Noutăţi editoriale de neratat

“Eticheta regală”, lansare de gală la Ateneul Român

Sandra Gătejeanu Gheorghe ne împărtăşeşte în volumul Eticheta regală din experienţa sa ca Director de Protocol al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai al României: “Este esenţial să înţelegem că eticheta nu e un concept perimat sau demodat […] Respectarea regulilor protocolare reprezintă oricând o condiţie pentru reuşita evenimentelor private sau a celor oficiale”.

Bogat ilustrată cu imagini de epocă şi fotografii recente ale membrilor Familiei Regale sau detalii ce ţin de protocolul regal, cartea prezintă, într-un mod concis şi structurat, eticheta care a însoţit şi care însoţeşte în continuare evenimentele desfăşurate sub egida Casei Regale. Găsim, astfel, de la un scurt istoric al ceremonialului regal la semnificaţia conceptului de „ordine de precădere” şi la simbolurile autorităţii supreme – însemnele regale; de la regulile de etichetă în prezenţa membrilor Familiei Regale (atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris) la ţinutele adecvate pentru diferite tipuri de evenimente; de la recepţiile tematice la ceremoniile de decorare; de la titlul de „Furnizor al Casei Regale” la relaţiile dintre membrii Familiei Regale şi reprezentanţii Corpului Diplomatic; de la dineurile oficiale la vizitele regale (atât în ţară, cât şi în străinătate) şi principalele sărbători regale.

“Volumul de faţă nu este un manual de stil. El este un fel discret de a ne pune oglinda în faţă. Niciunul dintre noi nu se naşte cu eticheta în sânge. Nu este o ruşine ori o crimă faptul că greşim în comportamentul faţă de noi înşine, faţă de ai noştri sau faţă de societate. Ruşine este să nu deschizi paginile unei astfel de cărţi şi să te încăpăţânezi să crezi, în ciuda evidenţei, că ai dreptate, refuzând să devii mai bun”, afirma Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, la lansarea volumului de la Ateneul Român.

Adăugând: “Regele Mihai, în Parlamentul României, vorbindu-le de la tribună aleşilor României, avea majestate. Nu făcea nimic pentru aceasta. Cele şase milioane de români care au privit în direct, la televizor, mesajul său către naţiune din acea zi de 25 octombrie 2011, când împlinea 90 de ani, nu îşi amintesc exact ce a spus Regele, dar îşi amintesc cum arăta, cum se mişca, ce anume avea în ochi sau în glas când spunea că ţara nu ne aparţine, ci este luată cu împrumut de la copiii noştri.

Regele a fost atunci în cele şapte-opt minute de discurs public întruchiparea etichetei. Acolo se regăseau măsura, respectul, simplitatea, calitatea umană, profunzimea, angajarea, bunătatea şi modestia. Mesajul său va rămâne în istorie şi datorită felului în care a fost livrat oamenilor. Eticheta este o parte a fiinţei, nu un veşmânt al ei”.

“Harald şi luna verde”

Gravitând în jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori şi fragmente de jurnal, care, împreună, creează o poveste captivantă şi cutremurătoare ce se întinde de-a lungul întregului secol XX. Pendulând neîncetat între diferite planuri temporale, naraţiunea se fărâmiţează într-o multitudine de cioburi care oglindesc faţa fascinantă şi în acelaşi timp hidoasă a lumii în care trăim.

„Poeta româncă este o descoperire pentru spaţiul de limbă germană – este literatură de înaltă clasă, literatură la superlativ! Înregistrează tot ce i-au hărăzit amintirile rele, prezentul rău. Vorbeşte de case cu ferestre care prevestesc nenorociri, de pâlniile gramofoanelor care «înghit kilometri de tăcere». După căderea regimului Ceauşescu a rămas la fel – altfel decât ceilalţi –, nu şi-a luat drept ţintă opoziţia. A folosit libertatea nouă, a folosit şi formule noi de expresie. E normal să aşteptăm cu nerăbdare apariţia în limba germană şi a altor romane ale acestei autoare. Limba ei este imprevizibilă, capricioasă, ascunde un mare mister. Miracolul se săvârşeşte într-un flux continuu, de fapt, în poezia ei de neîntrerupt. Cum spune autoarea citându-l pe Oscar Wilde: «Un capriciu durează mai mult decât o pasiune». Cât de periculoase, cât de superbe sunt capriciile acestei scriitoare!”, aprecia Harald Hartung, în Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (ed. I, 1982; ed. a II-a, 2000), Piaţa cerului (1986), Cîntece (1989), Cîinele ud e o salcie (Cartea Românească, 2013) – şi de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (ed. I, 1993; ed. a II-a, Polirom, 2007; Premiul USR), Sexagenara şi tînărul (ed. I, 2000; ed. a II-a, Polirom, 2004, 2012; Premiul USR), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Lebăda cu două intrări (2004), Hai să furăm pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Românească, 2010) –, precum şi a poemului-roman Fetiţa cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspândirea culturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi.

“Înainte să adorm”

Are 47 de ani şi e scriitoare. Se trezeşte în fiecare dimineaţă neştiind unde se află. O formă rară de amnezie o împiedică să reţină informaţii mai mult de 24 de ore. Crede că are cu 20 de ani puţin, că este singură şi că are întreaga viaţă înainte. Dar descoperă că locuieşte cu soţul ei, Ben, şi că majoritatea deciziilor importante din viaţa sa au fost deja luate. Doctorul ei o sfătuieşte să ţină un jurnal care o ajută să-şi recompună amintirile de la o zi la alta. Dar într-o zi deschide jurnalul şi citeşte: „Să nu ai niciodată încredere în Ben”.

O cheamă Christine. Jurnalul vieţii ei se numeşte Înainte să adorm.

Ai intrat deja în viaţa ei.

Cartea semnată de S. J. Watson este un bestseller internaţional apărut în 42 de ţări.

„Pur şi simplu, cel mai bun roman de debut pe care l-am citit vreodată”, apreciază Tess Gerritsen.

„Acest fermecător roman de debut este în egală măsură un portret al impactului profund pe care boala îl are asupra personajului principal şi un thriller care te ţine cu sufletul la gură, fără să-i poţi anticipa vreo clipă finalul”, afirmă Booklist.

„Un roman desăvârşit. Structura lui e atât de ameţitoare, încât te face aproape să nu mai fii atent la stilul minunat în care e scris”, notează Guardian

În 2008, S.J. Watson era un ORL-ist de 37 de ani, care lucra cu copii hipoacuzici. El s-a înscris la un curs de şase luni, organizat de Faber Academy, destinat celor care doresc să înveţe să scrie romane. Trei ani mai târziu, Watson a publicat Înainte să adorm: un roman care face senzaţie pe scena literară internaţională. Cartea a fost recompensată cu Premiile Crime Writers’ Association pentru cel mai bun roman de debut şi Galaxy National Book Award pentru thrillerul anului.

Înainte să adorm este un thriller psihologic aclamat deopotrivă de public şi de critici.

“Curgerea neînduplecată a timpului”

„Un roman ambiţios, o operă remarcabilă!”, anunţă Booklist.

Un roman iniţiatic şi totodată un tur de forţă printr-o importantă perioadă din istoria lumii, Curgerea neînduplecată a timpului, de Justin Go, este o poveste despre pasiune, moştenire morală şi curaj, care se întinde pe parcursul unui secol.

Din Arhivele Naţionale ale Londrei, de pe câmpurile de luptă de lângă Somme şi până în fiordurile Islandei, Tristan Campbell, posibilul moştenitor al unei averi, încearcă să pună laolaltă piesele unui puzzle: o poveste de dragoste nebunească, o bătălie disperată dusă de soldaţi a căror speranţă e mai degrabă supravieţuirea, nu victoria, o expediţie pe cel mai înalt munte din lume.

Însă pe măsură ce se apropie de adevăr, Tristan îşi dă seama că s-ar putea să caute mai mult decât o avere nerevendicată.

„Poetic, epic, expansiv, sângeros ca un câmp de luptă şi tăios precum crestele Everestului”, scrie Interview Magazine.

„Debutul lui Justin Go vorbeşte despre o poveste de dragoste care transcende timpul şi sfidează convenţiile”, apreciază Publishers Weekly.

„Justin Go foloseşte elementele unei poveşti de succes – o avere nerevendicată, o idilă interzisă – pentru a crea un thriller cât se poate de convingător”, notează Wall Street Journal Magazine.

„Pentru mine, scrisul nu înseamnă să mergi unde ţi-ai propus, ci să descoperi lucruri despre care nici nu ştiai că există. Chiar dacă au fost dintotdeauna în tine”, mărturiseşte autorul.

Justin Go s-a născut în Los Angeles şi a studiat la Universităţile California şi Berkeley, precum şi la University College of London. A locuit la Paris, Londra, New York şi Berlin. Curgerea neînduplecată a timpului, romanul său de debut, a fost ofertat de agenţii literari în mai puţin de 24 de ore de la primirea manuscrisului şi ulterior a fost tradus în douăzeci de limbi.

„În primăvara anului 2008 mi-am lăsat slujba din New York şi m-am mutat la Berlin ca să scriu un roman. Aveam 27 de ani. Nu ştiam nimic despre ce înseamnă să scrii cărţi, iar cartea la care lucram era complicată. A trebuit să mă documentez despre nenumărate lucruri şi să călătoresc prin toată lumea. Până la urmă, totul mi-a luat şase ani”, se destăinuie Justin Go.

În mijlocul lucrurilor

Cartea În mijlocul lucrurilor de George Mihalcea, lansată cu două zile în urmă, este un puzzle de crochiuri ale vieţii de cuplu, care poate fi amuzantă, tensionată, hâtră, profundă sau superficială, alături de schiţe ale contemporaneităţii.

“George Mihalcea îşi asumă cu lejeritate rolul de prozator glossy, gata să agaţe toate problemele middle-class-ului inteligent de azi, de la sexualitate până la infidelitate sau dezumanizarea într-o societate pusă pe fast forward. Ceea ce nu face totuşi din În mijlocul lucrurilor o colecţie de poveşti scurte cu fiţe, ci o carte în care (auto)ironia, umorul negru şi decupajul intertextual sunt la ele acasă”, scrie criticul literar Alex Goldiş.

“În compoziţiile lui George Mihalcea, oamenii şi destinele lor suburbane se împletesc în crearea unui univers care se roteşte precum un imens şi neliniştit Cub al lui Rubik. Ne întâlnim mereu în mijlocul lucrurilor, fără să avem timp să ne cunoaştem, descrie un personaj sursa nefericirii perpetue şi, cu fiecare pagină, o altă cameră e trasă în dreptul privirilor noastre, spre a confirma că nu există o soluţie.

Grupate în ultimul capitol, Microficţiunile sunt punctul forte al cărţii. Nu pentru că ar reprezenta un exerciţiu de adaptare a literaturii la epoca Twitter, ci pentru că lovesc cu forţa unor gloanţe, stârnind mici cutremure interioare. Probabil că aşa ne vom aminti viaţa când va fi să nu mai fie”, consideră jurnalistul şi scriitorul Adrian Georgescu,

Născut în Ploieşti, 1 aprilie, 1979, George Mihalcea este absolvent al Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti, matematică-fizică. A studiat Jurnalism la Şcoala Superioară de Jurnalistică. Este licenţiat în Jurnalism şi Litere, la Facultatea de Litere, Universitatea de Vest Timişoara. A debutat în presă la Radio România Tineret, apoi reporter la redacţia Literatură-Arte a Radiodifuziunii Române.

În 2004 a ajuns la Radio Guerrilla, redactor prezentator de ştiri, specializat în jurnalism de film. În 2011 a conceput o revistă de film, Cinematique, supliment al revistei Zile şi Nopţi.

În acelaşi an a început Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureşti.

În 2012 a ocupat locul trei la concursul literar Reţeaua Literară cu povestirea Aventurile lui Robinson şi ale bunicului său mort, Thales.

În 2013 a apărut în volumul colectiv Ficţiuni reale, Editura Humanitas.

“Dimensiunile arhetipale ale psihicului”

Conform perspectivei psihologiei jungiene, astăzi suntem martorii unei tranziţii cruciale: o perioadă de reacţie împotriva formelor culturale şi religioase care s-au rigidizat şi s-au izolat de izvorul creator al conştientului colectiv. Semnificaţia ascunsă a acestei „urgenţe psihice” este aceea că împinge dezvoltarea conştiinţei umane către o renaştere spirituală.

În această carte, eminentul analist jungian Marie-Louise von Franz îşi foloseşte vasta cunoaştere pe care o are despre mituri, basme, vise şi viziuni pentru a arăta modul în care însuşi psihicul colectiv ne-a indicat căile prin care am putea rezolva impasul modern în care ne aflăm. Autoarea se referă la Mercurius, figura întunecată şi paradoxală din alchimia medievală; la viziunile misticului elveţian Niklaus von Flue; la motivul „vizitatorului necunoscut” din basme; la Omul Cosmic ca imagine a ţelului dezvoltării umane; şi la multe vise arhetipale ale oamenilor contemporani. Toate acestea pot fi văzute ca expresii ale unei năzuinţe colective occidentale de reintegrare a naturii şi corpului, a materiei şi spiritului, lucruri care ne ajută, până la urmă, să ne găsim calea, la nivel individual şi colectiv, către o unitate înnoită a existenţei şi culturii.

Marie-Louise von Franz (1915 – 1998) s-a născut în Germania, la München, în familia unui baron austriac, dar şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în Elveţia. În 1933 l-a cunoscut pe C.G. Jung, la vârsta de 18 ani, şi i-a fost cel mai apropiat colaborator până la moartea acestuia. Doctor în limba latină medievală la Universitatea din Zürich, a realizat traducerea unor texte alchimice medievale, ajutându-l pe Jung în studiul său asupra alchimiei, în schimbul şedinţelor de psihoterapie şi al formării sale ca analist. A preluat mesajul operei lui Jung la un nivel foarte personal şi a căutat să îl transmită mai departe şi să îl dezvolte, fără a fi o adeptă oarbă a concepţiilor marelui psihiatru elveţian. Din contră, von Franz a lăsat o moştenire proprie în psihologia analitică, formată din nenumărate scrieri şi analize, dar şi din numeroşii analişti pe care i-a format personal de-a lungul anilor. Cu toţii au respectat personalitatea deosebită a analistei, cultura sa impresionantă, capacitatea sa de analiză a naturii umane, nivelul său de individuare, dar şi căldura şi compasiunea. În 1948, von Franz a înfiinţat Institutul C.G. Jung din Zürich, cu acordul şi contribuţia lui Jung.

Scrierile autoarei (publicate majoritatea în limba engleză în original) urmăresc să descifreze semnificaţia psihologică a unor creaţii universale cum sunt alchimia, numerologia, I Ching-ul, miturile şi poveştile populare etc., pentru a descoperi şi înţelege tiparele fundamentale ale psihicului uman: Alchemy: An Introduction To The Symbolism And The Psychology, Creation Myths, On Divination and Synchronicity, Number and Time etc. Între scrierile sale, renumită este o serie de lucrări care au ca temă interpretarea psihologică a basmelor din numeroase tradiţii ale lumii, din care amintim numai: Interpretation of Fairytales, Feminine in Fairy Tales, The Cat: A Tale of Feminine Redemption, Psychological Meaning of Redemption Motif in Fairytales, The Shadow and Evil in Fairy Tales. De asemenea, o lucrare de primă mână este analiza realizată asupra scrierii lui Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinţ, The Problem of Peur Aeternus, care reprezintă de fapt analiza unei probleme sociale moderne, relaţia problematică a fiului, care refuză maturizarea, cu mama sa.

“Sfîrşit de sezon”

Vizuale, cinematografice, cele 11 povestiri despre singurătate, boală şi moarte ce compun volumul lui Marius Chivu îşi plasează cu predilecţie acţiunea în cotidian: cel al oraşului, marcat de însingurare, sau al unei lumi rurale privite cu nostalgie şi cu conştiinţa acută a dispariţiei sale ineluctabile.

Solitari, eroii se caută pe ei înşişi, îl caută pe celălalt, dar cel mai adesea aşteaptă ceva: să vină zorii ca să plece la spital, să se termine o petrecere pentru a regăsi în pat trupul fierbinte al femeii, să primească un SMS sau un telefon de împăcare…

Violenţa, moartea par să pândească permanent o existenţă fragilă, într-un univers în care prietenia şi erosul pot construi punţi salvatoare între individualităţi. Cu îndrăzneli de limbaj pe care unii le vor considera şocante, prozele din Sfîrşit de sezon sunt din această perspectivă o elocventă ilustrare a sensibilităţii contemporane.

Din cuprinsul volumului fac parte povestirile Cel mai departe, În familie, Wyoming, Prin uşile larg deschise, Petrecerea, La vulturul de mare cu peştele în gheare, Domino, Obiecte pierdute, Întoarcerea, Vieni qua!, În faţa conchistadorilor.

Marius Chivu (n. 1978) a debutat în 2012 cu volumul de poezie Vîntureasa de plastic (Premiul pentru debut al USR şi Premiul pentru debut al revistei Observator cultural). A mai publicat volumul de interviuri Ce-a vrut să spună autorul (Polirom, 2013) şi jurnalul de călătorie Trei săptămîni în Himalaya (Humanitas, 2012). A editat antologia Best of. Proza scurtă a anilor 2000 (Polirom, 2013), a iniţiat şi coordonat proiectul caritabil Cartea cu bunici (Humanitas, 2008).

“Copoiul din Cardiff”

Un roman poliţist mustind de filozofie pură, împletind „interesantul” cotidian al societăţii britanice contemporane cu un acut miez de speranţă, un roman care vrea să strălucească subliniind mizerii şi slăbiciuni. Piraţi şi Lorzi, politicieni şi poliţişti, fanatici religioşi şi lideri spirituali, vampe şi paranormali apar şi dispar, mai ales DISPAR, într-un ritm alert, suficient de dens pentru a fi captivant, dar şi perfect drămuit pentru a lăsa loc întrebărilor: DE CE, CUM, CINE şi, în final, LA CE BUN?

…Cu speranţa că murind, dispărând tot ceea ce este rău, va rămâne pentru micii urmaşi o rază de bine…

Pauline este o rază… Larry poate fi onoarea, uneori pierdută… Într-o zi, Vivian ar putea fi preşedinta Marii Britanii… Doar eu voi rămâne „Copoiul din Cardiff”!

Lucian Ciuchiţă, autorul acestui volum, ce va fi lansat mâine la Librăria Mihai Eminescu, este cunoscut internaţional în urma celebrului său proces cu Hollywood, sub învinuirea de plagiere a unui scenariu scris de el de către realizatorii filmului Escape Plan, cu Arnold Schwarzenegger şi Sylvester Stallone. Procesul este în curs.

Lucian Ciuchiţă este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE Bucureşti (1993), doctor în ştiinţe (cu teza Tehnici şi metode statistice utilizate în studiul criminalităţii, 1999), scriitor, cineast, membru al Asociaţiei Dramaturgilor de Film din 1991, realizator tv în perioada 1990-2000 (TVR, Antena 1).

A beneficiat de o bursă de pregătire în Marea Britanie la Devon and Cornwall Police, în 1993.

Activitatea sa în cadrul unor servicii speciale (9 ani în poliţie şi 5 ani în SPP) a constituit o experienţă de preţ în demersul scrierii unor cărţi şi scenarii de film.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.