Proiectul de modificare a Codului Fiscal realizat de ministrul reţinut de DNA, Darius Vâlcov, şi abrobat recent de Guvernul României a primit foarte multe laude pentru că prevede diminuarea unor taxe şi impozite, cu TVA în frunte. La o citire mai atentă a textului actului normativ se poate observa că influenţele majore se vor reflecta în evoluţia consumului, nicidecum în ceea ce priveşte investiţiile. Acest Cod Fiscal modificat nu schimbă cu nimic filosofia încetăţenită de mult timp, şi anume relaxarea presiunii puse pe acumularea de capital. Cu alte cuvinte, Guvernul continuă să taxeze masiv potenţialul de investire şi acumularea de capital, lovind în felul acesta în dezvoltarea sănătoasă a unei economii.
Despre ce este vorba? Guvernul a decis să renunţe la mult hulita taxă pe stâlp, a anunţat scăderea TVA, a CAS şi a cotei unice, dar nu s-a atins de niciun fel de impozitul pe dobânzi sau pe taxarea creşterii preţurilor activelor la bursă, două elemente care pun frână apetitului investiţional, şi aşa foarte limitat. “E regretabil că Guvernul nu a iniţiat şi renunţarea la impozitul pe dobânzi inclus în baza globalizată, mai ales că inflaţia se găseşte la limita de jos. Ba se apucă să perceapă şi CAS la dobânzi! Sigur că nu asta e singura aberaţie care mai există în Codul Fiscal, pentru că e impozitată, în continuare, şi creşterea de preţ a activelor pe bursă. O măsură care are rolul de a drena lichiditatea pe o piaţă care oricum nu e lichidă”, susţine analistul economic Ionuţ Bălan.
Măsurile de şicanare a capitalului merg mult mai departe, lovind la baza creditării. Recent, Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară cu 0,25% până la 2%, cel mai scăzut nivel atins vreodată. Principala motivaţie a acestei decizii este aceea de a dezmorţi creditarea, aflată pe un trend decrescător de ani de zile. Având în vedere datele pe care le are şi modul de fiscalizare a investiţiilor, un om de afaceri se va gândi de două ori dacă va lua credit de la bancă pentru o investiţie. “E limpede că România a rămas un stat cu reflexe socialiste. În primul rând, în loc să-şi stimuleze cetăţenii să deţină proprietăţi, îi descurajează, taxându-i după algoritm cu inflaţia din ultimii trei ani, fără măcar să le acorde deductibilităţi, precum fac alte ţări europene”, mai spune Ionuţ Bălan.
Veniturile de pe urma dobânzilor şi a câştigurilor la bursă nu sunt mari în condiţiile în care economisirea este la o cotă redusă, pentru că la români mai este încă utilizată formula cu banii la ciorap şi pentru că recenta diminuare a dobânzii de politică monetară la 2% va coborî mai mult ca sigur dobânda la depozite la sub 1% la marile bănci. E o scădere bruscă întrucât, în 2009, dobânda era undeva între 11 şi 12%. Întrebarea care se pune este aceasta: cât de mare va fi venitul statului dintr-o dobândă ca şi inexistentă?
De asemenea, Codul Fiscal modificat aduce atingere şi investitorilor mici, de genul microîntreprinderilor. Este vorba despre reglemetarea regimului microîntreprinderilor fără salariaţi. Acestea vor trebui să plătească un impozit trimestrial de 3% din cifra de afaceri plus o sumă anuală de 6.120 de lei, indiferent dacă realizează sau nu profit. Ideea în sine seamănă izbitor de mult cu o formă impusă de Gheorghe Pogea. Efectele de atunci au fost crunte pentru 100.000 de firme, nevoite să îşi tragă obloanele. Măsura din noul Cod Fiscal reprezintă o penalizare a unui tip de firme care nu varsă contribuţii de asigurări sociale şi impozit pe venituri din salarii.
Noul Cod Fiscal prevede că vor fi modificate pragurile pentru încadrarea firmelor în categoria microîntreprinderilor treptat, în etape, acestea urmând să crească de la echivalentul a 65.000 euro în prezent la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018 şi 100.000 euro din 2019.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.