×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 9 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 22 septembrie 2017, 07:25
EUR (€)
-0.0002 ↘
4.5987 RON
USD ($)
+0.0318 ↗
3.8593 RON
• • •
Paradoxul lumii moderne
Ne plângem de lipsuri, dar aruncăm mâncarea

Tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, în timp ce milioane de oameni nu au ce mânca. De la producător la cumpărător, pierderile de hrană sunt mari. Fie este prea multă, fie stricată, ori nu ne mai place sau ne-am plictisit de ea. Cumpărăm adesea mai mult decât ne trebuie, iar ce rămâne ajunge în containere. Lângă noi, alți oameni primesc din când în când o masă la cantina săracilor.

În ultimii ani, Parlamentul European a încercat să ia măsuri pentru reducerea pierderilor alimentare. „Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare, de la producător la consumator, în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile“, se arăta într-un comunicat din 2012 al Comisiei Europene.

Cea mai mare risipă, în gospodării

Irosirea hranei are loc în toate etapele procesului, de la producție și procesare până la distribuitori și consumatori. În faza de producție pierderea este semnificativă, în principal din cauza tehnologiilor învechite și ineficiente, ori a know-how-lui care lasă de dorit. De multe ori, produsele alimentare prelucrate nu sunt conform normelor, ceea ce duce la retragerea lor de pe piață. Și în procesul de fabricație apar pierderi semnificative. Un exemplu este în domeniul lactatelor, unde apare zerul, ca produs secundar, și care ulterior este aruncat.
Cele mai eficiente măsuri sunt pe termen lung și sunt legate de educația elevilor, prin organizarea de cursuri în școli, prin care elevii să cunoască felul în care sunt păstrate alimentele, modul de preparare a mâncării și apoi reciclarea.
Risipa de alimente va crește cu 40% până în 2020, după cum arată studiul Comisiei Europene. Va ajunge astfel la 128 de milioane de tone anual, dacă nu sunt luate măsuri serioase pentru stoparea ei.
Principala responsabilitate aparține gospodăriilor – 42%, cauza principală regăsindu-se în faptul că adesea oamenii cumpără mai mult decât au nevoie.
Fiecare persoană irosește 353 de grame de hrană pe zi, cel mai adesea cantitatea de mâncare aruncată reprezentând o masă completă, potrivit unui studiu Food Waste Romania. Cu cât sunt mai multe resurse folosite pentru producerea unui aliment, cu atât impactul deșeurilor este mai mare. Pentru un kilogram de carne de vită, de exemplu, este nevoie de 50 de ori mai mult teren și de 20 de ori mai multă apă decât un kilogram de mere, arată foodwaste.ro.

Dubla etichetare a produselor

Parlamentul European a hotărât dubla etichetare, respectiv înscrierea pe ambalaj a datei limită de vânzare și a datei limită de consum, pentru a evita ca produsele alimentare ajunse la vânzare prea aproape de data de expirare să ajungă la gunoi.
Din păcate, etichetele cu data de expirare nu sunt înțelese de către consumatori, potrivit unui sondaj Eurobarometru. Acest fapt duce la sporirea risipei alimentare. Cu atât mai mult cu cât 60% din cetățenii europeni spun că verifică întotdeauna inscripțiile privitoare la valabilitatea produsului.
Inscripția „a se consuma de preferință înainte de“ indică data după care un aliment mai poate fi mâncat, doar că e posibil să nu mai aibă aceeași calitate. 53% din cumpărători nu cunosc însă semnificația etichetei.
Același lucru este valabil și pentru eticheta cu inscripția „data expirării“, care înseamnă că respectivul aliment nu mai poate fi consumat ulterior. Nici semnificația acestei inscripții nu este cunoscută pentru 60% din consumatori.
În România, perioada în care magazinele vând la preț redus produsele aproape de termenul de expirare este de 15 zile, conform unei decizii din 2015 a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ANPC.

Ambalaje diverse, alimente vândute la preț redus

O altă variantă este ambalarea alimentelor în recipiente de diverse dimensiuni și concepute astfel încât să fie păstrate cât mai bine, ceea ce ar oferi cumpărătorilor șansa de a achiziționa numai cantitățile de care au nevoie și a nu fi nevoiți apoi să le arunce.
Totodată, și alimentele aflate aproape de data de expirare ori deteriorate să fie vândute la preț mai mic pentru a putea fi cumpărate de persoanele cu venituri scăzute.
O altă măsură vizează firmele de catering care să nu mai arunce mâncarea rămasă, ci să o doneze persoanelor în nevoie ori băncilor de alimente. „Măsurile de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente populaţiei defavorizate, sau programele care încurajează consumul de fructe şi lapte în şcoli, trebuie să fie adaptate astfel încât să asigure evitarea risipei“, se arată într-o rezoluție a parlamentarilor europeni.

Donarea mâncării, obligatorie

Prima țară europeană care acordă amenzi magazinelor care nu donează produsele alimentare nevândute a fost Franța. Legea se aplică de anul trecut și este destul de aspră, firmele care nu respectă legea pot primi sancțiuni de până la circa 4.000 de euro. Înainte, supermarketurile încuiau alimentele în depozite speciale ori turnau chiar înălbitor peste alimentele aruncate pentru a-i descuraja pe oamenii săraci să caute prin gunoaie. Legea interzice acum acest lucru. Prevederile actuale sunt aplicabile oricărui magazin care are mai mult de 400 de metri pătrați.
Și Italia a încercat să renunțe la birocrație, firmele care doreau să doneze mâncarea trebuind să completeze zeci de formulare, ceea ce îngreuna foarte mult procesul. Printr-o lege din 2016, italienii vor putea pune în practică strategia, acum trebuind să întocmească o singură declarație lunară.

Raportul Borzan – reducerea pierderilor

Raportul Borzan (după numele deputatei croate Biljana Borzan), adoptat la 16 mai 2017 de Parlamentul European, propune mai multe măsuri pentru reducerea cu 30% a risipei alimentare până în 2025 și cu 50% până în 2030. Acesta cuprinde și măsuri pentru facilitarea donațiilor alimentare, precum și soluții pentru înlăturarea confuziei privind etichetele de expirare.
Cel puțin 70% din deșeurile provenite din gospodării și întreprinderi vor trebui reciclate. Și ambalajele produselor, respectiv hârtia și cartonul, plasticul, metalul, sticla și lemnul vor fi supuse procesului de reciclare, în procent de 80% până în 2030.
Marea Britanie, Belgia, Germania, Danemarca, Olanda și Suedia nu au trimis aproape deloc deșeuri alimentare la depozite, în timp ce Letonia, Malta, Cipru, Grecia, Croația produc mai multe de 3/4 din deșeurile municipale.

În România – o lege care nu a putut fi aplicată

Imediat după instalarea la Palatul Victoria, la sfârșitul lunii trecute, Guvernul Tudose a suspendat până la 31 decembrie 2017 Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. „S-a constatat lipsa de claritate a legii, nu este clar care sunt operatorii economici care trebuie să aplice acest act normativ.
Din cadrul legii lipsesc definițiile referitoare la data limită de consum. Măsurile prevăzute ca fiind o ierarhie a diminuării risipei de alimente nu sunt armonizate cu realitatea din România și nu au un caracter dispozitiv clar“, scria în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.
Actul normativ a fost publicat anul trecut. Stipula vânzarea la preț redus ori donarea alimentelor aflate aproape de termenul de expirare, precum și măsuri pentru valorificarea deșeurilor. Din păcate însă, nu există în prezent un sistem logistic care să asigure transpunerea acestor măsuri în practică.
„Sunt atâtea necunoscute și provocări. Trebuie totul să meargă ceas, căci vorbim de alimente care în aceeași zi trebuie luate și date. Mare atenție la cum se va realiza metodologia de aplicare, pentru a se evita situații în care marile magazine pregătesc alimentele destinate donațiilor, dar stau cu ele la ușă, pentru că nu vine nimeni să le ridice, din diverse motive. Atunci ce facem? Circuitul trebuie să fie foarte rapid“, spunea George Bădescu, director executiv al AMRCR.
Legea stabilea chiar și amenzi piperate, al căror cuantum ajungea și la 10.000 de lei, pentru agenții economici care nu respectau prevederile. Dar normele metodologice nu au apărut în cele 6 luni de la publicare, așa că legea nu poate fi aplicată. Este cauza pentru care și ministrul Agriculturii, Petre Daea, spunea că trebuie refăcută.
„Actul normativ trebuie însoțit de norme metodologice de aplicare prin hotărâre de guvern, însă cei care trebuie să intre în echipajul acesta al prevederilor legale au avut unele observații și trebuie să modificăm legea, motiv pentru care n-am dat drumul la normele metodologice.
Nu este ușor de aplicat, motiv pentru care am zis că mai bine să stăm și să o facem cum trebuie în așa fel încât ea să își atingă scopul“, explica ministrul.
Și directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România-AMRCR, George Bădescu, este de părere că deși intențiile sunt bune, punerea lor în practică lasă de dorit.
„Ideea în sine e foarte frumoasă, cred că și noi dacă aruncăm o felie de pâine ne simțim puțin vinovați. Dar, dacă vrem să facem un sistem la nivelul întregii țări, atunci se ridică multe semne de întrebare. De exemplu, pot apărea probleme de logistică. Există asociații în România la această dată, care au camioane calibrate ori sisteme de distribuție? Către cine vor ajunge aceste alimente? Cine va decide unde ajung? Trebuie să fie garanții de sănătate alimentară maximă. Ce ne facem dacă cineva se plânge de ceva? Credem că actul normativ e puțin prea ambițios, la ora actuală, mai ales că nici la nivelul UE subiectul nu e complet matur.“
În prezent, produsele aflate aproape de expirare au un regim special. Sunt spații special amenajate, de obicei la capătul rafturilor, iar cumpărătorii beneficiază de 50% reducere. După ce termenul de valabilitate este depășit, magazinele trebuie să le distrugă, pe cheltuiala proprie.
În cazul noii legi, „o posibilă variantă este cea a încheierii unui parteneriat oficial, la nivelul comunităților locale, unde ONG-urile, cu reprezentanții primăriilor, cu cei ai DGASPC, ai instituțiilor care au competență în acest domeniu (DSVSA, OPC, DSP) vor stabili o colaborare cu reprezentanții magazinelor“, propunea deputatul PMP Petru Movilă.
Printre variantele de stabilire a condițiilor în care mâncarea poate fi donată, se află propunerea ca alimentele să fie distribuite gratuit, cu 7 zile înainte de expirare, către spitale, orfelinate, fundații, cămine de bătrâni. Asta înseamnă însă ca produsele să aibe termene mari de valabilitate, de cel puțin 6 luni, cum ar fi orez, făină, paste, cacao, conserve. Prin urmare, ele vor putea fi donate cu 15-30 de zile înainte de împlinirea termenului de valabilitate, perioadă suficientă pentru a putea fi consumate.
Produsele ambalate pot fi distribuite nevoiașilor prin ONG-uri. Vor trebui construite spații speciale pentru depozitarea lor, anunțarea beneficiarului, stabilirea unui program de lucru.
Donatorii le-ar putea fi acordate facilități fiscale pentru alimente, cum ar fi scutirea de la plata TVA-ului. La care se adaugă și faptul că astfel magazinele nu vor mai avea cheltuieli pentru distrugerea produselor.

50 la sută din alimente sunt irosite în UE
La nivel mondial, circa 1/3 din alimente, respectiv 1,3 miliarde de tone, se pierd în fiecare an

Reciclarea produselor alimentare va ajunge, până în 2030, la 70%, față de 44% cât sunt în prezent. Deputații europeni vor ca ponderea depozitării deșeurilor cu impact major asupra mediului să scadă la 5%, iar risipa alimentelor să ajungă la 20%, până în 2030.

Emisii de dioxid de carbon de la alimentele aruncate
8% din totalul emisiilor de dioxid de carbon la nivel global sunt provocate de aruncarea produselor alimentare, fapt ce provoacă un consum inutil de energie, pământ și apă pe întreg ciclu de viață. În atmosferă sunt eliberate 4,5 kg de dioxid de carbon pentru fiecare kilogram de aliment produs.

89 de milioane de tone / 180 kg pe persoană de deșeuri alimentare pe an în UE

2,2 milioane de tone de alimente aruncă românii în fiecare an, adică 10% din mâncarea pe care o cumpără, potrivit datelor AMRCR

79 de milioane de cetățeni europeni trăiesc la limita sărăciei

793 de milioane de oameni sunt subnutriți în UE

170 de milioane de tone de dioxid de carbon sunt emise anual în tot procesul de producere a alimentelor și până la eliminarea deșeurilor

Giulia AnghelPublicat Vineri, 18 august 2017
993
 | 3
 | 6
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Matei
0
In nici o gospodarie rurala romaneasca mancarea nu se arunca ! Toate cele rezultate din pregatirea hranei, dar si resturile, sunt date la pasari, caine sau porc. Numai afaceristii engrosisti din marile orase o fac, pentru a nu scade pretul produselor si a ocoli legea cererii si a ofertei. Este o metoda lansata si folosita in tarile capitaliste inca din anii crizei economice din ’30, cand au inceput sa distruga sistematic mancarea in timp ce cotzile se lungeau la « supa populara ». Cate dintre mall-urile din Romania sunt proprietatea romanilor ? Nici unul ! Atunci de ce sunt acuzati romanii de risipa ?...
Publicat Duminică, 20 august 2017
+Răspunde
Matei
+2
Aplicarea mediilor matematice a dus intotdeauna la situatii aberante. Astfel, daca o persoana castiga 100 de lei iar alta zero lei, media afirma ca fiecare persoana castiga 50 de lei. Cei ce arunca mancarea nu sunt aceiasi ce se plang de lipsuri ! Ca medie insa, se poate afirma « Ne plângem de lipsuri, dar aruncăm mâncarea »…
Publicat Sâmbătă, 19 august 2017
+Răspunde
corcodel
+2
romanii,cainii lor se culca majoritatea flamanzi,copii asisderea, si noi preluam bazaconii. iar daca tonele alea le arunca supermarketurile de la noi,ca avand preturi mari se imput,atunci e vorba de o crima contra poporului roman
Publicat Sâmbătă, 19 august 2017
+Răspunde
CAP LIMPEDE
+3
hai ca mancam edit polonicul.adica zici ca eu ca roman arunc 125 de chile de mancare pe an adica cu soatza si cei 2 plozi 500 de kile pe an. adica aproape 2 chile zilnic. vrei sa zici ca si amarata aia taiata de tren cu 3 copii si unu-n burta arunca tot 2 kile zilnic.
Publicat Vineri, 18 august 2017
+Răspunde
ipse
+4
Scris mult si degeaba. Stimata Giulia ,la cine va referiti cand spuneti "Ne plangem de lipsuri si aruncam mancarea " in nici un caz la romani !
Publicat Vineri, 18 august 2017
+Răspunde
G.G.
0
Cred ca ar trebui sa privim cu prudenta aceasta grija a autoritatilor pentru ca altfel riscam sa intram in "alimentatia rationala" si mai departe chiar programata pe zile asa incat ce n-a reusit comunismul va reusi capitalismul.Probabil ca tinta este:"aruncati mancarea ?ii dublam pretul".Inchipuiti-va ca s-ar pune statul pe rationalizare.Nu ai fost la prima ora nu mai apuci piersici si cumperi ce a mai ramas de exemplu,fructul pasiunii sau alte scumpeturi.Nu mai e carne proaspata mai iei si niste carnati invechiti.Nu mai sunt rosii ieftine ?Nu-i problema,au mai ramas doar bio.Nu mai sunt alimente ,ridicam pretul ca doar asta inseamna capitalism:cerere si oferta si pret invers proportional.Am inceput sa ne ingrijoram ca vacile mananca prea multa iarba.Nu-i nimic ,trecem noi la mancat iarba.Probabil ca si-au facut calcule unii cam cate alge ar trebui ca sa-i sature pe oameni si ca ar trebui la pomi sa le facem poze ca sa ne plimbam doar printre ei ca in rai.Tema poate fi serioasa in masura in care o judeca niste minti sanatoase.Daca o judeca potlogari fie din vest ,fie autohtoni, ne trezim martorii unei furtuni intr-o balta si ramanem sa pipaim geamul sub care e pusa branza , declarandu-ne satui.
Publicat Vineri, 18 august 2017
+Răspunde
Recomandate
Băluţă se înfurie şi mai ia un chioşc
Publicat acum 17 ore şi 40 minute
Un atentat la sănătatea localnicilor
Publicat acum 16 ore şi 10 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Dosar Cotidianul
5 articole/ Actualizat Sâmbătă, 09 septembrie 2017
alarm off
Mostra de la Veneţia
7 articole/ Actualizat Duminică, 10 septembrie 2017
alarm off
Cotidianul cititorilor
20 articole/ Actualizat Miercuri, 20 septembrie 2017
Ioan Buduca

Singurele forțe reale care se opun reformei Toader sunt cele care compun Sistemul: factorul intern (procurorii) și factorul extern (ambasadorii).

Ioan BuducaPublicat acum 11 ore şi 42 minute