Noua tinereţe a lui Robert Irwin, a cărui creaţie este reflexul cerului

Robert Irwin, născut la Long Beach, în 1928, a împlinit 87 de ani în toamna anului trecut. Acest artist, interesat o lungă perioadă din creaţia sa de intervenţia peisagistică, va reuşi să termine, după 15 ani de suspendare şi dificultăţi birocratice, câteva dintre proiectele sale cele mai marcante. Ele ar putea face obiectul unei călătorii de la Chinati Foundation din Texas până la Muzeul de Artă din Los Angeles.

Robert Irwin reprezintă un aspect al artei americane în ceea ce are ea mai tânăr şi, uneori, mai îndrăzneţ. Născut şi format în California, într-un moment în care acest stat nu-şi afirmase încă o identitate culturală puternică faţă de Coasta de Est, el a abordat practica artistică cu un bagaj destul de sărac, dobândit în instituţii care nu-i deschiseseră porţile modernităţii.

Un caracter meditativ îl apropie de o atitudine contemplativă indusă de Extremul Orient, care viza suspendarea judecăţii conştiente în favoarea unei sesizări profunde a lumii şi a sinelui. Acesteia i se adaugă experienţele din tinereţe într-un cadru ştiinţific şi lecturile cărţilor de filosofie, din perioada de maturitate. Robert Irwin devine un om al concretului care îşi construieşte propriul drum pentru a se înscrie în final în marile problematici ale timpului său.

Grădina centrală de la Getty Museum din Los Angeles

Opera lui este cel mai bine cunoscută prin instalaţii realizate numai cu pânză şi lumină naturală. Acestea par invizibile la început, dar, imediat, intensifică percepţia privitorului asupra spaţiului înconjurător, într-un dialog paradoxal cu creaţia arhitectonică.

El a creat grădini şi a “desenat” clădiri.

De-a lungul carierei sale, Irwin a fost considerat un pionier al mişcărilor artistice din anii ‘60 şi ‘70 din California de Sud, cum ar fi Light and Space, care a inclus artişti ca Larry Bell, John McCracken şi James Turrell, şi Finish Fetish, care presupune materiale high-tech.

Elementele care caracterizează arta lui Robert Irwin sunt lumina, percepţia şi spaţiul, declinate în numeroase intervenţii asupra naturii, în întreaga lume. În Italia a realizat prima lucrare în 1973 la Varese, intitulată Varese Scrim. Artistul a creat un spaţiu a cărui formă este dată de lumina naturală şi de un văl, trasând un labirint geometric ce evocă necontenita căutare a unei călătorii personale.

“Intenţia unei arte fenomenologice, explică Robert Irwin, este, pur şi simplu, darul de a vedea astăzi ceva mai mult decât am văzut ieri”.

Atelierul lui Robert Irwin din San Diego

Robert Irwin a fost ales de Getty Trust pentru a realiza în jurul Centrului Getty o grădină gândită ca o operă de artă. El a amenajat alei mărginite de arbori, care şerpuiesc de o parte şi de alta a unui pârâu şi care coboară în pantă lină pe colină pentru a ajunge la un spaţiu plantat cu bougainvillea. Este o grădină al cărei aspect variază de-a lungul anotimpurilor, al orelor zilei, al timpului. O grădină “operă de artă”, concepută pe criteriile culorii, luminii şi reflexelor, contrastând cu natura statică a clădirilor.

Combinaţii noi, noi suprafeţe de descoperit, între pereţi translucizi, ferestre, neon plante şi copaci sunt menite să “ne facă ceva mai conştienţi, mai înţelepţi decât am fost ieri. Să înţelegem ceea ce este cu adevărat frumos în lume”, se destăinuia artistul într-un interviu acordat recent ziarului New York Times.

Impresionat întotdeauna de lumina Coastei de Vest a Americii, Irwin a început să exploreze posibilitatea de a o include în creaţiile sale, pentru a crea câmpuri geometrice de percepţie. Pornind de la teoria Light and Space, el a însufleţit spaţiul ca un tot de date perceptive alterate de conştiinţă. A decis să orchestreze actul percepţiei prin intervenţii ambientale în cadrul arhitecturii, menite să suspende timpul prin diferite relaţii în registrele senzoriale, fizice şi culturale.

Excursus-Homage to the-Square de la Dia Art Foundation -Beacon

La Fundaţia Chinati, din Marfa, în Texas, cadru dorit de Donald Judd pentru a reuni tezaurele permanente ale unor prieteni artişti ca Dan Flavin şi John Wesley, Irwin va inaugura în vara aceasta o instalaţie de mari dimensiuni, traversată de lumina naturală care intră prin enorme ferestre, prin pereţii translucizi, însufleţind structura arhitecturală. Contururile par să se dizolve datorită refracţiei luminii. În curtea interioară, plante de deşert şi o serie de coloane de bazalt delimitează un fel de boltă cerească, cerul primordial, căutat de Irwin. Construcţia a fost asemănată de mulţi critici de artă cu Stonehnge. În formă de U, construcţia va fi singura structură independentă, dedicată exclusiv operei sale.

Acest proiect de 5 milioane de dolari este, în acelaşi timp, un fel de catedrală în deşert, ce pare ieşită din nisipul timpului. Irwin şi metodele lui puţin ortodoxe au dat proiectului o formă proprie. Dar, când propria creaţie este reflexul cerului, limitele de pe pământ schimbă natura.

Pe lângă proiectul de la Marfa, Irwin a realizat o nouă intervenţie pentru Hirshhorn Museum and Sculpture Garden din Washington. Din 7 aprilie până în 5 septembrie va fi deschisă pentru public cea mai mare retrospectivă începând cu instalaţiile din 1977 şi primele primele picturi expresioniste abstracte.

Robert Irwin la Pace Gallery din Londra, 2013

În timp, Irwin a răspuns unor invitaţii venite de la Centrul Inhotim din sud-estul Braziliei, în această largă arie tropical aservită artei. La Muzeul de Artă din Los Angeles a realizat o intervenţie peisagistică, Primal Palm Garden (2008-2010) şi o sculptură interioară în lumină fluorescentă, Miracle Mile, care străluceşte 24 de ore din 24

O lucrare ce va fi terminată în mai 2017, la Dia Art Foundation, este Excursus: Homage to the Square, o regândire a unei piese create iniţial în 1998 pentru Dia Center for the Arts, din Chelsea. Este un fel de “sat”, format din multe încăperi, realizat din pânză, care formează pereţi translucizi, lumini fluorescente şi geluri. Versiunea de acum are multiple intrări şi ieşiri care permit vizitatorului să se plimbe în toate direcţiile. Ca şi cum artistul ar extinde posibilităţile spaţiale anunţate de titlu, facilitând conştientizarea mediului înconjurător.

Creaţia lui Robert Irwin se înscrie acelor demersuri ale artelor vizuale aflate în continuă relaţie conceptuală cu arhitectura, cu gândirea mediului înconjurător, capitol pe care niciun arhitect nu-l mai poate ignora în zilele noastre.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.