbatic, departe de castel. Ea nu are nici acoperiş, nici soclu, nici încuietori. Nu închide nimic. Barele din oţel inoxidabil amintesc verticalitatea arborilor, formând un filtru care tulbură privirea şi naşte o altă realitate a peisajului.

Pierre Alexandre Remy, Portret Cartografic

Sculptorul originar din România Étienne Hajdu (1907 – 1996) prezintă Şapte coloane pentru Stéphane Mallarmé. Este prima sculptură a parcului, instalată în 1986, care aduce un omagiu poemului Un coup de dés n’abolira jamais le hasard. Dispuse în cerc, cele 7 coloane se constituie într-o reprezentare plastică a scrierilor circulare ale poetului, care n-au nici început, nici sfârşit.

Un corp feminin în mişcare, lăsându-şi urmele pe sol, se numeşte Aleea Carpenului. Mişcarea creată de Giuseppe Penone (1947 – Italia) prin intermediul acestei piese se întâlneşte cu aspectul arhitectural al copacilor. Corpul din bronz, imitând scoarţa arborilor, devine un simbol al relaţiei între om şi natură.

Roland Cognet, Stejarul

Ultima achiziţei a Parcului de Sculptură este Securea şi trandafirul de Matthieu Pilaud (1981). “Sculptura este oarecum amprenta contemporană a formelor şi principiilor schiţate în natură de Domeniul Kerguéhennec. Ea se înscrie într-un luminiş, la întretăierea a două drumuri, la capătul unei plantaţii de arbori tineri din Virginia… Mi-am dorit o structură uşoară, care, în acelaşi timp, ar uni arborii şi ar aduce un orizont sinusoidal verticalităţii regulate a trunchiurilor. La extremităţi este plasată o formă în oţel sudat, obiect hibrid între mască, scut sau blazon…”, explică artistul.

Continuând dialogul cu dimensiunea patrimonială a locului, expoziţia de vară din Castelul Kerguéhennec cuprinde operele a 9 artişti, invitaţi să prelungească prin desene (Gilgian Gelzer, Christian Lhopital, Olivier Nottellet, Éric Winarto) şi prin picturi (Max Charvolen, Christophe Cuzin, Michel Duport, Soizic Stokvis şi David Tremlett), decorurile pictate la parterul castelului, transformând primul etaj într-o vastă antrepriză de pictură, sub titlul Mur/Murs.

Ulrich Ruckrriem, Bild Stock

Tot în această vară, în vechile grajduri, Paul Wallach, sculptor singular al generaţiei sale, va prezenta Where What Was.

În contrapunct, un ciclu de filme cu François Daireaux, trei sculpturi de Nicolas Fedorenko, în capelă şi în parc, şi un ansamblu fotografic al site-ului datorat lui Claire Lesteven, întregesc oferta acestui adevărat Centru Cultural breton, singurul deschis înr-o zonă rurală.

Nu putem omite expoziţia permanentă a castelului, Colecţia Tal Coat.

Toate manifestările estivale sunt inaugurate în 26 iunie şi durează până la 1 noiembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.