Australianul Mark Thompson a lăsat de ceva vreme afacerile pe care le avea în mineritul aurifer și s-a îndreptat spre grafit. Dar el nu este interesat să dea materie primă pentru creioane ci, prin compania sa Thompson Talga Resources Ltd., intenționează să transforme grafitul dintr-o mină din Suedia într-un material numit grafen, mai tare decât oțelul și care conduce electricitatea mai bine decât cuprul, scrie Bloomberg. Compus din atomi de carbon dispuşi într-o reţea asemănătoare unui fagure, de grosimea unui atom, grafenul a fost descoperit în 2004 de doi cercetători, Andre Geim şi Konstantin Novoselov, care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică în 2010.
Materialul inovator funcţionează ca o barieră foarte eficace, în cazul în care nu este perforat, ceea ce oferă numeroase aplicaţii interesante în domeniul tratamentelor anticorozive şi al ambalajelor impermeabile. În timp ce piața pentru grafen este încă în curs de dezvoltare, efortul Talga de a produce în mod profitabil acest material ar putea deschide ușa pentru utilizări comerciale, de la baterii, la îmbrăcăminte sau materiale de construcții. “Producem câteva grame pe zi în laborator. În cazul în care am putea scoate câteva tone pe an ar fi un mare pas înainte. În cazul în care Telga poate genera volumele pe care spun că le pot, ar însemna că este o bună oportunitate pentru producția de grafen pe scară largă”, a declarat Laurence Hardwick, de la Institutul pentru Energii Regenerabile de la Universitatea din Liverpool.
Thompson, în vârstă de 49 de ani, directorul general Talga si cel mai mare acționar, a vorbit pentru prima oară despre grafit la o conferință minieră din Hong Kong, în 2011. Participanții de acolo erau însă uimiți de senzația de atunci: bateriile Litiu-ion ce urmau să fie utilizate de producători precum Tesla Motors Inc. sau Apple Inc. Până atunci, Thompson se ocupa de extracția aurului din minereuri. Tot ce se știa despre grafit până la acea oră era că acest material a fost utilizat pentru scriere încă din 1500. Dar perspectiva extinderii cererii pentru mașinile electrice a trezit interesul său. Așa că în mai puțin de un an de la fondarea Talga, Thompson a început să croeioneze perspectivele companiei sale.
„După ce a văzut lanțul de aprovizionare pentru baterii și creșterea vânzărilor de vehicule electrice, am știut că voi ocupa de grafit”, a spus Thompson, originar din Australia, care a lucrat timp de două decenii în industria minieră auriferă. El a studiat înregistrările forajelor vechi din Suedia pentru a găsi grafitul cel mai pur. A dobândit drepturile de exploatare de la Teck Resources Ltd, o companie din Canada, care căuta însă cupru și aur, nicidecum grafit. Ceea ce Thompson a găsit la nord de Cercul Arctic, în apropiere de orașul suedez de Vittangi, a fost un „depozit natural ciudat.” Grafitul este atât de concentrată încât să poată fi tăiat cu ușurință în blocuri, care sunt mai ușor și mai ieftine pentru procesare. În timp ce cererea de grafit este în creștere, poate exista mai mult potențial pentru grafen, cel mai puternic și mai ușor material cunoscut de om.
O „folie” de grafen reprezintă un singur strat de atomi de carbon, legaţi între ei în forma unui fagure. Asta îl face cel mai subţire material produs vreodată. Ar trebui puse trei milioane de „folii” de grafen una peste alta, pentru a obţine un strat cu grosimea de un milimetru. Este, de asemenea, cea mai puternică substanţă cunoscută: este de 200 de ori mai dură decât oţelul şi de câteva ori mai dură decât diamantul. O „folie” de grafen subţire cât una de plastic ar putea susţine greutatea unui elefant. În plus, pentru a sparge grafenul, un elefant ar trebui să se balanseze în vârful unui creion care să străpungă materialul. Grafenul este extrem de flexibil şi poate fi întins la 120% din suprafaţă, fără a-l deteriora. Este, de asemenea, un foarte bun conductor de electricitate, mult peste cuprul folosit în mod obişnuit, şi este cel mai bun conductor de căldură cunoscut. Folosindu-l în baterii de litiu, ar putea crește în mod semnificativ capacitatea de încărcare și de durată de viață, susțin cercetătorii de la Universitatea din Manchester. De asemenea, în industria electronic ar putea fi utilizat la dispozitivele iPhone. Succesul nu este încă sigur pentru Talga, care încă nu a ajuns pe profit. Planul lui Thompson este acela de a-și extinde mina și de construi o instalație de prelucrare în apropiere. Apoi, el va trebui să se bată pe o piață dominată de furnizori mari, ceea ce practic va fi foarte greu să se impună.
“Ceea ce a împiedicat până acum dezvoltarea industriei grafenului a fost costul de producție și volumele ca și inexistente de producție. Industria nu poate obține un volum consistent pe piață, iar aceasta este o problemă majoră pentru competitor”, a declarat Simon Moores, managing director la Benchmark Mineral Intelligence din Londra. În prezent, valoarea grafenului produs anual este estimate undeva între 30 și 50 de milioane de dolari, conform Grafena-Info din Tel Aviv. Piața este încă foarte mică iar la public ajung puține informații. Thompson crede că el poate produce material pentru 484 de dolari pe tonă. “Dacă vorbești de ceva care poate merge într-o baterie, aș fi foarte sceptic la orice pretenție care sugerează că costul de producție ar putea fi mai mi de 500 de dolari pe tonă”, a declarat Jamie Deith, CEO la Eeagle Grafit Inc din Canada, concurentul lui Thompson. Talga investește 30 milioane de dolari în fabrica sa din nordul Suediei. Compania speră să poată începe livrarea a 46.000 de tone pe an de grafit și 1.000 de tone de grafen din 2018. Prin comparație, oferta globală totală de grafen anul trecut a fost de aproximativ 1.000 de tone, potrivit la Grafen-Info. US Geological Survey estimează de aprovizionarea cu grafit la nivel mondial este de 1,19 milioane de tone. Aproximativ două treimi din grafitul din lume vine de la companii din China.
“Chiar dacă totul merge bine, introducerea grafenului în bateriile comerciale va lua timp pentru că furnizorii mondiali și-au construit o reputație pentru fiabilitate. Există o anumită reticență la marii producători de baterii să se bazeze pe companii mici în calitate de furnizori”, crede Logan Goldie-Scot, analist la Bloomberg Energy Finance. Dar cererea este în creștere. Bateriile de azi consumă aproximativ 80.000 de tone de grafit pe an, iar cererea ar putea ajunge la 250.000 de tone în 2020, conform Benchmark Intelligence Mineral. Mai mult de 12 fabrici de baterii vor apărea în următori cinci ani, inclusiv Tesla Gigafactory din Nevada, facilitatea de 500 de milioane de euro a Daimler în Germania și șapte unități în China. “Bateriile pe grafit trec printr-o fază de creștere foarte puternică. Suntem într-o situație în care marile companii producătoare se bat să obțină contract pe termen lung”, a declarat Moores.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.