„Neoceaușismul lui Victor Ponta”

„Premierul Victor Ponta a fost înscris anul trecut de cotidianul britanic The Guardian pe o listă neagră a autocraților Europei de Est, alături de președinții Rusiei (Vladimir Putin), si Cehiei (Milos Zeman) și de premierii Turciei (Recep Erdogan) și Ungariei (Viktor Orban). În opinia ziariștilor de la The Guardian, acești șefi de stat sau de guvern „împărtășesc o intoleranță față de disidenţi şi o aversiune pentru pluralism”. Potrivit ziariștilor britanici, acești lideri din Europa de Est folosesc instrumente de control diversificate, de la autorități de reglementare fiscală afiliate politic la omogenizarea mass-media sau apariția unor mijloace de informare private, deținute de oameni de afaceri care depind, în activitatea lor, de contracte încheiate cu statul. Este știut că The Guardian este un ziar de stânga, apropiat de Partidul Laburist din Marea Britanie, al cărui lider proeminent a fost ex-premierul Tony Blair, mai noul idol al primului ministru român Victor Ponta.

Control extins asupra Parlamentului, Guvernului şi justiţiei

În ultima perioadă, Victor Ponta și socrul său Ilie Sîrbu, liderul Grupului senatorilor PSD, au fost auziți lăudându-se în cercurile lor apropiate că actualul premier a concentrat în mâinile sale puteri mai mari decât orice alt şef de guvern postdecembrist, depășindu-l inclusiv pe Adrian Năstase și apropiindu-se de stilul autoritar de conducere al lui Nicolae Ceaușescu. După patru ani de la preluarea funcției de președinte al PSD, cel mai numeros și organizat partid din România, și după doi ani de la preluarea funcției de șef al Guvernului, dovezi multiple și concludente confirmă că premierul Ponta este adeptul unui stil de conducere autoritar, de inspirație ceaușistă, bazat pe oameni apropiați din familie sau din cercul său de prieteni.
În primul rând, premierul Ponta s-a folosit și se folosește de oameni apropiați și fidelizați pentru a controla principalele instituții ale statului, respectiv Parlamentul, Guvernul, justiția, poliția și serviciile secrete. Controlul Parlamentului îl realizează prin liderii grupurilor parlamentare ale PSD din Senat și Camera Deputaților, îndeosebi prin socrul său Ilie Sîrbu, desemnat șef al senatorilor social-democrați după ce a devenit președinte al PSD în februarie 2010. În Guvern l-a desemnat vicepremier pe probleme de apărare și de securitate națională, iar mai recent și ministru de interne, pe nașul său de la prima căsătorie, Gabriel Oprea, care are sarcina de a controla Armata, Poliţia, Jandarmeria şi serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a controla justiția l-a desemnat ministru de resort pe fostul său coleg de la Parchetul General, Robert Cazanciuc, cu care este și rudenie prin alianță, acesta fiind căsătorit cu o verișoară primară de-a sa. Totodată, premierul Ponta i-a propus anul trecut în funcție pe actualul procuror general al României, Robert Nițu, și pe procurorul șef al DIICOT, Alina Bica.
Primul ministru Victor Ponta a mai promovat în Guvern o serie de prieteni apropiați, ca Dan Șova (la Ministerul Marilor Proiecte de Infrastructură și apoi la Ministerul Transporturilor), Nicolae Bănicioiu (la Ministerul Tineretului și Sporturilor și apoi la Ministerul Sănătății), Titus Corlățean (la Ministerul Justiției și apoi la Ministerul de Externe) sau Aurelia Cristea ( ministru delegat pentru Dialog Social) ori prietene ale soției sale, ca Rovana Plumb (la Ministerul Mediului și apoi la Ministerul Muncii și Protecției Sociale) sau Doina Pană ( ministru delegat pentru Dialog Social şi apoi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii). Se poate spune că toți aceștia sunt multilateral pregătiți din moment ce în numai doi ani au fost găsiți potriviți pentru două ministere fiecare. La recenta remaniere provocată de ruperea USL, premierul Ponta a desemnat o serie de miniştri tineri, fără anvergură politică sau profesională, pe care să-i poată domina şi controla cât mai uşor. Şeful Guvernului a profitat şi profită şi de relațiile sale apropiate cu directorul SRI, George Maior, coleg și prieten în tinerețea TSD-istă, care i-a fost precum şi naș la căsătoria cu Daciana Sîrbu. Ponta și-a numit un alt prieten de familie, respectiv pe Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de radiodifuziune, controlând astfel unul dintre principalele canale media naționale. O dovadă concludentă a guvernării de clan pe care o practică Victor Ponta este faptul că, deși, imediat după alegerea sa în funcția de președinte al PSD, a declarat că, după expirarea mandatului de europarlamentar, cariera politică a soției sale se va încheia, Daciana Sîrbu a fost propusă și candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European (în care nu s-a distins timp de 5 ani cu nimic deosebit).

Acapararea unor servicii secrete şi instituţii de forţă

În al doilea rând, îndeosebi în ultimul an, premierul Ponta și-a subordonat sau a încercat să-și subordoneze direct o serie de servicii secrete sau instituții de forță. Astfel, după constituirea guvernului Ponta II în decembrie 2012, și-a subordonat direct serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, transformându-l din direcție (Direcția Generală de Informații și Protecție Internă) aflată în subordinea ministrului de interne în departament (Departamentul de Informații și Protecție Intertnă) aflat în subordinea primului ministru. Actualul premier l-a menținut șef al serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne pe controversatul Gelu Oltean, promovat în această funcție de guvernarea PDL, pe filiera Boc-Udrea-Cocoș, cunoscut drept un apropiat al fostului șef al DGIPI, chestorul Virgil Ardelean (motiv pentru care este poreclit „Puiul Vulpii”) și al fostului ministru de interne Ioan Rus, cel mai important susținător al lui Ponta din Transilvania. Pentru a-l fideliza pe Oltean, Ponta a propus și a reușit avansarea acestuia la gradul de chestor la finele anului trecut. După aceeași rețetă, primul ministru încearcă acum să-și subordoneze și serviciul secret al Ministerului Apărării Naționale (Direcția Generală de Informaţii a Armatei), precum și Inspectoratul General al Poliției Române, prin ridicarea șefului acestuia la rang de secretar de stat. După accidentul aviatic din Munții Apuseni, Ponta a încercat să profite susținând inițierea unui proiect de lege privind trecerea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) din subordinea președintelui României în subordinea Parlamentului.

Control total asupra partidului

În fine, Victor Ponta a reuşit în ultimii ani să-şi impună un control total asupra PSD, conducând partidul mult mai autoritar decât predecesorii săi Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Mircea Geoană. Comitetul Executiv Naţional al PSD, care reuneşte membrii Biroului Permanent Naţional şi preşedinţii organizaţiilor judeţene, este convocat tot mai rar, iar şedinţele sale sunt pur formale, având drept scop confirmarea hotărârilor luate dinainte de preşedintele Victor Ponta. S-au rărit şi şedinţele şi deciziile Biroului Permanent Naţional al PSD, iar rolul grupurilor parlamentare ale partidului a fost diminuat substanţial, premierul Ponta promovându-şi proiectele prin liderii celor două grupuri ( Ilie Sârbu la Senat, Mircea Duşa şi apoi Marian Neacşu la Camera Deputaţilor). Pe de altă parte, Victor Ponta i-a îndepărtat sau i-a marginalizat în cadrul Biroului Permanent Naţional al PSD pe vicepreşedinţii care au fost apropiaţi de predecesorii săi la conducerea PSD, mai ales pe Mircea Geoană ( Ioan Toma, Ioan Prioteasa, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica, Ioan Chelaru, Ecaterina Andronescu). În schimb a promovat în Biroul Permanent Naţional o serie de apropiaţi ai săi sau ai soţiei sale ( Dan Şova, Nicolae Bănicioiu, Titus Corlăţean, Radu Moldovan, Robert Negoiţă, Mihai Sturzu, Corina Creţu, Rovana Plumb), cărora li se alătură socrul său Ilie Sârbu, membru mai vechi al BPN. Şi în fruntea organizaţiilor de tineret şi de femei ale PSD a impus doi apropiaţi ai săi, pe Mihai Sturzu respectiv pe Rovana Plumb.
După ce a devenit preşedinte al PSD, Victor Ponta a îndepărtat mai mulţi preşedinţi de organizaţii judeţene care au fost apropiaţi de Mircea Geoană ( Ioan Toma – Olt, Avram Crăciun – Arad, Gavril Mârja – Suceava, Gheorghe Ciocan – Satu Mare, Florin Cazacu – Hunedoara, Vasile Ursache – Maramureş, Ioan Prioteasa – Dolj, Ioan Chelaru – Neamţ, Viorel Hrebenciuc – Bacău, Adrian Duicu – Mehedinţi) şi a impus apropiaţi de-ai săi, în general amici din perioada în care a fost liderul organizaţiei de tineret a PSD ( TSD ), în fruntea multor organizaţii judeţene ale partidului : Remus Lăpuşan şi Aurelia Cristea la Cluj, Dorel Căprar la Arad, Gabriel Zetea la Maramureş, Cătălin Nechifor la Suceava, Ionel Arseni la Neamţ, Claudiu Manta la Dolj. La organizaţia judeţeană Timiş a PSD l-a impus preşedinte pe un apropiat al socrului său, Titu Bojin, care a deţinut timp de 12 ani funcţia de director general la Direcţia Apele Române Banat. Actualului preşedinte al PSD Maramureş, Gabriel Zetea Victor Ponta i-a fost naş de căsătorie şi l-a impus în această funcţie drept consolare după ce soţia acestuia ( Ioana Pop ) a divorţat şi a devenit şefa sa de cabinet.

Reformarea PSD cu sfertodocţi şi interlopi

Simptomatic este că, în timp ce sub preşedinţia lui Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Mircea Geoană, în fruntea organizaţiilor judeţene ale PSD au fost promovaţi în general oameni cu un oarecare ştaif ( studii superioare la zi, experienţă politică, administrativă sau managerială, fără probleme penale ), Victor Ponta a promovat o serie de lideri judeţeni cu profesii precare, studii dubioase şi probleme penale.
Astfel, preşedintele PSD Bistriţa Năsăud, Radu Moldovan, pe care Ponta l-a desemnat o vreme şi purtător de cuvânt al partidului, a fost ospătar la cantina Liliacul şi şef de sală la restaurantul Parc din Bistriţa Năsăud, obţinând ulterior o licenţă în Management la Universitatea Bogdan Vodă din Cluj Napoca. Preşedintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar, a fost mecanic şi şofer la SC Conel SA Arad, după care a absolvit la fără frecvenţă o facultate de drept şi una de marketing. Căprar a avut afaceri în domeniul iluminatului public cu Primăria municipiului Arad şi este considerat, inclusiv de mulţi pesedişti, drept un cal troian al primarului Gheorghe Falcă. Iar prim-vicepreşedintele PSD Arad, deputatul Flaviu Măduţă, a fost un prieten apropiat al fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, şi al fostului şef de cabinet al acestuia, Codruţ Marta, care l-au folosit anii trecuţi în afaceri cu produse petroliere derulate în judeţele Timiş şi Arad. Preşedintele PSD Cluj Napoca, Aurelia Cristea, a fost vânzătoare de aprozar la Huedin şi a obţinut ulterior o licenţă în Management la Universitatea de Vest Timişoara şi un masterat în Management financiar bancar la Universitatea Ecologică Bucureşti . Până la desemnarea ca ministru delegat pentru Dialog Social, aceasta nu şi-a trecut în CV liceul absolvit, dar a menţionat în mod fals că ar fi profesor asociat la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca. Cunoscută drept o apropiată a vicepreşedintelui regional al PSD Ioan Rus şi devenită febleţea lui Ponta de la poalele Feleacului, Aurelia Cristea este pregătită să candideze împotriva lui Emil Boc la Primăria municipiului Cluj Napoca, la următoarele alegeri locale.
Preşedintele PSD Neamţ, deputatul Ionel Arseni a fost mulţi ani valutist în piaţa centrală din Piatra Neamţ, are studii incerte, ( declarând în CV că are „licenţă de inginer economist” obţinută la „UUMV Bucureşti”), şi este cercetat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru relaţii sexuale cu o minoră ( fiind filmat în timp ce întreţinea relaţii intime cu o elevă într-o cameră de hotel ) . Preşedintele PSD Timiş, Titu Bojin, a fost mulţi ani dirijorul şi profitorul afacerilor pe ape din Banat până în Oaş şi este anchetat de DNA, începând de anul trecut, pentru favorizarea unor firme în perioada în care a deţinut funcţia de director general la Apele Române Banat. Preşedintele PSD Mehedinţi, Adrian Duicu, a fost muncitor la pompa de benzină, şi-a luat ulterior vreo cinci licenţe de studii superioare şi a fost arestat recent pentru mai multe fapte de corupţie. Un caz la fel de penal este cel al preşedintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, impus în funcţie de tandemul Ponta – Dragnea. Govor a fost bucătar şi ospătar la cantina IAS Satu Mare şi şi-a achiziţionat, după împlinirea vârstei de 30 de ani, o diplomă de licenţă în inginerie alimentară de la o facultate necunoscută. Anii trecuţi Govor a fost urmărit penal pentru evaziune fiscală cu acool în valoare de 341 miliarde de lei vechi şi pentru deturnare de credite bancare şi de alte fonduri în valoare de peste 30 de miliarde de lei vechi, iar actualmente este cercetat de structura centrală a DNA pentru fapte de abuz în serviciu şi corupţie ( licitaţii trucate, angajări preferenţiale, decontări fictive) săvârşite în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare, care au ca obiect peste 30 de milioane de euro.
Cum şi cu cine a realizat preşedintele Victor Ponta marea reformare a Partidului Social Democrat? Concluzia tristă este că fostul procuror Ponta a promovat cu predilecţie în funcţii de partid indivizi sfertodocţi, dintre care unii au cochetat cu lumea interlopă, iar alţii au grave carenţe culturale sau probleme penale. În fudulia sa, Ponta se mândreşte însă cu aceşti camarazi de partid”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.