“Medeea, mama mea”, în premieră la Teatrul Naţional din Bucureşti

Medeea, mama mea, de Ivan Dobcev, este un spectacol despre pierderea valorii sacre a maternităţii, despre pericolul dezumanizării şi al minimalizării vieţii, redusă la stadiul unei simple supravieţuiri.

Viziunile, visele eroului principal – întors din străinătate să îşi caute mama – construiesc povestirea, întretăiată de monologurile documentare a trei băieţi şi trei fete, abandonaţi de părinţii lor, supuşi violenţelor fizice şi psihice în casele de copii sau pe stradă, în ţară sau străinătate, unde tinerele femei sunt obligate să îşi vândă copiii, să lucreze ca nişte sclave, să se prostitueze…

Destinul Medeei şi al copiilor ei este repovestit într-o versiune balcanică a mitului, în care grandoarea tragediei antice greceşti se întrepătrunde cu pânza existenţială a dreptăţii fruste a locuitorilor din aceste vechi ţinuturi, victime fără noroc ale unor vremuri nebune.

Mădălin Mandin, Ilona Brezoianu, George Piştereanu, Florentina Ţilea, Aylin Cadîr, Ionuţ Niculae

Regia: Ivan Dobcev şi Margarita Mladenova.

Scenografie şi costume: Ivan Dobcev. Muzica: Assen Avramov.

În distribuţie: Alin Potop, Ionuţ Toader, Florentina Ţilea, Aylin Cadîr, Ilona Brezoianu, Mădălin Mandin, George Piştereanu, Ionuţ Niculae, Emilian Ciobanu, Bianca Drăgoi.

Premiera oficială este programată în 20 mai, la ora 20.00, la Sala Pictura.

Următoarele spectacole în 21 mai, la ora 17.00, 22 mai, la ora 20.00 şi în 3 iunie, la ora 20.00.

Teatrul Odeon vă aşteaptă cu două noi producţii Kafka

„Refugiul”

Un thriller SF despre efectul tehnologiei şi al lumii virtuale asupra personalităţilor, gândurilor şi viselor noastre. Un spectacol despre explorarea consecinţelor trăirii online a celor mai întunecate dorinţe personale.

Piesa dramaturgului Jennifer Haley a fost distinsă în 2012 cu Premiul Susan Smith Blackburn, Premiul Los Angeles Ovation şi Premiul Drama Critics Circle. A avut premiera mondială în 2013 la Kirk Douglas Theatre (Culver City, California), urmată ulterior de montări la Royal Court Theatre (Londra), MCC Theater (New York) în 2014, iar în 2015 la Duke of York’s Theatre (Londra).

„Refugiul reprezintă cele mai mari frici ale noastre cu privire la viitorul internautic. Cei mai mulţi dintre noi nu ne preocupăm activ de evoluţia tehnologică, însă ne aşteptăm ca progresul ştiinţei să ne vină în întâmpinare cu produse din ce in ce mai adaptate nevoilor noastre şi cât mai conectate. Tehnologia reprezintă pentru noi în acest moment al istoriei cel mai puternic instrument aflat în slujba confortului uman. Dezvoltarea exponenţială a inteligenţei artificiale trimite însă spre un scenariu care nu numai ca nu mai are confortul uman în centru, ci pune sub semnul întrebării însăşi superioritatea umană în faţa a ceea ce acum numim generic «maşini virtuale»”, mărturiseşte Horia Suru, regizorul spectacolului.

Jennifer Haley este un apreciat dramaturg şi scenarist de televiziune american. Este preocupată de aspectul etic al realităţii virtuale şi de impactul tehnologiei asupra relaţiilor dintre oameni, identităţii şi dorinţe. Printre cele mai cunoscute şi apreciate piese ale sale menţionăm: Sustainable Living (2014), Breadcrumbs (2010), Neighborhood 3: Requisition of Doom (2008), The Butcher’s Daughter (2000) şi Refugiul (The Nether).

Horia Suru este unul dintre cei mai apreciaţi creatori ai tinerei generaţii. A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune la Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj-Napoca, semnând încă din 2008 regia a numeroase spectacole. Cele mai recente montări ale sale sunt Umbre. Un studiu la Teatrul Excelsior Bucureşti şi spectacolul Columbinus la Teatrul Municipal Baia Mare. Dintre spectacolele montate în anii precedenţi menţionăm: NSFW-Not safe for work de Lucy Kirkwood la Point Theatre Bucureşti, Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike de Ch. Durang la Teatrul Mic, Thomas Sawyer după Mark Twain la Teatrul Excelsior, ActOrchestra – creaţie colectivă la Teatrul Naţional Bucureşti, Ziua în care nu se cumpără nimic de Kim Atle Hansen – coproducţie a Teatrului Naţional Bucureşti şi ProDrama, Cockosi de Mike Bartlett la Teatrul ACT Bucureşti, O scurtă istorie a unui punct – creat în parteneriat cu Superhero Clubhouse NY, în cadrul programului rezidenţial WASP; LSD Theater Show după Christopher Durang la Teatrul Godot în Bucureşti.

Actuala producţia de la Teatrul Odeon este un proiect câştigător al concursului Tineri regizori – Texte contemporane.

Următoarea reprezentaţie este programată pe 27 mai, de la ora 19.00, la Sala Majestic.

Regia: Horia Suru.

Decorul: Maria Miu. Costume: Diana Sav.

Muzica: Silent Strike. Visuals: Dan Basu.

Cu: Mugur Arvunescu, Nicoleta Lefter, Cezar Antal, Sandra Ducuţă, Ionuţ Grama.

“Kafka. 5 vise”

Premieră pe texte de Kafka la Odeon

În această nouă producţie, în care regizorul Dragoş Galgoţiu semnează şi decorul, scenariul său teatral are la bază fragmente din romanul Procesul şi din patru dintre cele mai cunoscute povestiri ale lui Franz Kafka: Metamorfoza, O dare de seamă pentru o Academie, Verdictul şi Colonia penitenciară, în traducerile semante de Gellu Naum şi Mihai Isbăşescu.

“Abisul din noi pare întunecat, ca adâncul unui lac… Acolo, în abisul personal al fiinţei, dorm şi visează întrebările care ne tulbură, pe care uneori le uităm, dar care vin uneori peste noi. Poate de aceea există o seducţie intensă în povestirile lui Kafka, ele ne trezesc impresii familiare, aparent uitate, dar care se animă în timpul lecturii, sunt ca visele mari ale omenirii, cele pe care le visăm toţi, vise care par să dezvăluie şi să ascundă în acelaşi timp ceva esenţial, tulburător. Textele lui Kafka îmi amintesc de textele sacre scrise în limbi uitate, descifrarea lor este probabil imposibilă, poate fi doar intuită, au puterea marilor mituri în care se adună aluviuni de gânduri, impresii, emoţii, într-un amalgam obscur. Umorul lui Kafka destabilizează însă respectul pe care-l impune mitologia, abisul nu este plasat în afara noastră, este în noi. Spiritul iconoclast al lui Kafka, rebeliunea lui literară, inventica lui, din care se revendică multe dintre experienţele estetice radicale ale secolului XX, dau abisului o dimensiune umană, abisul poate părea ridicol, derizoriu, grotesc, poate fi privit cu umor, dar rămâne misterios, dureros, tulburător. Ca toate marile experienţe ale spiritului, povestirile lui Kafka sunt o privire a fiinţei în oglindă, privirea alunecă însă adânc dincolo de imagine, în jocul bizar al umbrelor care compun imaginea, căutând matricea din spatele fumului imaginii… Prin Kafka intuim răspunsuri la întrebările fără răspuns, dar odată atins, odată văzut, sensul pare să se risipească aşa cum dispar dimineaţa acele vise teribile în care am avut impresia că ni s-a revelat ceva care pare de neatins. Impresia atingerii însă rămâne, e intensă, tulburătoare. Aşa îl simt eu pe Kafka”, se destăinuie Dragoş Galgoţiu.

Combinaţia de tragic şi umor la Kafka

Costume: Lia Manţoc.

Coregrafia: Răzvan Mazilu.

Cu: Ionel Mihăilescu, Radu Amzulescu, Valentin Popescu, Laurenţiu Lazăr, Mihai Smarandache, Anca Dumitra, Gabriel Pintilei, Ruxandra Maniu, Sabrina Iaşchevici, Silvian Vâlcu, Relu Poalelungi, Anda Saltelechi, Anca Florescu, Simona Dabija.

Primele reprezentaţii sunt programate pe 20, 21, 22 şi 28 mai, de la ora 19.30, la Sala Studio.

Gala Vedetelor – VedeTeatru

Teatrul George Ciprian din Buzău organizează, în perioada 28 mai-4 iunie, a XIII-a ediţie de Festivalului Gala Vedetelor – VedeTeatru. Anul acesta, manifestarea este dedicată spectacolelor de musical. Pe afişul festivalului, alături de spectacolele din Secţiunea Oficială şi din cea destinată studenţilor facultăţilor de profil din ţară – reunite sub titlul Vedeta de mâine -, există şi întâlniri speciale cu creatori îndrăgiţi: un colocviu dedicat musicalului, lansări de carte, workshop-uri. Nu în ultimul rând, sunt oferite spectacole pentru întreaga familie, în interpretarea artiştilor de la Teatru Ţăndărică, Teatrul Ion Creangă şi Teatrul Excelsior.

Din selecţia oficială fac parte spectacole propuse de o serie de teatre din Bucureşti şi din ţară.

Sâmbătă, 28 mai, la ora 19.30, spectatorii vor putea viziona Zic Zac, un spectacol al UNATC „I.L. Caragiale“ şi Godot Cafe-Teatru, semnat de Andrea Gavriliu şi de Ștefan Lupu, cu Andreea Gavriliu, Ştefan Lupu şi Gabriel Costin.

Duminică, 29 mai, la ora 19.30, Teatrul Evreiesc de Stat aduce în festival Motke Hoţul, de Shalom Ash, în regia şi versiunea scenică a lui Andrei Munteanu.

Decorul: Vladimir Turturică. Costumele: Unda Popp.

Coregrafia: Galea Bobeicu. Muzică live: Bucharest Klezmer Band.

Cu: Veaceslav Grosu, Geni Brenda, Anka Levana, Mirela Nicolau, Lucia Maier, Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Marius Călugăriţa, Viorica Bantaş, Monia Pricopi, Natalie Ester ş.a.

West Side Story – manifestul unei generaţii

Luni, 30 mai la ora 19.00, West Side Story – manifestul unei generaţii. Un spectacol-conferinţă cu Răzvan Mazilu şi actorii Lucian Ionescu, Aylin Cadîr, Alexandra Duşa, Anca Florescu, Alina Petrică, Ana Bianca Popescu, Ioana Repciuc, Daniela Tocari.

Muzica: Leonard Bernstein.

Versurile: Stephen Sondheim.

Marţi, 31 mai, la ora 19.00, este programat spectacolul Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti, Visul unei nopţi de vară după William Shakespeare, în regia şi versiunea scenică a lui Theo Herghelegiu.

Scenografia: Ovidiu Pascal

Coregrafia: Andreea Duţă

Muzica: Călin Grigoriu

În distribuţie: Nico, George Capanu, Alin Teglas, Ion Radu Burlan, Romeo Zaharia, Lăcrămioara Bradoschi, George Liviu Frîncu, Gabriela Sandu, Karl Baker, Dana Vulc, Cristina Moldoveanu, Clara Flores, Roxana Ivanciu ş.a. Participă: Baletul şi Orchestra „Majestic“.

ActOrchestra, regia Horia Suru

Miercuri, 1 iunie, la ora 19.00, publicul este invitat la ActOrchestra, creaţie colectivă, producţie a Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti.

Regia: Horia Suru

Costumele: Alina Herescu

Cu: Petre Ancuţa, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea.

Joi, 2 iunie, la ora 19.00, este rândul Teatrului „Sică Alexandrescu“ din Braşov, cu montarea Priveşte înapoi cu mânie, de John Osborne.

Regia: Vladimir Anton

Scenografia: Rodica Ştirbu

Cu: Bogdan Nechifor, Vlad Pavel, Ada Galeş, Maria Gârbovan, Mihai Bica.

Vineri, 3 iunie, la ora 19.00, o producţie independentă: Marea iubire a lui Sebastian, după fragmente din însemnările lui Leny Caler, Jurnalul lui Mihail Sebastian şi piesa Jocul de-a vacanţa.

Regia: Diana Mihailopol

Cu: Rodica Mandache, Marius Manole, Ioana Mărcoiu, Istvan Teglas

Sâmbătă, 4 iunie, ultima zi a Festivalului, veţi putea viziona, la ora 19.30, Efecte colaterale de Alexandru Popa, spectacol al Teatrului „C.I. Nottara“ – Bucureşti.

Regia: Vlad Zamfirescu

Scenografia: Bogdan Spătaru. Ilustraţia muzicală: Alexandru Popa

Cu: Gheorghe Ifrim, Vlad Zamfirescu, Alexandru Repan, Ioana Calotă/ Laura Vasiliu, Nadiana Sălăgean, Luminiţa Erga, Diana Roman, Dan Bordeianu.

Începe “festCo”

Proştii sub clar de lună, în viziunea lui Ion-Ardelean Ieremia

Teatrul de Comedie în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti vă invită la Festivalul Comediei Româneşti, ediţia a XIV-a – festCO 2016, care se va desfăşura în perioada 21-29 mai, sub titulatura Bucureştiul râde cu festCO.

Momentul de deschidere va fi marcat de un FLASHMOB care va avea loc sâmbătă 21 mai, la ora 18.30, pe strada Lipscani.

În acest an, Festivalul Comediei Româneşti se implică şi mai mult în viaţa oraşului, organizând spectacole în aer liber şi în alte zone decât cele cu care publicul deja s-a obişnuit. festCO se deplasează dinspre centrul istoric, către parcurile „Al. I. Cuza” şi „Lumea copiilor”, oferind spectatorilor show-uri de improvizaţie, proiecţii de filme şi un concert care învie pentru o seară parfumul perioadei interbelice. Festivalul Comediei Româneşti răspunde astfel nevoii de umor, de frumos şi de cultură a cât mai multor locuitori ai Bucureştiului.

Laboratorul de Comedie, ajuns la cea de-a doua ediţie, se va concretiza sâmbătă 28 mai, la ora 18.00, printr-un Spectacol-lectură pe textele realizate în cadrul Atelierului de scriere dramatică coordonat de conf.univ.dr. Ana Maria Nistor.

Ca în fiecare an, în cadrul festCO vor putea fi vizionate cele mai bune producţii de comedie românească din ţară, alături de lansări de carte şi o serie de dialoguri cu unii dintre cei mai importanţi regizori români ai momentului: Andrei Șerban, Horaţiu Mălăele, Alexandru Darie.

Duminică 29 mai va avea loc Gala Comediei Româneşti, în cadrul căreia se vor acorda Premiile festCO, dar şi Premiile Concursului de Comedie Românească şi Premiile programului Comedia ţine la TINEri. Gala Comediei Româneşti va fi urmată de spectacolul de cabaret burlesc Mon Cabaret Noir, regie şi coregrafie Răzvan Mazilu.

Sâmbătă, 21 mai, în seara deschiderii oficiale a Festivalului, este programat, în Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie, spectacolul Proştii sub clar de lună, de Teodor Mazilu, regia Ion-Ardeal Ieremia, producţie a Teatrului Naţional Timişoara.

Duminică, 30 mai, la ora 11.00, la Ateneul Român, sunteţi invitaţi la un tur ghidat, cu Dumitru Bădiţa, intitulat Cu I.L. Caragiale prin Bucureşti.

La ora17.00, la Sala Studio a teatrului, Aprilie dimineaţa, de Mihai Ispirescu, în regia Dianei Lupescu, spectacol al Teatrului Nottara.

La ora 19.00, va fi lansată cartea Toca se povesteşte, ediţie îngrijită de Florica Ichim, editura Fundaţia „Camil Petrescu”.

Lansarea va fi urmată de spectacolul Clinica sinucigaşilor, de Gabriela Mihalache, regia Andrei Mihalache, propus de Teatrul de Nord Satu Mare.

În seara aceleiaşi zile, la ora 20.00, în foişorul din Parcul Al. I. Cuza, Concert Interbelic Mood, cu Irina Sârbu Band.

Luni, 23 mai, la ora 18.00, la Teatrul de Comedie, Sala Studio, puteţi viziona Visul unei nopţi de iarnă, de Tudor Muşatescu, regia Diana Lupescu. O producţie a Teatrului „George Ciprian”, Buzău.

Mirela Zeţa şi Mihai Călin în Steaua fără nume pe scena Teatrului de Comedie

La ora 19.00, la Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Studio, Steaua fără nume de Mihail Sebastian, regia Erwin Şimşensohn, spectacol al Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”.

La ora 19.30, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie, Stelele sunt ultima mea grijă, pe texte de Matei Vişniec, regie colectivă, spectacol distins cu Marele Premiu la Festivalul de Teatru Tânăr „Ideo Ideis” 2015.

Iar la ora 21:00, în Parcul Al. I. Cuza, Minte-mă frumos, în regia lui Iura Luncaşu.

Marţi, 24 mai, la ora 17.00, în cadrul Dialogurilor festCO, Întâlnire cu Andrei Şerban, urmată la ora19.30 de Almost, mâine, distins cuMarele Premiu la Festivalul Naţional de Teatru pentru Elevi „George Constantin”.

La ora20.00, la Teatrul Odeon, Sala Majestic, Fuchsiada, după Urmuz, o instalaţie teatrală de Helmuth Stürmer asistat de Silviu Purcărete. Producător, Teatrul German de Stat din Timişoara

Miercuri, 25 mai, la ora 18.00, O zi din viaţa la nişte oameni, de Mihai Gălăţan, regia Aurel Palade, producător Teatrul „Jean Bart”, Tulcea.

La ora 19.00, în foaierul Teatrul de Comedie, va avea loc lansarea cărţii Lecţia o meditaţie cu şapte teme de Octavian Saiu, editura Nemira, urmată de spectacolul Steaua fără nume de Mihail Sebastian, regia Vlad Massaci, producător Teatrul de Comedie.

Joi, 26 mai, la ora 18.00, sunteţi invitaţi la Maro, de Csaba Székely, în regia lui Andi Gherghe, adus de Yorick Studio, Târgu Mureş.

La ora 18.30, Atelier Horaţiu, în Dialogurile festCO, cu titlul Rătăciri. Vă aşteaptă Horaţiu Mălăele şi George Mihăiţă.

La ora 20.00, este anunţat spectacolul Apolodor, după Gellu Naum, spectacol-concert de Ada Milea, producţie a Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.

Vineri 27 mai, la ora 18.30, la TNB, Sala Mică, After Hours. Scenariu şi regie: Radu Iacoban. Producător Teatrul Naţional Bucureşti.

La aceeaşi oră, la Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan, Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu, regia Laurian Oniga, spectacol al Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad.

Sâmbătă 28 mai, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul Teatrului „Maria Filotti” Brăila, Acasă la tata, de Mimi Brănescu, regia Radu Nichifor.

La ora 19.30 în Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie, Întâlnire cu Alexandru Darie.

Duminică 29 mai, la ora 19.00, în cadrul Galei Comediei Româneşti, vor fi decernate Premiile festCO 2016.

Festivalul se încheie cu Mon Cabaret Noir, de Răzvan Mazilu, spectacol produs de Teatrelli.

“Indianul vrea în Bronx”

Paul Ipate, Anghel Damian şi Liviu Topuzu în Indianul vrea în Bronx

Drama lui Israel Horovitz se desfăşoară într-un spaţiu relativ mic, într-o staţie de autobuz/metrou, unde aşteaptă trei persoane. Două dintre ele nu au unde să se ducă, iar a treia nu ştie cum să ajungă la destinaţie. În spatele fiecăruia dintre personaje este o poveste dură pe care ne-o putem imagina. Victime ale unui sistem care a pierdut controlul asupra lor, Murph (Anghel Damian) şi Joe (Paul Ipate), doi adolescenţi abia ieşiţi dintr-o casă de corecţie, declanşează, în mod gratuit, împotriva unui indian rătăcit în New York, un întreg arsenal de acţiuni violente şi de tirade obscene. Nu întâmplător personajul asupra căruia acţionează Murph şi Joe este indian. Problema rasismului, care este atât de actuală şi în zilele noastre, devine una dintre componentele agresivităţii celor doi.

Indianul vrea în Bronx este un text contemporan care pare să se fi născut pe străzile din New York. De fapt, piesa îşi are rădăcinile în Anglia, unde autorul a studiat la începutul anilor ’60 la Academia Regală de Artă Dramatică. Legile muncii din Anglia acelor ani erau absurd de părtinitoare, erau mereu împotriva străinilor. Israel Horovitz lucra câte 45 de ore pe săptămână şi primea echivalentul a 35 de dolari, bani care abia îi ajungeau să plătească chiria şi să mănânce la cantină de câteva ori pe săptămână.

Un spectacol al Teatrului Metropolis, regizat de Iarina Demian.

Scenografia: Iuliana Gherghescu

Cu: Paul Ipate, Anghel Damian, Liviu Topuzu.

Sâmbătă, 21 mai, la ora 18.00.

“Apă de mină”

Apă de mină. Foto Adi Bulboacă

Când Csaba Székely a început să scrie Trilogia minelor, în 2010, teatrul românesc ignora satul ca posibilă temă de dezbatere. Dramaturgul mureşean a intuit potenţialul scenic al ruralităţii şi a avut luciditatea să scormonească în puroiul moral al satului României postcomuniste, într-o vreme în care mândria de agricultor sau miner, indusă tovărăşeşte în vechiul regim, dispăruse odată cu locurile de muncă, lăsând în urmă oameni sărăciţi, tot mai afundaţi în propria disperare, tot mai îndârjiţi de mizerie, măcinându-se singuri, în tăcere, cu inima tăbăcită de alcool şi suferinţă.

Satul maghiar transilvănean din Trilogia minelor este exponentul oricărei comunităţi rurale din România, indiferent de limbă sau religie.

Abordând teme distincte – rata mare a sinuciderilor în rândul populaţiei maghiare (Flori de mină), conflictul româno – maghiar şi mafia lemnului din primăriile săteşti (Beznă de mină), ipocrizia bisericii ca instituţie (Apă de mină) -, Trilogia minelor scanează degradarea omului în condiţii-limită de supravieţuire materială şi disoluţia comunităţii rurale pe fondul sărăciei. Abilitatea dramaturgului este de a ataşa acestei resemnări forţate un umor scânteietor şi replici ascuţite ca bisturiul, care lovesc cu atâta precizie încît nu ştii dacă să râzi sau să plângi.

“Lumea Apei de mină este o lume unde mina e închisă, dar oamenii sunt şi mai închişi. Unde iubirea poate ajunge departe, dar universul se termină la satul vecin. Unde băutura e otrăvitoare şi poezia nu are rimă. Este o lume în care tragedia e la ordinea zilei şi fiecare încercare de a evada sau măcar de a găsi un sens în acest întuneric poate provoca un nou dezastru. Și totuşi merită să încerci”, scrie Csaba Székely.

Apă de mină este un proiect produs de Teatrul Act şi Scena9. Un proiect coordonat de Oana Stoica.

Scenografia: Vladimir Iuganu

Muzica: Bobo Burlăcianu

Echipa spectacolului: Ioan Coman, Alexandru Potocean, Virginia Mirea, Alin Florea, Irina Antonie.

Mulţumiri speciale domnului Alexandru Dabija.

Spectacolul poate fi vizionat în 27 mai, la ora 19.00.

Concursul-festival internaţional de artă ”Theatrum mundi”

Elevi fericiţi la Concursul-festival Theatrum Mundi

În perioada 27 – 28 mai, la Arad, va avea loc a XII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă pentru elevi şi studenţi Theatrum Mundi, coordonat de Camelia Circa – Chirilă, consilier educativ la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” Arad şi Zoltan Lovas, actor la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

Festivalul este organizat de Colegiul Naţional Moise Nicoară şi Fundaţia Moise Nicoară.

În data de 27 mai, la Colegiul Naţional „Moise Nicoară”, va avea loc deschiderea festivalului la ora 17.00, fiind urmată de secţiunile simultane: film, recitare, monolog şi interpretare muzicală. În holul Colegiului se va afla Expoziţia cu lucrările participante la secţiunile artă plastică şi artă fotografică. Totodată, va mai exista, tot simultan, un workshop transdisciplinar adresat elevilor şi cadrelor didactice, cu tema Cunoaşterea în ştiinţă şi artă.

În data de 28 mai, cu începere de la ora 10.00, în Sala Marionete a Teatrului Clasic vor avea loc spectacolele din cadrul secţiunii Spectacol teatral. Acestea vor fi urmate de un spectacol de improvizaţie al trupei Ardalion şi de festivitatea de premiere.

Membrii juriului la această ediţie sunt: Christian Ardeu – consultant holistic, absolvent Queen Mary University of London, Camelia Avramescu – profesor metodist, Casa Corpului Didactic Arad, Liana Cecilia Bărbos – profesor Liceul Teoretic „I. Bathory” Cluj-Napoca, Oltea Blaga – actriţă, Teatrul Clasic “Ioan Slavici” Arad, Cosmin Blaga – director Cinema City Arad, Nela Bratu – profesor, Colegiul Naţional “Moise Nicoară” Arad, Nicolae Mihai Brânzeu –regizor, profesor, Liceul de Arte “Sabin Drăgoi” Arad, Maria Nicoleta Brola – profesor, Liceul de Arte “Sabin Drăgoi” Arad, Mircea Boran – preşedinte Fotoclub Arad, Dan Codre – Digi24, Sorin Dorobanţu – actor Teatrul Clasic “Ioan Slavici” Arad – secţia Marionete, Anca Lupei – inspector pentru proiecte, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Andreia Maxim – inspector limba română, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Mirela Mureşan – profesor, Colegiul Naţional “Moise Nicoară” Arad, Giorgiana Popan – actriţă, storyteller Asociaţia Magia Cuvântului Arad, Flory Takacs – artist plastic, Fundaţia Takacs şi Takacs Gallery Arad, Anda Tamaş, Mariana Tocaciu – inspectori educativi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Marinela Tudoran – director adjunct Liceul de Arte “Sabin Drăgoi” Arad.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.