×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 5 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 28 iulie 2017, 05:30
EUR (€)
+0.0028 ↗
4.5656 RON
USD ($)
-0.0312 ↘
3.8936 RON
• • •
Pe culmile pamfletului politic
Nicolae Iorga versus Iuliu Maniu (1934)

Anul 1934 a debutat cu numirea liberalului Gheorghe Tătărescu în calitate de prim-ministru şi intrarea României într-o zodie de stabilitate politică şi creştere economică pentru următorii patru ani. În acelaşi timp, 1934 a marcat şi „încetarea oricărei influenţe... asupra politicii statului“ de către Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi poziţionarea sa ca opozant perpetuu al regelui Carol al II-lea.

Pierderea puterii politice şi a influenţei asupra monarhului a determinat o reacţie din partea fostului prim-ministru naţional-ţărănist, prin elaborarea unui memoriu asupra Restauraţiei, care, evident, a fost interzis de autorităţi, dar a fost publicat în străinătate. Prin acest act, Iuliu Maniu a încercat să se dezvinovăţească de acuzele privind eventuale negocieri cu prinţul Carol anterioare anului 1930, aducerea şi încoronarea sa ca rege. Practic, Iuliu Maniu a încercat să devină pe lângă regele Carol al II-lea ceea ce a fost Ionel Brătianu pe lângă Ferdinand I, însă inteligenţa monarhului a eludat încăpăţânarea şi interesele liderului PNŢ.

Un titan aruncă mănușa polemică

Reacţia la memoriul lui Iuliu Maniu a venit din cea mai autorizată direcţie – un om politic, un istoric, un gazetar şi un pamfletar redutabil, toate îngemănate în persoana lui Nicolae Iorga. În ultima parte a anului 1934, Nicolae Iorga a publicat o broşură prin care l-a prezentat pe Iuliu Maniu într-o analiză lucidă, profundă, însă extrem de caustică şi maliţioasă, în care a evidenţiat toate lipsurile şi greşelile politice ale acestuia, toate atitudinile controversate, acţiunile subversive la adresa statului, totul pentru a prelua puterea fără riscuri personale şi fără a ieşi în faţă. (...)

„Oameni de un patriotism jertfitor“

În introducerea lucrării, autorul prezintă definiţia sa asupra oamenilor de stat care ar trebui să se afle la conducerea ţării, noţiuni care şi-au păstrat valabilitatea până în prezent: „Înţeleg prin aceasta oameni de un patriotism jertfitor, de un naţionalism fără tranzacţii, de un simţ hotărâtor al unităţii româneşti fără regionalisme, de un sentiment religios care să nu primeze datoriile faţă de întreaga comunitate românească. Înţeleg oameni de o largă cultură, înainte de toate, una de o perfectă orientare în sensul nostru, în legătură cu ce suntem, cu ce am fost, cu ce am suferit şi cu ce am făcut. Înţeleg oameni de un mare curaj, fără prieteni care să se ceară satisfăcuţi, oameni la care o acţiune sigură şi răpede să vie după o hotărâre neîntârziată. Cu talente sau fără, aşa trebuie să fie aceşti oameni“ . Ulterior a revenit asupra calităţilor pe care trebuie să le aibă un lider, însă cu o referire negativă la adresa liderului PNŢ: „Omul politic adevărat se poate face numai prin dumnezeiescul dar de creaţiune în domeniul ideilor şi se poate menţine numai prin dovada zilnică a unei îndărătnice munci de care nici măcar în ordinarul domeniu electoral, de care avea nevoie, dl Maniu nu s-a dovedit niciodată capabil“ . În antiteză cu aceştia se află persoane care „altă dată, în alte împrejurări, într-un loc îngust sau pe scenă străină, au putut juca un rol şi care cred că de aceea au dreptul să reclame conducerea unei ţări pe măsura căreia n-au fost croiţi de natură şi nu s-au putut dezvolta în împrejurări neprielnice“. Evident, în fruntea acestora din urmă se află omul politic ardelean, despre care „a arăta exact ce este, a înlătura iluziile despre ce se crede că ar fi fost şi este şi azi, mi se pare o datorie“. Datoria a impus, de la început, o analiză asupra studiilor efectuate: liceul – „la o şcoală ungurească, de caracter calvin îngust“, care „i-a pus pecetea pe viaţă“, în timp ce studiile superioare au fost urmate „la cea mai înapoiată facultate din toată Europa, instituţie medievală, sprijinită de Approbatae Constitutiones ale lui Verböczy: şcoala de deznaţionalizare din Budapesta“.

„Ca un berbec de asalt şi cruzii ochi de metal albastru“

Proaspăt intrat în politică, viitorul lider al Partidului Naţional Român (PNR) este zugrăvit din punct de vedere fizic de marele istoric într-un stil inconfundabil: „Ce palid apărea, cu toată falca-i ameninţătoare, ca un berbec de asalt şi cruzii ochi de metal albastru, tânărul cu faţă de domnişoară îngrijită în toate nimicurile unei toalete de o corectitudine care nu se potrivea cu tribuna tuturor vijeliilor, acest rece produs al educaţiei calvine“. Principalele săgeţi ale lui Nicolae Iorga s-au îndreptat către discursurile tânărului deputat român, publicate chiar de el în 1906. Punctele tari ale criticii sunt reprezentate de angajamentele de ataşament faţă de Ungaria: „Fie convins stimatul deputat dl baron Bánffy – ce enumerare ceremonioasă de calităţi la cel mai feroce duşman, din mlădiţă românească, al neamului nostru! [N.I.] – că toţi membrii Camerei nu pot avea decât una şi aceeaşi ţintă: promovarea fericirii ţării, augmentarea puterii Statului şi asigurarea progresului fiecărui popor“. Analiza discursului rostit la 28 iulie 1906 reia tema privind susţinerea Ungariei şi a monarhiei dualiste de către omul politic ardelean, iar până în 1910 calităţile oratorice ale acestuia „nu întrec întru nimic nivelul oricărui politician de provincie din orice parte a Ungariei, iar dacă e vorba de realizările pentru care oratorul ar fi făcut toate concesiile, ele sunt cu desăvârşire nule. Nici o idee însă, nici o fulgerare impresionantă de credinţă, nici una din acele dibăcii estetice cu care se potolesc şi fiarele. Un Apollon de duzină, deloc un Orfeu!“.

„În anarhia complectă“

Destrămarea monarhiei austro-ungare l-a găsit pe ofiţerul de honvezi Iuliu Maniu la Viena, unde s-a impus ca lider al militarilor români. „Putea să ceară şi ambele coroane ale lui Franz Josef – scrie nu fără ironie istoricul –, căci totul era în stradă, dă ordine şi se instalează Monarh al Românilor într-un stat distrus...“ Maniu a organizat militarii din Ardeal în Senatul Militar Român (31 octombrie 1918) şi, pentru o perioadă, a asigurat ordinea în capitala imperiului aflat în destrămare.

Perioada de după 1918 este analizată într-un capitol separat, în care sunt reliefate toate actele de nesupunere civică ale noului lider al PNR, al cărui unic ţel era: „Puterea, toată puterea şi, dacă se poate, fără nici un risc“. (...) . După căderea guvernului Averescu şi organizarea alegerilor, în care PNR nu iese câştigător, Iuliu Maniu a declarat că nu recunoaşte noul for legislativ. Subtil, Iorga îl acuză că la instigarea sa reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice n-au participat la manifestările încoronării regelui Ferdinand şi reginei Maria de la Alba-Iulia.
În martie 1923, la dezbaterile asupra Constituţiei, liderul ardelean nu a luat parte şi a declarat că „nu ţine seama“ de existenţa acesteia, situându-se „în anarhia complectă“. Ulterior, a declanşat o acţiune de fuziuni cu diverse grupări şi partide, în scopul de a-şi atrage aderenţi din Vechiul Regat şi a accede spre treapta cea mai înaltă a puterii. „A sacrificat doctrină şi demnitate pentru panaşul de şef“, a notat maliţios pamfletarul Iorga, care considera că regele Ferdinand şi prinţul Carol reprezentau piedici „pentru dictatura mediocrităţii îndărătnice“. Prin voia sorţii, prinţul Carol a renunţat la tron (1925), regele Ferdinand (iulie 1927) şi Ionel Brătianu (noiembrie 1927) şi-au dat obştescul sfârşit, lăsând liberă calea pentru Iuliu Maniu.

Cameleonul

Ajuns în sfârşit şef al guvernului (noiembrie 1928), preşedintele PNŢ „dădea audienţe de preşedinte de republică, promiţând orice oricui. [...] Orice chestie trebuia să fie adusă înaintea omului care – catastrofă! – nu ştia nimic şi nu putea să voiască nimic. Nici o idee nu scapără, nici un discurs nu luminează, nici o lege nu-i aparţine şefului suprem, nici un departament nu-l reţine la muncă“. Revenirea prinţului Carol (8 iunie 1930) l-a surprins pe prim-ministru – în opinia lui Nicolae Iorga –, iar acesta „s-a prefăcut instantaneu în iniţiat. El chemase pe prinţ, el îi pusese armata la dispoziţie. Dar, fiindcă putea fi şi o rezistenţă, tot el făcu loc dlui Mironescu“. În relaţiile cu regele Carol al II-lea, Iuliu Maniu s-a izbit de „o neînduplecată voinţă regală“ pe care n-a putut-o înfrânge şi astfel „s-a aruncat“ asupra camarilei. Din acest moment, Maniu a devenit „ostaş al Constituţiei – pe care n-o votase – şi «purificator»“.

Amor politic cu năbădăi

Relaţiile dintre autor şi fostul preşedinte al Consiliului Dirigent au început în 1915, când istoricul a menţionat pleiada de tineri ardeleni care au intrat în politică. Preşedintele PNR l-a lăudat pe marele istoric pentru ataşamentul faţă de lupta naţională în Transilvania, în 1921, însă Iorga menţionează că Maniu îl văzuse „până la Marea Unire o singură dată, nu-i scrisese un rând şi nu-i călcase în casă“. Cei doi s-au reîntâlnit în Parlamentul de la Bucureşti, în toamna anului 1919, unde liderul PNR i-a propus omologului de la Partidul Naţionalist Democrat să preia conducerea unui guvern care să semneze tratatul de pace şi apoi să demisioneze. Doi ani mai târziu, la 24 iunie 1921, Maniu a declarat că el reprezintă PNR: „Ce vrea el, aceia se face, nu fiindcă cere, ci fiindcă se impune“. Cei doi ajung să fuzioneze cu formaţiunile lor şi să fie copreşedinţi ai noului Partid Naţional (martie 1925). Nicolae Iorga, cu umor, notează că Maniu „a prezidat totdeauna şedinţele. Dar, când a fost vorba de lupta contra atotputernicului Ionel Brătianu, mi-a fost lăsată, cu generozitate, mie“. Având în vedere unificarea Partidului Naţional cu Partidul Ţărănesc, act cu care Nicolae Iorga nu era de acord, acesta a hotărât, la 28 septembrie 1926, să renunţe la fuziune şi să-şi reia activitatea cu o nouă mişcare politică, Partidul Naţional. (...)

O reverență postumă

În pofida acestei lucrări, relaţiile dintre cei doi oameni politici au continuat să se intersecteze, chiar dacă Iuliu Maniu n-a mai deţinut funcţii politice, în timp ce Nicolae Iorga, fost profesor al regelui Carol al II-lea, şi-a utilizat influenţa pentru a promova istoria naţională în ţară şi în străinătate. Totuşi, după asasinarea istoricului de către legionari (27 noiembrie 1940), liderul PNŢ a înfierat public acest act şi a cerut pedepsirea vinovaţilor, dovedind că, în pofida lucrării extrem de critice la adresa sa, a apreciat valoarea marelui istoric şi pamfletar.

„Baza patriotismului nostru e că trecutul nostru e legat de această ţară întocmai ca şi viitorul nostru... Susţinerea Ungariei şi în general a Monarhiei austro-ungare este o necesitate politică şi internaţională, atât pentru români, cât şi pentru maghiari. Conştiinţa acestei necesităţi şi sinceritatea sentimentelor este punctul de mânecare al activităţii noastre politice. [...] Trecutul nostru e legat de ţara aceasta întocmai ca şi sentimentele noastre, aspiraţiile noastre de viitor vrem să le realizăm aici, în Ungaria, cercând baze sigure în ţara aceasta pentru dezvoltarea noastră culturală şi economică.“ (Iuliu Maniu, Discursuri parlamentare, 29 mai – 31 iulie 1906, Blaj, 1906, p. 14)

Alin SpânuPublicat Duminică, 02 iulie 2017
4417
 | 8
 | 34
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Dragos
0
Raspuns: Stati linistit ca nu confund nimic ! Regret ca nu ati inteles ce am vrut sa spun... Maniu s-a iubit in primul rand pe sine , iar cand a vazut ca nu mai are nici o functie dupa 1922 ( era seful guvernului provizoriu a Transilvaniei) desi spera sa devina prim ministru, s-a trezit ca nu ii mai convine Constitutia din 1923... Ca nu a votat-o e treaba lui , desi era vorba despre Constitutia ROMANIEI MARI!!! Apoi nu uitati ca a vrut sa rastoarne guvernul in 1928 cu prilejul aniversarii a 10 ani de la Marea Unire... noroc ca siguranta statului a fost vigilenta si a stopat "avantul revolutionar " al sfinxului de la Badacin.... In mod normal trebuia arestat pt complot impotriva statutului si deferit justitiei...
Publicat Joi, 06 iulie 2017
+Răspunde
Bubulina @ Dragos
+3
Lasa ca l-au " premiat " comunistii dupa mintea si inima lui!
Publicat Joi, 06 iulie 2017
+Răspunde
RĂZVRĂTITUL
0
Nu pot să înțeleg de ce sunt așa de mulți necunoscători care postează necunoaștere, ură și nesimțire în spațiu. Să nu uitați că trebuie să vă debarasați de regionalismele înguste. Trebuie să existăm ca un tot unitar, nu ca și frați vitregi. Este timpul să facem judecăți drepte nu învrăjbitoare. Mai citiți istorie.
Publicat Joi, 06 iulie 2017
+Răspunde
Charlie
+3
Postacul securist Santa Klaus care se informeaza in internet intrucat nu are nici timp si nici capacitatile necesare studiului lanseaza aberatii drept contraargumente la stari de lucruri pe care nu le pricepe. Invoca varsta lui Masaryk extrasa din Wikipedia, nu si celelalte date referitoare la vasta sa activitate revolutionara In nimicnicia sa postacul a interpretat ca Masaryk nu putea sa lupte la varsta avuta in 1917/1918, ca si cum un gangster bolsevic de frunte trebuia sa traga cu mitraliera si naganul in capitalisti. Individul a organizat si pt. scurt timp a condus Legiunea compusa din revolutionari cehi si slovaci, unii prizonieri si altii voluntari din intreaga lume. Schema care s-a folosit seamana ca doua picaturi de apa cu formarea diviziilor de voluntari comunisti romani spre sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial care sa lupte impotriva propriului popor. Nici Trotzki care a condus trupele rosii nu a tras personal, fiind tot timpul ori intr-un tren blindat cu care se deplasa peste tot, ori in misiuni diplomatice sau de spionaj.Pe Trotzki il inlocuia la comanda fratele sau cu care semana leit, Sverdlov. Si "cehul" a actionat pentru Cauza tot la scara planetara inaintea si in timpul primului razboi mondial, atat ca "profesor", cat si ca sef de agentura de spionaj bolsevica. Intrucat cititorii de aici nu pot sa se informeze rapid asupra tematicii, mie fiindu-mi necesare peste doua decenii, le recomand sa acceseze Thomas G. Masaryk pe Wikipedia si sa studieze intreg materialul care ii vor uimi, eu creionand din lipsa de spatiu numai cateva trasaturi...Aceeasi SCHEMA s-a folosit in 1936 cand cu organizarea la scara mondiala a Brigazilor Internationale bolsevice si a voluntarilor fascisti(tot bolsevici) din trupele lui Franco in razboiul civil din Spania!
Publicat Miercuri, 05 iulie 2017
+Răspunde
Becuri colorate @ Charlie
0
Asa este, Ciarli! Asa este , stra-bunicul meu se liberase din armata chezaro-craiasca in' 914 , fix in iunie. S-a bucurat doua saptamani de civilie, a baut cu prietenii , s-a dus la scaldat , la o nunta , apoi si-a cautat loc de casa si se pregatea sa se insoare dupa Santamarie , cand a picat atentatul de la Sarajevo. Gavrilo Princip avea 18 sau 19 ani . Si toti au zis, eh, mare scofala! Un atentat comis de un minor exaltat, Austro-Ungaria va infrange Serbia in doua saptamani , nu trebuie sa ne facem griji. Apoi ziarele au scris ca Rusia a declarat razboi Austriei.Si toti au zis,eh, asta acuma ! E departe de noi, or sa se bata prin Galitia, ce treaba avem noi, aici la Orastie ? Pe urma ziarele au scris ca Germania a declarat razboi Rusiei . Si toti au zis, eh, si ce daca , se bat ei pe-acolo prin Prusia , pe Baltica, ce treaba avem noi? Pana la Craciun toata povestea asta se termina , Rusii or s-o ia pe cocoasa.Numai ca Francezii au declarat razboi Germaniei , si nimeni n-a mai zis nimic. Si pe urma s-a decretat mobilizarea generala si la Orastie. Si stra-bunicu ' dupa nicio luna de civilie a imbracat iar uniforma chezaro-craisca si s-a dus mitralior la razbel. In ianuarie '915, pe un ger cumplit , a fost ranit in muntii Tatra si i-au amputat picioarele. Unde erau bolshevicii in acel moment? Maniu era avocat la Budapesta , Masaryk si Benes erau in emigratie in Occident si poate ca luptau sosiile lor , care le semanau leit de nici nevestele lor ,cand stingeua lumina, nu stiau daca Trotzky era Sverdlov la capatul celalalt al stangii. Dementa pura, mosule ! Stalin si Lenin erau cu 30 de ani mai batrani cand le-au murit dublurile, iar Trotzky a fost desfigura de cap de catre legionarii din Mexic. Niemeix. Nu te intelege nimeni! Numai marilor genii li se mai intampla.
Publicat Vineri, 07 iulie 2017
+Răspunde
Charlie
+1
Postacul securist Santa Klaus vrea documente din arhivele Ohrana si ale serviciilor secrete comuniste care nu sunt date publicitatii nici dupa 100 de ani, tocmai pentru a nu se oferi date despre activitatile subversive ale acestora. Ceea ce exista pe aceasta piata uriasa sunt dovezi oficiale raslete, scapate de sub cenzura stricta specifica. Incapabil sa sustina un dialog cu argumente, apeleaza la ceea ce stapaneste, jignirile si trimiterile in derizoriu. Mai foloseste arma securistilor care a fost intotdeauna acuzatia de alienare sau chiar nebunie in seama dusmanilor ideologici. Nu atat studiile actuale, cat nenumaratele anterioare loviturilor de stat securiste din 1989 si in special acelea antebelice, abunda in date referitoare la activitatile Internationalelor si ale agentilor acestora. Acestora li se poate adauga imensitatea cartilor memorialistice ale asasinilor marxisti unde cu toate masurile de protectie se pot identifica date privind periplul acestora prin intreaga lume cu misiuni, ca si ale camarazilor. Deasemenea isi recunosc un numar de identitati de acoperire. Nu trebuie decat sa faci efortul de a pune cap la cap statistic, pe cartoteci si persoane, impreuna cu fotografii din copilarie, tinerete si maturitate.
Publicat Miercuri, 05 iulie 2017
+Răspunde
Charlie
-2
Se vede ca Sfantul Klaus are mari carente de intelegere a unor texte clare. Ceea ce am prezentat sunt date precise, nu "senzatii" si nici "sentimente". Nu intamplator acest ateu cu pseudonim de sfant nu e capabil sa ia nota de datele pe care le prezint si de personaje despre care nu a auzit in viata lui de apostol al comunismului, sanctificat pe net. Internationalele marxiste/bolsevice au fost agentii mondiale si aceasta nu e o interpretare.Partidele si sindicatele membre au fost si sunt retele locale de "ilegalisti", iar istoria spionajului modern este istoria acestor Internationale care intai au penetrat serviciile de spionaj in fasa, fortand dezvoltarea lor si punand sefi bolsevici ilegali. Concomitent s-au infiltrat in Casele Regale prin "consilieri", medici specializati in malpraxis, profesori pentru vlastarele regale sau imperiale( vezi cazul Iorga-Carol II si pot da nenumarate exemple). Cancer marxist generalizat vizibil cu ochiul liber si astazi in toate tarile lumii, pe toate planurile societatii umane. Ce se intampla la noi confirma penetrarea de catre Securitate a tuturor structurilor si scrierea istoriei de catre indivizii pusi in functii de decizie.
Publicat Miercuri, 05 iulie 2017
+Răspunde
Santa Klaus @ Charlie
+3
omule chiar nu intelegi romaneste?d-ta nu ai citat nici macar o singura sursa , desi te-am rugat sa incetezi cu nebunia asta. ''deductiiele'd-tale nu fac doi bani in absenta oricarui indiciu cat de cat verificabil , iar concluziile pe care le tragi pe baza acestor deductiilor sunt egale ca valoare cu cele din bancul cu 'metoda deductiv-inductiva'. daca nu-l stii , ti-l povestesc eu alta data. sper insa ca esti constient ca presedintele Tomas Masary, nascut in1850 ,nu putea lupta cu arma in mana alaturi de premierul Benes contra garzilor albe, prin anii '20 ! ori a fost o metafora prost inteleasa de catre mine, fie d-ta te pretezi la unele afirmatii de om nebun dintr-un anumit scop? cat despre ura d-tale viscerala fata de toti politicenii romani interbelici este evidenta tenta antinationala, marcanta. cat priveste carligul in care te-ai prins singur , ca pestele fara cap,Ohrana are multe scurgeri de informatii, inclusiv cele despre Djugashvili, de ex. insa ce parere ai despre sursele masoneriei ? sau cele ale kahalului? ei stiu aproape cam tot atat cat stie Ohrana cea secretizata de pe vremea faraonilor. deci, in concluzie , nu ai surse citabile, nu prezinti nici macar un singur document,un singur autor, dar eu trebuie sa te cred pe cuvant. spune-mi ce om normal la cap ar face-o ? ce interese aperi , insa ? parerea mea este ca esti agent diversionist al intereselor Rusiei.
Publicat Miercuri, 05 iulie 2017
+Răspunde
Charlie
+2
Pt. Santa Klaus. Credeti ca a fost o intamplare desfigurarea lui" Iorga" si descoperirea sa suficient de tarziu? Dar de descoperirea intr-un canal din Berlin,dupa cateva luni, a unui cadavru desfigurat imbracat cu hainele Rozei Luxemburg in 1919, dupa insurectia bolsevica condusa de aceasta impreuna cu Karl Liebknecht si arestarea lor? Ambii oameni ai lui Lenin au fost "extrasi" printr-o inscenare de asasinat pus la cale de un ofiter bolsevic sub acoperire, Pabst, care ulterior devine unul din sustinatorii lui Hitler, alaturi de von-ii Ludendorff si Hindenburg, cu totii agentii lui Lenin in Germania. Pabst, ca si Ludendorff au fugit in Suedia, placa turnanta a agenturii bolsevice mondiale, pe langa Elvetia. Si Codreanu a fost gasit desfigurat in celula unde altcineva i-a tinut...locul! Sefii Garzii au scapat, numai aceia care nu faceau parte din agentura comintern au fost ucisi in celule. Cazul Condrea din zilele noastre confirma REGULA. Eficienta bolsevicilor rezida in utilizarea unor scheme simple, ultrautilizate. Roza Luxemburg a fost"identificata" de secretara si "tehnica"sa dupa un obiect de imbracaminte!? Patrascanu fusese agent multiplu si cominformul nu-i mai putea pacali mult timp pe cei din serviciile unde activase. Poate ati auzit de Benes si Masaryk, ambii conducand ca si Maniu trupe de elita, acestia in Rusia cu Legiunea ceho-slovaca in "razboiul civil" in care "albii" erau condusi de generali bolsevici sub acoperire.Legiunea a asigurat in Siberia bolsevizarea, culmea, facandu-se ca lupta contra...bolsevicilor. Nu am reusit inca sa stabilesc participarea lui Maniu in aces razboi civil din Rusia ca sef de armate albe sau rosii, dar ma aflu pe drumul cel bun. Lenin si Stalin aveau fiecare o varsta cu cel putin 30 de ani mai mult decat varsta declarata oficial , ambii fiind in "ilegalitate" mari magnati. Lenin, de exemplu, fusese proprietarul minelor de aur de pe Lena si latifundiar in China. Nu deportarea in zona Lena, i-a dat numele de acoperire...
Publicat Marţi, 04 iulie 2017
+Răspunde
Santa Klaus @ Charlie
+4
Discursul Dvs iese din tiparele normalului si nu are nimic de-a face cu demersul stiintific al studierii fenomenului istoric sau politic .Tine de o anumita obsesei maladiva si, cu regret, dar nu are rost sa continuam discutia .Chiar credeam la un moment dat ca detineti unele documente inedite , procurate cumva din arhivele unor servicii secrete , Ohrana sau cel Austriac, lojile masonice, Kahal , etc , dar nici macar atat. Doar obsesii. Nu cred nici ca medicii va pot ajuta, poate doar bunul Dumnezeu.Amin!
Publicat Miercuri, 05 iulie 2017
+Răspunde
Charlie
0
Pt. Santa Klaus. Faptul ca nu puteti crede ce spun nu are legatura cu vreo dovada posibila sau existenta. Are legatura cu modul dvs de a gandi si cu viziunea despre lume insusita. Pe baza a ceea ce ati citit fara sa puneti la indoiala sau sa solicitati dovezi. Deasemenea fara a va informa din surse alternative. Ceea ce fac eu si nu de azi de ieri. Sarcasmele jignitoare vi le trec cu vederea, dvs fiind acela care spune lucruri fara acoperire. Studiind marxismul, narodnicismul si in special terorismul generat de acestea si continuat de urmasii bolsevici am identificat stereotipuri teoretice si in mod deosebit repetitivitatea unor actiuni practice in stilul de organizare. Inca inainte ca Rusia sa devina bolsevica a existat cominternul ca partid mondial si agentura ilegala de spionaj intr-o singura organizatie. Sistemul il crease marx inca inaintea rebeliunilor care au devastat Europa la 1848 si il oficializase dupa aceea prin internationalele "socialiste". Partidele de stanga, indiferent de titulatura create in fiecare tara a lumii, fara exceptie, au fost retele locale ale miscarii (agenturii) marxiste, ulterior bolsevice, mondiale. Maniu credeti ca a pacificat Viena, nu insa ca a pacificat si Praga, ca om de dreapta care a activat din fasa in interesul componentei ungare a Imperiului? La Viena un latifundiar de dreapta nu avea voie, impreuna cu o armata de 50.000 de insurgenti (bolsevici) de elita, sa asigure prabusirea Imperiului si instaurarea unor republici. De altfel, ce cauta acest individ la Viena si la Praga in loc sa vegeteze la feudele sale, precum deceniile urmatoare in mod constant? La Tamadau nu a fost arestat intrucat ofiterul sau de legatura si secretar care pregatise capcana cu Securitatea l-a avertizat, iar ulterior arestarea a fost de poza, ca si detentia si disparitia. Aceeasi schema bolsevica s-a aplicat cu Maresalul si in 1954 cu Patrascanu, acesti agenti fiind retrasi printr-o inscenare. Dupa acelasi tipic a fost "inlaturat" Codreanu...
Publicat Marţi, 04 iulie 2017
+Răspunde
Santa Klaus @ Charlie
+4
Deci este vorba despre senzatii, sentimente, deductii empirice si posibil nitel spiritism. Solid abaza pentru o analiza corecta , nu-i asa? . Totusi, cum comentati uciderea lui Iorga de catre legionari si a lui Maniu de catre bolshevici?
Publicat Marţi, 04 iulie 2017
+Răspunde
nae girimea
-4
@Roman Nu sint de accord . Ardelenii , da, fuduli [ frecventa referire la conducerea miticilor - o specie inferioara care au dus tara la dezastru, desi tara a fost condusa de Boc , Ciolos , Rus , Kovesi , Maior , Hellwig , Iohannis , Lazar , Ciorbea , Magureanu Astalos , Macovei , you name …], nu insa lipsiti de onestitate . Mai putin dotati fata de ceilalti romani , in efervescenta imaginatiei gandirii si creativitatii , promptitudinea reactiei .
Publicat Luni, 03 iulie 2017
+Răspunde
Nusrat-al-Islam
+1
Bine, bine, dar aceste rabufniri pamfletare sunt reflexele unor orgoliilor vexate ale politicianului Iorga, cel care-si substituia fara multe scrupule postura lui de savant de reputatie internationala,cu cea de politician populist lipsit vocatie si ,sa fie iertat,nesustinuta de un foarte mare caracter. Sunt convins ca se vor gasi marturii la fel de acide despre toti oamenii politici ai secolului XX,chiar si despre Regina Maria sau Ionel Bratianu,carora Romanii le datoreaza enorm.Pana la urma, in 1925 Iorga si-a pus pirostriile cu partida nationala din Ardeal, deci Maniu era mai mult decat frecventabil pentru Iorga, iar PNR o strapontina si o tribuna politica extrem de vizibile pentru indigesta si microscopica formatiune politica a lui Iorga.Lumini si umbre, oameni si fapte. Politic insa, Maniu a fost mult , mult deasupra lui Iorga prin realizarile sale, totusi cu unele esecuri majore si regretabile care confirma ca nu vremurile sunt sub oameni, ci bietii oamenii sub vremuri! Cu tot respectul pentru savantul Iorga, politica a fost pentru el doar un joc secund, o ambitie de marire nesustinuta de masura. Este ceea ceea ce PM liberal, Ionel Bratianu, i-a trantit-o in Parlament cand , persiflant si superior, Iorga l-a 'fixat' pe Bratianu: ' Ce sa invat eu de la un inginer? ' Replica Bratianului a fost magistrala :'Masura, d-le profesor ! Masura !' „Cred că Brătianu a fost cea mai mare conştiinţă politică europeană la Versailles“ spunea Petre Tutea. Asta il rodea si pe marele savant,orgoliul si ambitia de a eclipsa politicenii care prin realizarea Marii Uniri, pentru care si Iorga s-a luptat enorm si foarte eficient, isi castigasera locurile in Panteonul National. Nu i-a iesit pasienta, mai mult chiar jignirile vitriolante, nedrepte de multe ori si exagerate, aduse in mod repetat adversarilor i-au atras o moarte tragica, nedreapta si nedemna. Dumnezeu sa-i odihneasca si sa ne ierte noua gresalele noastre !
Publicat Luni, 03 iulie 2017
+Răspunde
Dragos
+2
Raspuns: pai cine va tine aici mai oportunistilor !? Drum bun si cale batuta ! De asa concetateni nu avem nevoie! Inca ceva : stiai ca idolul tau a semnat in 1938 in preajma alegerilor un pact de neagresiune cu Horia Sima( miscarea legionara) !? De accea a fost "scutit" de gloantele legionarilor ! Ceea ce nu s-a intamplat cu Iorga ! Asa ca mai usor cu pianul pe scari...sa nu te accidentezi ca cine stie cand au unii si altii nevoie de asa caractere!
Publicat Luni, 03 iulie 2017
+Răspunde
Recomandate
Supărarea Germaniei
Publicat acum 15 ore şi 39 minute
Două întrebări pentru Kovesi
Publicat acum 16 ore şi 30 minute
Mici și bătuți peste tot
Publicat acum 11 ore şi 19 minute
Bombă: Ce i-a pregătit PSD procurorului general
Publicat acum 20 ore şi 15 minute
Tudose: Suntem cetățeni de mâna a doua?
Publicat acum 12 ore şi 9 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
13 articole/ Actualizat Miercuri, 12 iulie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
29 articole/ Actualizat Marţi, 25 iulie 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
6 articole/ Actualizat Duminică, 09 iulie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
137 articole/ Actualizat Joi, 13 iulie 2017
Ion Spânu

Oricît de mare ar fi emoţia în faţa uciderii poliţistului Sorin Vezeteu în gara Suceava de către un dezaxat mintal, aceasta nu trebuie să fie motivul întunecării minţii tuturor.

Ion SpânuPublicat acum 9 ore şi 39 minute