×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Braşov
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Cluj
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Constanţa
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Craiova
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Iaşi
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Ploieşti
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
Timişoara
Furtună
°C
Furtună
°C / °C
Vânt km/ora
Umiditate %
Precipitaţii %
Notat la
Luni, 29 decembrie
Furtună°C / °C, Furtună
Marţi, 30 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Miercuri, 31 decembrie 2014
Furtună°C / °C, Furtună
Joi, 01 ianuarie 2015
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 22 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Luni, 29 decembrie 2014, 17:55
EUR (€)
-4.4702 ↘
RON
USD ($)
-3.6650 ↘
RON
• • •
Horia Creangă - crezul simplităţii
Nepotul lui Ion Creangă a adus modernismul la Bucureşti
Teatrul Giuleşti
Teatrul Giuleşti

La Muzeul Naţional de Artă al României va fi vernisată mâine expoziţia "Horia Creangă - crezul simplităţii". Organizată de Ordinul Arhitecţilor şi Uniunea Arhitecţilor din România şi curatoriată de arhitectul Miliţa Sion, manifestarea vizează prezentarea, prin intermediul fotografiilor de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate şi prin desene originale, a operei acestui important arhitect, nepot al scriitorului Ion Creangă, care, într-o carieră scurtă, de aproximativ 15 ani, a marcat arhitectura noastră modernă, alături de nume importante, ca G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory...

Între 1930 şi1940, prezenţa lui a fost definitorie pentru modernitatea construcţiilor. Horia Creangă a conceput, între 1927 şi 1943, locuinţe, clădiri social- culturale, arhitectură industrială. Creator autentic, cu rădăcini adânci în tradiţiile locului originar, dar, în acelaşi timp, cu o mare capacitate de asimilare a noutăţilor timpului său, arhitectul a adus un suflu nou ce îşi păstrează în multe cazuri autenticitatea şi astăzi.

Horia Creangă, Imobilul Aro, 1929-1931

Demersul expoziţional nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrabă unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini, în ordine cronologică, ale celor mai importante lucrări care evidenţiază stilul său caracterizat prin concizie, puritate, economie de mijloace, frumuseţe ca expresie a măsurii şi echilibrului.

Horia Creangă s-a născut în 1892 şi a copilărit lângă Grădina Icoanei, pe strada Lahovary. În 1913 a intrat la Şcoala Superioară de Arhitectură, unde a fost coleg cu Henrieta Delavrancea, Marioara Ioanovici. După Primul Război Mondial, în care fusese pe front şi, luat prizonier, stătuse o perioadă în lagăr, pleacă, în 1919, să studieze la Paris la Ecole des Beaux Arts. Era epoca în care apăreau imobilele lui Le Corbusier în India şi se anunţa Stilul Internaţional.

Clădire de raport proiectată de fraţii Creangă în 1929

Revine în ţară, în 1923, deschizând, împreună cu soţia sa, Lucia Dumbrăveanu, şi cu fratele lui, Ionel, un studio de arhitectură.

Prima lucrare importantă a fost vila din Deva a avocatului "Petru Groza", proiectată în 1927, când proprietarul ei era ministru în ultimul Guvern Averescu, construită la puţin timp după casa lui Marcel Iancu de pe strada Negustori din Bucureşti.

De numele lui Ionel Creangă, care avea să dispară foarte tânăr, se leagă în Bucureşti o singură casă, pe care istoricii de arhitectură i-o atribuie în totalitate, o vilă cu un singur etaj, cu pereţii aşezaţi în unghiuri obtuze, cu o terasă largă şi balustradă din lemn fasonat, situată pe Intrarea Geneva, lângă Piaţa Victoriei, în care se regăsesc în mică măsură elementele cubiste ale atelierului Creangă. El a lucrat însă la toate proiectele fratelui său de până în 1931, primul bloc de raport conceput de ei în Bucureşti, pe Bulevardul Schitu Măgureanu, în 1929, etalând sigla biroului "Creangă", doi "C" aşezaţi spate în spate, plasaţi în feroneria balcoanelor. În aceeaşi perioadă, 1927-1929, Horia Creangă proiectează Teatrul "Giuleşti".

Horia Creangă, Imobilul Malaxa Burileanu, 1935-1937

Triumful va veni însă în 1931, când a fost terminat blocul Societăţii Asigurarea Românească, cunoscut apoi sub numele Blocul ARO şi, mai târziu, Patria, prima construcţie majoră de factură modernă din România. Triumf marcat de admiraţie, dar şi de indignări repede uitate. Proiectul lui câştigase concursul jurizat de Petre Antonescu şi Duiliu Marcu. Volumetriile tranşante, pe orizontală şi pe verticală, elementele decorative simplificate, plasarea cinematografului la parter impuneau regândirea spaţiului urban. Se spune că, la început, bucureştenii erau atât de nemulţumiţi de construcţie încât traversau bulevardul pentru "a evita disconfortul vizual".

Creangă a avut o influenţă puternică în introducerea designului modernist în casele de locuit şi în designul industrial.

Vila Elisabeta Cantacuzino

Începând din 1930, a proiectat zeci de locuinţe particulare şi clădiri publice în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, singur sau împreună cu Haralamb Georgescu şi Nicolae Nedelescu, cu care a deschis un atelier de arhitectură în 1935. Este autorul unor blocuri în Piaţa Spania şi în Piaţa Dorobanţilor, pe strada George Manu şi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Proiectează încă două edificii pentru Asigurarea Românească, Blocul Aro din Braşov şi un altul la Cernăuţi. Construieşte vila Venera Goga, cea a lui Victor Groza, la Târgu Mureş. Concepe un minicartier în Vatra Luminoasă, Grupul Şcolar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa, Halele Obor, trei fabrici de lactate la Alba Iulia, Burdujeni şi Simeria, stadionul de fotbal al Academiei Naţionale pentru Educaţie Fizică, din cartierul Uranus, dispărut la construirea Casei Poporului, Uzinele de ţevi şi vagoane Malaxa...

În 1942-1943, amenajează sala de festivităţi a Şcolii Centrale de Fete, construită de Ion Mincu, în 1890, cunoscută acum ca Sala "Toma Caragiu" a Teatrului "Lucia Sturdza Bulandra".

Horia Creangă, Uzinele Malaxa, 1928-1940

"Meritul principal al lui Creangă este că a construit primele imobile publice moderniste din România. Clădirea ARO, aflată în centrul oraşului, este de o modernitate explozivă. Blocul Malaxa e splendid, de o eleganţă incredibilă. Nu se putea modernism mai elegant decât acesta. El a creat un model, urmat de foarte mulţi arhitecţi în anii '30", afirma Ana-Maria Zahariade, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", unul dintre autorii catalogului expoziţiei care marca centenarul naşterii arhitectului, în 1992.

Vilele lui, cu volume geometrice, ritmate pe orizontală prin goluri, parapete, balcoane, logii, cu elemente de colţ, solide, uneori cu ferestre de colţ, cu mari suprafeţe vitrate se pot regăsi încă în Bucureşti, la Mamaia, sau în alte oraşe din ţară. Şi, aşa cum se întâmplă şi cu moştenirea arhitecturală a lui Marcel Iancu, ele sunt uneori lăsate în părăsire sau desfigurate de restaurări neinspirate.

Vila Bunescu

Arhitectul George Matei Cantacuzino scria, la moartea lui Horia Creangă, în 1943: „Din prima până la ultima manifestare a lui, totul e perfect unitar, pe aceeaşi linie de preocupări: armonia volumelor, sobrietatea severă a elementelor, voita absenţă a ornamentelor. El urmărea frumuseţea aproape exclusiv prin armonia maselor arhitecturale". Iar dramaturgul Victor Eftimiu, semnând un articol despre dispariţia lui Creangă, a încheiat cu acest regret: „Cu el mor atâtea visuri de piatră, atâtea fantasmagorii de fier şi de beton armat, simple, liniare, albe şi pure".

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă, alături de cea dedicată Henrietei Delavrancea-Gibory în 2009, se înscrie într-un demers de popularizare a creaţiilor unor arhitecţi români valoroşi, reprezentanţi ai modernismului în arhitectura românească, atât de puţin cunoscută de publicul larg şi, mai ales, atât de puţin respectată uneori şi de cunoscători.

Victoria AnghelescuPublicat Marţi, 14 februarie 2012
7832
 | 20
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Camisard
0
Foarte instructiv, si chiar emotionant.
Publicat Joi, 23 februarie 2012
+Răspunde
gigi
+5
Un articol foarte bun!
Publicat Marţi, 14 februarie 2012
+Răspunde
Recomandate
Transgaz, sub lupa Consiliului Concurenţei
Publicat acum o oră şi 17 minute
Ce a căutat Ponta la Cotroceni
Publicat acum 3 ore şi 57 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Alegeri în PNL
9 articole/ Actualizat Vineri, 19 decembrie 2014
alarm off
Medic în România
6 articole/ Actualizat Sâmbătă, 20 decembrie 2014
alarm off
Elicopter SMURD prăbuşit
17 articole/ Actualizat Joi, 18 decembrie 2014
alarm off
Dosarul Alina Bica
12 articole/ Actualizat Luni, 15 decembrie 2014
Petru Romoşan

Cu fiecare nouă zi petrecută în Palatul Victoria, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Rovana Plumb şi echipa lor de juniori prematur îmbătrâniţi şi de rezerve prea ambiţioase pentru competenţele lor devin mai irelevanţi...

Petru RomoşanPublicat Sâmbătă, 27 decembrie 2014