„Nebunia ONG-urilor trebuie să înceteze“, a spus la finalul săptămânii trecute ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, aflat într-o vizită în Malta. Oficialul austriac se referea la tot mai multele organizații care operează nave în Marea Mediterană, cu scopul de a-i salva pe imigranții care vin din nordul Africii. Acțiunile lor, a spus Kurz, nu fac decât să alimenteze fluxul de refugiați și astfel ONG-urile ajung să fie complicii rețelelor africane de traficanți.
Kurz a mai propus ca imigranții salvați să nu mai fie duși în Italia continentală, ci să fie cazați în centre de imigranți de pe insule, ministrul evocând modelul australian de gestionare a migrației, lucru pe care îl face și premierul ungar Viktor Orban.
Evoluție suspectă a statisticilor
Replica dură dată de ministrul austriac ONG-urilor umanitare care operează în Marea Mediterană este una dintre primele luări de poziție oficiale în legătură cu suspiciunile care planează asupra obiectivelor și surselor de finanțare ale acestor organizații. Agenția europeană pentru protecția frontierelor, Frontex, a fost mai prudentă în exprimare și a sugerat în analiza de risc pentru 2017 că ONG-urile care salvează imigranții din Mediterană au ajuns să fie complicii traficanților din Libia. Mai precis, Frontex suspectează că între aceste ONG-uri și traficanți poate exista o comunicare secretă, atât timp cât intervențiile navelor umanitare au loc fără să li se mai indice prin telefon locația imigranților aflați în pericol.
În 2015 și în primele luni ale anului 2016, modul de operare al traficanților era următorul: îmbarcau sute de imigranți pe nave fragile și îi instruiau să sune prin satelit la Centrul Maritim de Salvare și Coordonare din Italia pentru a cere ajutor, iar ulterior interveneau navele Frontex, ale misiunii militare UE EUNAVFOR Med și ale Pazei de Coastă Italiene, navele ONG-urilor fiind implicate în doar 5% din incidente. Însă în partea a doua a anului 2016, arată Frontex, apelurile telefonice către autorități au scăzut la doar 10%, în timp ce operațiunile ONG-urilor au ajuns la 40% din incidente. Numărul activităților ONG-urilor în apropierea sau chiar în interiorul apelor teritoriale libiene s-a dublat, iar „numărul incidentelor a crescut dramatic“. „Aparent, toate părțile implicate în misiunile de salvare îi ajută neintenționat pe traficanți să-și atingă obiectivele cu costuri minime“, scrie Frontex.
Pistele unui procuror italian
Dacă există sau nu premeditare din partea ONG-urilor în această alimentare a fluxului migrator și a buzunarelor traficanților, trebuie să o stabilească procurorii. Vorbind pentru Il Giornale, la o zi după declarația dură a ministrului austriac de Externe, procurorul italian Carmelo Zuccaro arăta că ONG-urile încalcă legea. „Nu este ilegal să intri în apele teritoriale libiene pentru a salva niște oameni, însă este ilegal să îi aduceți în Italia fără a respecta regulile care spun că ei trebuie duși în cel mai apropiat port, care cu siguranță nu este unul italian“, spune procurorul. Acesta atinge alt subiect sensibil – finanțarea acestor ONG-uri.
„Știm că este vorba de costuri uriașe. Uneori se ajunge la 400 mii de euro, ca în cazul navelor ONG-ului Moas. Putem iniția investigații în cazul finanțatorilor doar cu mandat judecătoresc, iar pentru moment, avem doar suspiciuni, nu și probe pentru a deschide un dosar penal, deci nu putem afla decât în mod indirect cine sunt finanțatorii. Nu va fi ușor de investigat, pentru că navele acestea sunt sub pavilionul unor state care nu colaborează. Dar vom încerca“, spune Zuccaro.
Cine stă în spatele ONG-urilor?
În lipsa unor acțiuni concrete ale autorităților și a unor poziții clare din partea politicienilor, presa din Europa (cotidianul Express din Marea Britanie, cu o linie editorială naționalistă și xenofobă, sau agenția macedoneană MINA, puternic influențată de propaganda rusă) publică informația cum că în spatele ONG-ului Migrant Offshore Aid Station (Moas) – înființat de un cetățean american – se află miliardarul George Soros, la fel și în cazul ONG-ului „Salvați copiii“, care operează o navă de salvare în Mediterană. Până la urmă, în toamna anului 2016, când s-a constatat intensificarea operațiunilor maritime ale ONG-urilor, Soros scria pentru The Wall Street Journal: „Am decis să ofer 500 de milioane de dolari pentru investiţii care să răspundă necesităţilor migranţilor, refugiaţilor şi comunităţilor-gazdă“.
Război împotriva imigranților
În acest an au ajuns în Italia pe ruta mediteraneană circa 16.000 de imigranți și s-au înregistrat peste 500 de decese la traversarea Mediteranei. Capacitatea de absorbție în sudul Italiei și în Sicilia este depășită. Cosa Nostra a declarat război clanurilor de infractori africani cu aproape un an în urmă.
„Palermo nu mai este un oraș italian. Nu mai este european. Mergi prin oraș și te simți ca în Istanbul sau Beirut“, spunea, în 2016, primarul Leoluca Orlando. În plus, Carmelo Zuccaro, procurorul sicilian din Catania, mai atrage atenția că mulți dintre cei din centrele de imigranți cad victime rețelelor islamiste de radicalizare și îngroașă rândurile potențialilor teroriști din UE.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.