Mihail Saakașvili, fostul președinte al Georgiei și acum guvernator de Odesa cu pașaport ucrainean, spune că nu exclude să preia funcția de premier al Ucrainei. Întrebat de Politico.eu dacă și-ar asuma această responsabilitate, Saakașvili a spus: ”Mi-ar plăcea să iau parte la marile schimbări și reforme și pot să o fac din orice poziție”.
Cerându-i-se un comentariu despre recentele alegeri locale din Ucraina, care au arătat că țara este scindată aproape total, Saakașvili a spus că, ”dacă Ucraina nu va opri expansiunea Rusiei, atunci cred că Georgia și țările baltice vor fi șterse de pe hartă”.
Saakasvili este în cărți pentru postul de premier pentru că actualul guvern al lui Arseni Iațeniuk functioneaza intr-atat de prost incat partidul premierului nici nu s-a mai înscris în campania pentru locale, iar Saakșvili este unul dintre puținii politicieni pro-occidentali care stă bine în sondaje. Chiar cel mai bine, conform unui sondaj al International Republican Institute, condus de nimeni altul decât senatorul John McCain. Asta în timp ce politicienii pro-ruși au reușit să obțină primării importante și consilii locale în estul și centrul Ucrainei la alegerile locale, o expresie a dezamăgirii față de politicienii pro-occidentali.
Dincolo de orientarea sa spre Vest, Saakșvili vine cu ceva într-adevăr nou în politica ucraineană. El respinge alianțele cu oligarhii la care au recurs și recurg toate partidele din țară. Este și motivul pentru care a refuzat să se înscrie pe vreo listă la recentele alegeri. Îl critică și pe premierul Arseni Iațeniuk pentru că a format un cabinet din umbră corupt și care acționează în interesele oligarhilor. Pe de altă parte, Saakașvili a venit în Ucraina și cu o serie de tendințe autoritare, manifestate în timpul mandatelor prezidențiale din Georgia, țară unde este acum acuzat de o serie de încălcări grave ale legii – unul dintre motivele plecării sale din Georgia este un mandat de arestare emis pe numele său. Până la urmă, nici rezultatele luptei sale împotriva corupției și a criminalității în regiunea Odesa nu au fost confirmate de electotrat – candidatul susținut de Saakașvili la primăria Odesei a pierdut alegerile din primul tur în fața primarului Ghenadi Truhanov, fost căpitan în armata rusă.
Saakașvili nu renunță la planurile din Ucraina și spune că va continua să lupte împotriva oligarhilor și pentru apropierea de Vest și de NATO. ”Sunt profund implicat în Ucraina și nu cred că trebuie să sar acum în mare și să înot înapoi în Georgia. Georgia este doar un plan pentru pensie”, a spus Saakașvili.
Politicienii ucraineni (printre care și ministrul american de Finanțe Natalie Jaresko, guvernatorul georgian Mihail Saakașvili, ministrul lituanian al Economiei, ministrul georgian al Sănătății) par să creadă că vor putea implementa un oarecare model democratic într-o societate sărăcită. Temele campaniei pentru alegerile regionale din Ucraina au fost dominate de economie, dar liderii de la Kiev cred că se poate democrație pe stomacul gol.
Conflictul din estul țării (acolo unde Moscova a reușit să-și impună momentan planul și nu s-au ținut alegeri) este important la nivel electoral (un curent de opinie susținând recuperarea grabnică a teritoriilor și impunerea unui sistem de guvernare centralizat, iar alta favorizând ideea unei cvasi-federalizări, mergând până la ideea unei Ucraine mai mici, cu provinciile din vestul și centrul tarii – ambele curente au portavoci printre marile think-tank-uri americane, republicane si democrate).
Dar salariul mediu in Ucraina se situează undeva în jurul valorii de 150 de dolari pe lună (cu vestul agrar câștigând mai puțin decât estul industrializat), iar aceasta în condițiile în care guvernatoarea băncii centrale, Valeria Hontareva, spune că inflația pentru anul 2015 va fi a doua cea mai mare din lume, de circa 46%. Explicația ține de conflictul din estul țarii, dar și de majorarea uriașă a prețului gazelor și electricității.
Prețul gazelor pentru consumatorii casnici a fost întotdeauna puternic subvenționat, până în aprilie 2015 se făcea că acesti consumatori nu plăteau decât 12% din prețul real al gazului. În aprilie guvernul a luat o decizie extrem de dură – a marit de 3,3 ori prețul gazelor pentru consumatorii casnici. O lovitură foarte dură dată în numele liberalizării prețurilor și al luptei împotriva căpușării companiilor energetice de oligarhii ”deștepți” din Ucraina. Aceștia făceau circa 2,5 miliarde de dolari anual cumpărând gaz ieftin și revânzându-l companiilor la un pret si de sase ori mai mare. A fost una dintre condițiile puse de FMI pentru un împrumut acordat Ucrainei.
Lupta împotriva corupției și a sistemului oligarhic, având drept purtătoare de drapel pe ministrul Finanțelor, Natalie Jaresko, economista americană de origine ucraineană ce a primit cetățenia peste noapte pentru a putea intra în guvernul lui Arseni Iațeniuk, nu dă rezultatele dorite. Dincolo de analize complicate, procente și dosare penale, este suficient să spunem că însuși președintele Petro Poroșenko, liderul pro-occidental al Ucrainei, este unul dintre marii oligarhi ai țării. Este greu să se miște ceva în reformarea țării atât timp cât președintele care a promis că va renunța la afacerile sale de sute de milioane de dolari în domeniul alimentar nu a vândut nicio companie până acum. Ba mai mult, averea lui Poroșenko a sporit cu 20% în plin război în estul țării. E drept, a crescut atât cât să poata spune că nu este miliardar – Poroșenko are o avere estimată la circa 960 de milioane de dolari. Președintele, al șaselea cel mai bogat ucrainean, mai deține și un post de televiziune, ca orice oligarh care se respectă.
Însă Poroșenko este descris drept unul dintre oligarhii ”buni”, unul care dorește reformarea, liberalizarea, apropierea de UE si NATO, chiar dacă reformele rămân la nivel declarativ.
Electoratul a penalizat însă lipsa de acțiune a actualului guvern la alegerile locale de la finalul lunii trecute. Turul doi va avea loc pe 15 noiembrie. În primul rând, partidul Frontul Popular, al premierului Arseni Iațeniuk se plasa atât de prost în sondaje, încât a decis să nu se înscrie la alegerile locale – semnul unui gvernări dezastruoase. În al doilea rând, partidul președintelui, fostul Bloc Poroșenko, revopsit acum drept Solidaritatea, a obținut majoritatea în 15 dintre cele 26 de regiuni în care s-au ținut alegerile, însă în afară de Kiev nu a reușit să câștige consiile locale în niciun oraș important. Iar aceasta în condițiile în care partidul prezidențial a fuzionat cu UDAR, partidul lui Vitali Kliciko (boxerul care are șanse mari ca în turul doi să recâștige un nou mandat de primar al capitalei). Partidul președintelui are candidați în turul doi pentru primării în mai multe orase mari, însă în cele cu adevărat importante (Harkov și Zaporojie), candidații săi au șansa a doua la jumătatea lunii noiembrie.
Un alt lucru important este că aparentul rezultat bun scos de partidul prezidențial se datorează unui mod de a face politică care contravine cu ceea ce declară Poroșenko că vrea să facă în Ucraina. Partidul a încheiat alianțe obscure cu mici formațiuni ale oligarhilor locali, care ulterior au dus o luptă politică murdară în fiecare regiune și oraș important. Iar acolo unde orașul era strategic (Harkov sau Odesa), Poroșenko nu a putut face fata oligarhilor rivali. Astfel, Igor Kolomoisky (unul dintre finanțatorii și beneficiarii totodată a conflictului din estul țării) a reușit să impună candidați cu șanse mari în turul doi.
De cealaltă parte, Blocul Opoziției, care adună oligarhi și alți afaceriști ce au prosperat de această dată de corupția regimului Ianukovici, a obținut primul loc în provincii din estul și sudul țării si, foarte important, un loc trei valoros în unele provincii centrale. Situația Blocului Opoziției este însă complicată de o sciziune între tabăra pro-rusă și cea a oligarhilor ucraineni. Analiștii consideră iminentă o spargere a formațiunii după alegeri, jumătate din partid urmând să intre sub influența directă a oligarhului Rinat Ahmetov.
Naționaliștii ucraineni nu au obținut rezultate remarcabile în vestul țării, pentru că au avut concurență în bazinul lor electoral, inclusiv din partea partidului Iuliei Timoșenko. Analiștii mai arată că rezultatele spectaculoase obținute în unele regiuni de partide apărute recent nu sunt neapărat un semn bun – acestea sunt partide fantomă ce se vor dezintegra în perioada postelectorală, iar consilierii vor trece la vechile partide și la vechiul model oligarhic.
Alegerile locale au expus din nou o Ucraină scindată între vest și centru, pe de o parte, și sud și est, pe de altă parte. În același timp se observă și o sciziune în rândul partidelor, pornind fie de la orientarea națională versus cea pro-rusă, fie de la alianțele oligarhice antagonice. Următorul moment esențial vor fi alegerile din regiunile Donețk și Lugansk din primăvara anului viitor, care vor legitima, cel mai probabil, actuala conducere pro-rusă, care va trebui să fie exonerată de autoritățile de la Kiev și va avea un cuvânt de spus la nivel central. Dincolo de aceste chestiuni strategice, economia va fi marea provocare. Politicienii ucraineni se bazează în continuare pe un lucru – populația este obisnuita cu inflația, cu țara scindată, cu traiul pe baza remitențelor din Rusia și a celor trimise de ucrainenii supercalificați ce lucrează în Europa de Vest, SUA sau Canada. Dar profită și de evaziune, de vinderea voturilor către oligarhi, de corupția la nivel micro și mai ales de perpetuarea subvenționărilor pe modelul sovietic. În aceste condiții, trecerea dincolo de o linie roșie a precarității materiale și sociale poate arunca în aer țara.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.