Zona euro nu va putea supravietui in actuala ei arhitectura, in timp ce masurile pentru salvarea ei, asa cum au fost concepute pana acum sunt un afront adus principiilor democratice, dar si economice, considera mai multi economist celeri si politicieni intervieati de The Independent

"Zona euro este un dezastru cu încetinitorul. Nu doar Grecia, ci şi alte ţări sunt în insolvenţă. Există probabilitatea de 50% ca în următorii trei sau cinci ani zona euro sa se spargă. Nu toţi membrii sunt pregătiţi să facă parte din ea. Grecia şi poate Portugalia pot iesi din zona euro-Grecia în următoarele 12 luni. Portugalia poate va sta mai mult. Aceasta nu este ca lumea G20, ci arat ca o lume G-Zero, pentru că nu există niciun acord asupra dezechilibrelor, asupra modului în care sa modifici sistemul monetar internaţional, comerţul internaţional, regulamentele bancare, în tot ce înseamnă aspectele fundamentale", spune Nouriel Roubini, profesor la New York Uniersity.

"Euro nu poate supravieţui în actualul format. Aceasta înseamnă fie colapsul zonei euro, fie crearea rapidă a unei uniuni politice. Eu aş caracteriza astfel situaţia: cine se plictiseşte primul? Se vor plictisi ţările de la periferie să mai aplice măsuri de austeritate? Se va plictisi piaţa să mai cumpere datorii şi să ceară profituri tot mai mari? Se vor plictisi ţările bogate din euro să mai acorde ajutor? Cred că euro este în mod fundamental viciat. În mod normal, o economie buna înseamnă şi o politică bună, nu însă şi politica bună duce la o economie asemenea. Iar euro a fost o creaţie politică de la început. De aceea, pentru ca euro să supravieţuiască este necesar ca politica să se schimbe. Liderii europeni au identificat greşit problema, iar când faci astfel găseşti o soluţie greşită. Europa nu are o problemă cu datoriile, ci o problemă de creştere economică. Datoria este mare, însă eapoate fi controlată prin creştere. Când spui că ai doar o problemă a datoriilor, înseamnă ca adopţi o soluţie greşită", spune Gerard Lyons, economist şef la Standard Chartered Bank.

"Rămânem în faza acută a crizei; perspectiva unei prăbuşiri a sistemului financiar global rezistă încă. Problema este că reducerea cheltuielilor bugetare pe care Germania vrea să o impună celorlalte state va împinge Europa într-o capcană deflaţionistă. Reducerea deficitelor bugetare va pune presiune pe salarii şi profituri, economiile se vor contracta şi veniturile din taxe vor scădea. Iar povara deficitului va creşte de fapt, cerând noi reduceri şi astfel se intră într-un cerc vicios.

"Germania impune o politică contraproductivă şi crează o dinamică politică periculoasă. În loc să apropie ţările membre euro, aceasta va duce la acuzaţii reciproce. Exista pericolul ca euro să submineze coeziunea Uniunii Europene", spune George Soros.

"O politică de austeritate nu va avea efecte de una singură-în special o politică de austeritate care este impusă din exterior şi asupra căreia decid magistraţii şi nu politicienii aleşi. Popoarele aleg guvernele în mod democratic. Dar dacă politica economică este impusă, aceasta devine intolerabilă. Nu am avut o criză în ianuarie, însă niciuna din problemele din 2011 nu a dispărut", spune fostul ministru de Finanţe laburist Alistair Sarling.

"Viziunea mea este că, pe termen lung, euro nu va mai exista. Este posibil ca euro să fi fost cea mai mare greşeală de politică făcută după 1945. Italia, Grecia, Spania Portugalia nu sunt suficiet de competitive faţă de Germania şi nu cred că nivelul de austeritate şi deflaţie care li se cere este acceptabil din punct de vedere politic. Ceea ce este îngrozitor în ultimele câteva zile este cum zona euro va cere o intervenţie politică de la centru care nu se poate împăca cu democraţia parlamentară. Toate discuţiile despe un comisar pentru buget arată că Marea Britaie a facut un pas înţelept rămânând în afara tratatului fiscal, în ciuda tuturor consecinţelor economice", spune fostul ministru conservator de Finanţe, lordul Lamont.

"Nu cred că aşa-numitul pact fiscal va avea rezultate. UE, condusă de Germania, spune ca va impune tot felul de restricţii privind cheltuielile statelor din zona euro iar aceasta crează un deficit democratic. Înaseamnă că ţările vor deveni mai naţionaliste în atitudinea lor, cu un sentiment puternic antigerman în toata Europa. De aceea cred că totul se va termina cu ruperea zonei euro", spune Vicky Pryce, fostă membră a Economic Service din guvernul Marii Britanii.