Miercuri, cu o zi înainte ca separatiștii pro-ruși să fie acuzați de doborârea avionului malaezian de linie cu peste 280 de oameni la bord, SUA au anunțat că impun o nouă serie de sancțiuni, mult mai dure, Rusiei. Efectul a fost unul redus.
”Această a treia fază a sancțiunilor nu va reduce PIB-ul decât cu 0,1-0,2%. Traduceți asta în bani și vă va da o sumă de tot râsul, de 2-4 miliarde de dolari”, spune Maxim Osadci, analist la Corporate Finance Bank, citat de The Moscow Times.
Cele mai notabile nume de pe noua listă de sancțiuni, publicată deDepartamentul American al Trezoreriei, includ patru dintre cele mai mari bănci și companii energetice din Rusia: Novatek, cel mai mare producător independent de gaze, Rosneft, banca de stat Vneșekonombank și Gazprombank, a atreia cea mai mare bancă.
Spre deosebire de cele opt companii din domeniul apărării, penalizate și ele, sancțiunile impuse celor patru bănci au fost foarte blânde: nuvor putea cumpăra obligațiuni în dolari cu un termen mai mare de 90 de zile, dar vor putea lucra cu persoane fizice si companii din SUA.
Scopul unor asemenea sancțiuni este mai degrabă ”să înmulțească numărul titlurilor din presă negative la adresa Rusiei” decât să lovească economia acestei țări, crede Chris Weaver, de la Marco Advisory.
Dacă SUA ar fi vrut să lovească economia rusă, ar fi trebuit să aleagă măcar una dintre cele mai mari două bănci – VTB si Sberbank – care au activități importante în străinătate, sau să interzică companiilor americane să facă afaceri cu Rosneft sau Novatek, spune analistul amintit.
Sancțiunile abia dacă s-au simțit pe bursă. Indicii au scăzut usor, dar se află cu 15% peste minimul înregistrat pe fondul crizei din Crimeea, în luna martie. Au scăzut și acțiunile Rosneft, cu 4,3%, dar analiștii sunt siguri că acestea își vor reveni. Acțiunile Novatek au scăzut cu 9%, dar până la finalul zilei de joi au ajuns al o scădere de doar 4,4%. Gazprombank a precizat că sancțiunile ”nu au impact asupra activității”. Doar CEO-ul Rosneft, Igor Sechin, a criticat sancțiunile, spuând că sunt ”nemotivate, subiective și ilegale”.
”Pe termen scurt va fi un impact redus, pentru că Rusia este într-o poziție favorabilă”, spune Weafer. Prețul petrolului rămâne ridicat, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar devalorizarea rublei în raport cu dolarul a dus la sporirea veniturilor denominate în dolari, lăsând bugetul Rusiei pe plus.
Asemenea măsuri pot atinge Rusia doar pe termen lung, prin crearea unui climat de incertitudine, care să ducă la creșterrea costurilor împrumuturilor făcute de toate companiile, nu numai de către cele sancționate, aceasta în condițiile în care majoritatea companiilor ruse suferă de o limitare a accesului la capital in acestan.
Chiar și așa, Osadci spune că aceste sancțiuni nu sunt suficient de puternice pentru a opri politica Rusiei în Ucraina. ”Deci ne așteptăm să urmeze un al patrulea val”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.