Nu vă lăsaţi înconjurat, domnule Klaus Iohannis!

V-am trimis cele trei scrisori precedente (prima, referitoare la anumiţi consilieri ai dvs., a doua, referitoare la şefii de servicii secrete moşteniţi de la predecesorul dvs. Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la şefii de parchete numiţi în 2013 de ex-preşedintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă şi a lua deciziile pe care le aşteaptă majoritatea românilor care şi-au investit speranţele în edificarea unei Românii normale sub preşedinţia dvs. Am făcut acest demers şi cu intenţia de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma ca fostul preşedinte Emil Constantinescu că aţi fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara ca fostul preşedinte Traian Băsescu că serviciile secrete tind să devină incontrolabile.

Luaţi aminte la experienţele lui Constantinescu şi Iliescu!

Realizând o retrospectivă, se cuvine semnalat că fostul preşedinte Emil Constantinescu a numit şefi de servicii secrete sau consilieri pe probleme de apărare şi siguranţă naţională persoane fără competenţă şi experienţă în materie, care nu au reuşit să le reformeze şi să le controleze în timpul mandatului său. Astfel, director al SRI l-a numit pe Costin Georgescu, de profesie inginer, care la data respectivă deţinea funcţia de director economic al Societăţii R, care edita cotidianul România Liberă. Director al SIE l-a numit pe Catălin Harnagea, de profesie jurnalist, care la data respectivă deţinea funcţia de şef al Secţiei Investigaţii de la ziarul România Liberă. Iar şef al SPP l-a numit pe Nicu Anghel, fost ofiţer în Ministerul Apărării Naţionale, care a fost dat afară din armată înainte de 1989 după ce se remarcase la Satu Mare prin escapade bahice şi amoroase. În importanta funcţie de consilier prezidenţial pentru apărare şi siguranţă naţională, ex-preşedintele Constantinescu l-a numit pe Dorin Marian, de profesie inginer geolog, care obţinuse un master în Ştiinţe Politice la Jackson State University din Minnesota (SUA), dar nu avea experienţă în domeniul securităţii naţionale sau al relaţiilor internaţionale. Nici fostul preşedinte Ion Iliescu nu a numit oameni deosebiţi de competenţi şi experimentaţi în fruntea serviciilor secrete în ultimul său mandat. Director al SRI l-a numit pe senatorul Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri, trecut în rezervă înainte de 1989 cu gradul de maior, care a avut tangenţă cu domeniul doar în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii SRI. Director al SIE l-a numit pe domnul Gheorghe Fulga, fost profesor de socialism ştiinţific, iar la data respectivă profesor de ştiinte politice la Universitatea din Braşov. Iar consilier pe probleme de apărare şi siguranţă naţională l-a numit pe generalul Ioan Talpeş, de profesie istoric militar, fost director al SIE în mandatul său prezidenţial precedent (1992-1996), care a activat până în 1989 la Institutul de Istorie Militară, sub comanda generalului Ilie Ceuşescu.

Aşa cum am arătat în scrisoarea a doua, ex-preşedintele Traian Băsescu a numit în fruntea serviciilor secrete oameni insuficient calificaţi şi obedienţi, mulţi dintre ei şantajabili, pe care i-a promovat , protejat şi folosit pentru a exercita un control autoritar asupra partidelor politice şi instituţiilor fundamentale ale statului (parlament, guvern, autoritatea judecătorească). Sub preşedinţia lui Traian Băsescu, unele servicii secrete, îndeosebi SRI , dar şi SIE şi SPP au fost implicate în acţiuni de poliţie politică pe care nu şi le-au permis în timpul predecesorilor săi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Foştii presedinţi Iliescu şi Constantinescu nu au recurs şi nu au potenţat serviciile secrete nici măcar pe sfert comparativ cu Traian Băsescu. În timpul celor doua mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, îndeosebi principalul serviciu secret al României, SRI, a căutat să controleze nu numai clasa politică, ci şi justiţia, presa şi zona afacerilor.

Controlul politicului

Astfel, SRI a fost implicat în facerea şi desfacerea de partide politice şi de majorităţi parlamentare, prin intervenţii oculte asupra unor parlamentari sau lideri de partide. Exemplul cel mai elocvent este UNPR, care a fost înfiinţat în 2010 prin racolarea de parlamentari de la PSD şi de la PNL. Fostul director al SRI, George Maior, şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea, actualul director interimar al SRI, au fost în relaţii deosebit de apropiate cu generalul Gabriel Oprea, preşedintele UNPR ,care a intrat în 2010 în coaliţia de guvernare iniţiată de PDL şi condusă de ex-preşedintele Traian Băsescu, iar în2012 acontribuit la răsturnarea guvernului condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi s-araliat guvernului USL condus de premierul Victor Ponta. Maior şi Oprea erau legaţi şi prin faptul că au fost amandoi naşi de căsătorie ai premierului Ponta la cele două mariaje ale acestuia. Nu este lipsit de interes, sub acest aspect, faptul că în 2010 Victor Ponta intenţiona să intre în UNPR cu un grup de politicieni apropiaţi în cazul în care nu ar fi fost ales preşedinte al PSD. De altfel, înfrângerea lui Mircea Geoană şi alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD la Congresul din februarie2010 acompărut multora drept o operaţiune orchestrată de serviciile secrete. Ba, chiar se poate spune că frâiele PSD au fost preluate de fosti ofiţeri ai serviciilor secrete, având în vedere că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001, iar socrul său Ilie Sarbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României, a fost înainte de 1989 colaborator al Securităţii, sub numele conspirativ “Ovidiu Marinescu“, iar apoi ofiţer deplin conspirat al CIE (serviciul de spionaj al Securităţii). Pentru a realiza controlul clasei politice şi al instituţiilor fundamentale ale statului, conform unor ofiţeri care au activat în SRI, generalul Coldea a emis în anul 2009 (an cu alegeri prezidenţiale) un ordin secret ilegal privind monitorizarea tutror politicienilor, de la prim-ministru, miniştri şi parlamentari până la preşedinţi de consilii judeţene şi primari de municipii, oraşe şi comune, excepţie facând doar preşedintele României. În acelaşi timp SRI a tratat cu superioritate clasa politică, începând cu Parlamentul, precum şi opnia public, nerespectând dispoziţiile constituţionale şi legale privind exercitarea controlului parlamentar asupra acestui serviciu secret, prin neprezentarea în fiecare an a raportului de activitate în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului în perioada leadership-ului Maior-Coldea. Astfel, în perioada 2007-2012 nu a fost prezentat nici un astfel de raport şi, de abia în decembrie 2013, SRI a prezentat în faţa Parlamentului rapoartele de activitate pe ultimii şase ani, fapt ce poate fi considerat nu numai o sfidare a bunului simţ, ci şi o sfidare a democraţiei, a statului de drept şi a supremaţiei puterii legiuitoare. Din păcate, în ultimii ani a devenit tot mai vizibil şi faptul că importanta comisie parlamentară de supraveghere a activităţii SRI s-a metamorfozat într-o comisie de apărare a acestui serviciu secret faţă de membrii Parlamentului şi faţă de opinia publică.

Controlul procesului electoral

Deosebit de grav este că SRI şi alte servicii secrete au fost implicate şi în procesul electoral în timpul celor două mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu. Astfel, în calitate de prim adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de şantaj şi de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituţională după ce aceştia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a preşedintelui Băsescu în aprilie 2007. Iar, după suspendarea surpriză din iulie 2012, generalul Coldea a constituit o celulă de criză care livra zilnic materie primă pentru apariţiile publice ale preşedintelui suspendat şi, concomitent, alimenta agenţi acoperiţi din massmedia cu materiale de denigrare a adversarilor politici din USL şi de dezinformare a opiniei publice naţionale şi internaţionale. În zilele de după scrutinul prezidenţial din 6 decembrie din 2009, câştigat la limită şi într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a împiedica depunerea şi judecarea unei contestaţii din partea PSD pentru anularea rezultatelor alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic şi reţinerea ilegală a unui senator social-democrat, care ulterior a fost demonizat mediatic şi urmărit penal până la arestarea şi condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupţie (alături de un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care se bănuia că a apelat în vederea înregistrării şi judecării contestaţiei respective).

La fel, primul adjunct al directorului SIE, generalul Silviu Predoiu, a fost acuzat că a coordonat ofiţerii SIE implicaţi în măsluirea votului din străinătate în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009, îndeosebi la ambasada României din Paris. Iar la adresa directorului STS, generalul Marcel Opriş, au fost lansate acuzaţii că serviciul pe care îl conducea a manipulat rezultatul alegerilor prezidenţiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009 în favoarea preşedintelui în funcţie, în cadrul unei operaţiuni având numele de cod “Taurul”.

Controlul altor servicii secrete

În ultimul manadat prezidenţial a lui Traian Băsescu SRI a reuşit să-şi impună un control tentacular şi asupra altor servicii secrete. În cursul anului 2009, în fruntea unităţii informative a SPP a fost numit, în urma unui concurs dubios , colonelul Costin Nedelea , un subaltern apropiat al generalului Florian Coldea, iar un alt subaltern al acestuia, locotenent – colonelul Marius Stere, a fost numit şeful unui serviciu din SPP. De asemenea, în vara anului2014 afost împuternicit la comanda serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne un alt subaltern apropiat al generalului Coldea, colonelul Gheorghe Nicolae. Sugestiv este şi că, în ultimii ani, George Maior şi Florian Coldea au insistat să se realizeze unificarea principalelor două servicii secrete ale României, SRI şi SIE, pentru a deţine un control total. Totodată, SRI a căutat să exercite un anumit control şi asupra Inspectoratului General al Poliţiei Române, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, care susţin că generalul Florian Coldea îl presa telefonic (îndeosebi pe TO) aproape zilnic pe chestorul Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, adresându-i diverse solicitări sau sugestii privind organizarea unor acţiuni de cercetare penală.

Controlul justiţiei

Controlul cel mai extins şi evident al SRI a fost exercitat însa asupra Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îndeosebi în perioada în care acestea s-au aflat sub conducerea doamnei Laura Codruţa Kovesi, când aceste instituţii au devenit anexe ale principalului serviciu secret al ţării. Nu întâmplător s-a vehiculat în ultimii ani că DNA a devenit Secţia Penală sau Divizia Penală a SRI. Este indubitabil că SRI a devenit principalul declanşator şi catalizator al anchetelor efectuate de DNA, care se bazează în principal pe înregistrările furnizate de acest serviciu. Se poate vorbi chiar de un rol discreţionar al SRI, şefii acestui serviciu având posibilitatea să decidă persoanele, instituţiile şi domeniile în legătură cu care să fie sesizată DNA, fiind plauzibile astfel recentele afirmaţii ale deputatei Elena Udrea că generalul Florian Coldea, care a fost şeful de facto al principalului serviciu secret, ajuns să deţină şi informaţiile şi cătuşele. Sunt veridice şi afirmaţiile deputatei Udrea privind relaţiile apropiate al generalului Florian Coldea cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, anterior procuror general al României, pe care subsemnatul le-am devoalat cu câţiva ani în urmă, în declaraţiile politice intitulate “Generalul Coldea, câinele de pradă al democraţiei” şi “Laura Codruţa Kovesi , procuror general din milă şi din mită portocalie”. În aceste declaraţii am arătat că această apropiere a fost confirmată de faptul că acestia au sărbătorit împreună ziua de naştere a generalului Coldea în seara zilei de 21 septembrie 2008, ocazie cu care au fost implicaţi într-un accident de circulaţie pe Bulevardul Ştefan cel Mare, cauzat de pierderea controlului volanului şi soldat cu avarierea gravă a autoturismului de serviciu pe care îl conducea primul adjunct al directorului SRI, faptă pentru care a primit rapid soluţie de neîncepere a urmăririi penale de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată în subordinea doamnei Kovesi.

Ilustrativ şi grav este că şefii SRI şi implicit ex-preşedintele Traian Băsescu au căutat să-şi exercite controlul asupra şefilor Parchetului General şi al DNA prin depistarea unor aspecte mai intime din viaţa acestora care-i făceau şantajabili. Astfel, Laura Codruţa Kovesi a putut fi şanatajată cu dosarul de urmărire informativă al fostului său soţ, Eduard Kovesi, om de afaceri din Sibiu, de care a divorţat după un an de la promovarea sa în funcţia de procuror general al României, după ce SRI l-a acuzat că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, devenit ulterior europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, Kovesi a putut fi şantajată cu dosarul de urmărire informativă a tatălui său, Ioan Lascu, care a deţinut timp de 30 de ani funcţia de procuror şef al Parchetului din Mediaş, oraş cunoscut ca fief al afacerilor cu gaz metan din România. SRI a căutat să îl şantajeze şi pe fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar, referitor la relaţia sa apropiată cu o subalternă pe care a promovat-o şefă de serviciu teritorial al DNA.

Influenţa şi implicarea SRI în activitatea parchetelor au fost devoalate recent şi de fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, care a declarat, după arestarea sa în megadosarul ANRP, că generalul Florian Coldea i-ar fi solicitat să-l informeze permanent despre evoluţia dosarului penal al omului de afaceri Ovidiu Tender, în cazul Rafo – Carom, lucru pe care l-a facut lunar prin note scrise personal pe coli A4 în biroul acestuia de la SRI. Sau, mai grav, Alina Bica a declarat că generalul Coldea i-a solicitat să găsească o soluţie de achitare a lui Ovidiu Tender, pe care tocmai ea îl trimisese în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată, dar i-a răspuns şi i-a promis acestuia că s-ar putea obţine doar o soluţie de condamnare cu suspendare condiţionată.

Generalul Coldea a căutat să-şi extindă tentaculele inclusiv asupra Ministerului Justiţiei, un subaltern al său din Direcţia SRI Dâmboviţa (Florin Andronache), fiind numit consilier al actualului ministru de justiţie, Robert Cazanciuc. Sugestiv este şi faptul că generalul Coldea a avut o influenţă considerabilă şi asupra preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, referitor la care există suspiciuni ca ar fi ofiţer acoperit al SRI.

Controlul presei

SRI a exercitat în ultimii ani un control fără precedent în epoca postcomunistă şi asupra presei din România. Fostul director George Maior a recunoscut, chiar cu mult aplomb, spre final de mandat că SRI a avut şi are ofiţeri acoperiţi în presă, fiind ilustrative în acest sens cazurile jurnaliştilor Valentin Zaschievici, fost redactor şef adjunct la Jurnalul Naţional, şi Robert Turcescu, fost realizator şi moderator la Europa FM, Realitatea TV şi B1 TV. SRI a fost implicat inclusiv în înfiinţarea şi finanţarea unor televiziuni, potrivit unor declaraţii recente ale deputatei Elena Udrea şi ale jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca moderator la Antena 3 şi B1 TV, iar ulterior ca director al posturilor de televiziune 10 TV şi Naşul TV. În acest sens Elena Udrea a afirmat că generalul Florian Coldea i-a solicitat fostului său soţ Dorin Cocoş să finanţeze cu suma de 500.000 euro postul de televiziune Romania TV, aparţinând deputatului Sebastian Ghiţă.

Iar jurnalistul Radu Moraru a afirmat recent că a fost sabotat de SRI când a înfiinţat postul de televizune 10 TV, la care s-a asociat cu patronul RCS-RDS, Zoltan Teszari, prin exercitarea de presiuni asupra acestuia pentru a renunţa la asociere, iar ulterior şefii SRI i-au sugerat să se asocieze cu omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Niro (arestat ulterior pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft). Totodată, Radu Moraru a afirmat că postul de televiziune Digi 24, înfiinţat şi finanţat de patronul RDS-RCS, s-ar afla sub controlul SRI în ce priveşte politica editorială. Moraru a mai dezvăluit faptul că, după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, directorul SRI George Maior i s-a confesat că s-ar fi bătut cu ”mogulii răi”, ceea ce constituie încă o dovadă privind imixtiunea SRI în presă, prin favorizarea respectiv defavorizarea anumitor trusturi media. Aşa se explică faptul divulgat de surse din serviciile secrete că, în cursul anului 2010, SRI a declanşat, cu concursul DGIPI si ANAF, o amplă şi insidioasă operaţiune de monitorizare şi de vulnerabilizare a presei centrale şi locale critice din România.

Controlul afacerilor

Apar tot mai multe dovezi că SRI a urmărit să aibă un control cât mai substanţial şi asupra zonei afacerilor. O dovadă concludentă în acest sens sunt afacerile înfloritoare, cuantificate prin contracte de sute de milioane de euro, ale deputatului Sebastian Ghiţă, cunoscut drept un apropiat al şefilor SRI şi devenit membru de bază al comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii a acestui serviciu, referitor la care au apărut zilele trecute documente privind posibila sa racolare de către un serviciu secret. Un început de dovadă îl constituie şi declaraţiile deputatei Elena Udrea privind relaţiile apropiate cu şefii SRI ale fostului său soţ Dorin Cocoş, care era invitat frecvent la sediul instituţiei, îndeosebi în zile de sâmbătă şi duminică. Un alt argument rezultat din afirmaţiile Elenei Udrea sunt relaţiile generalului Coldea cu omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fost deputat şi preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, căruia i-ar fi solicitat să finanţeze un institut de sondare a opiniei publice cu suma de 500 000 de euro pentru realizarea unui sondaj. Din declaraţiile fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, transpar relaţiile apropiate şi interesate dintre generalul Coldea şi omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat recent la o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Relevante în acest sens sunt şi afirmaţiile jurnalistului Radu Moraru privind relaţiile sefilor SRI cu oamenii de afaceri Zoltan Teszari şi Dumitru Nicolae, zis Niro, care patronau sau finanţau anumite trusturi media. Se cuvine acordată atenţie şi susţinerii lui Radu Moraru că şefii SRI au controlat lumea afacerilor cu concursul deputatului Sebastian Ghiţă, al preşedintului ANAF, Gelu Diaconu, şi al ministrului de interne, Gabriel Oprea.

Nu trebuie să suni un procuror, ci doar pe generalul Coldea

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat cu obstinaţie că n-a sunat niciodată vreun procuror pentru a influenţa vreo anchetă, dar nici nu era cazul având în vedere influenţa pe care generalul Florian Coldea, care-i manifesta obedienţă totală, o avea asupra procurorilor şefi de la Parchetul General şi DNA. Ca atare, Traian Băsescu nu trebuia să sune nici un procuror, fiind suficient să-l sune în legătură cu orice anchetă pe generalul Coldea.

Cum se explică faptul că SRI şi DNA au tergiversat sau au muşamalizat în timpul manadatelor sale anumite dosare privind privatizările strategice în care au fost implicati apropiaţi ai săi? Ilustrativ în acest sens este dosarul ALRO, în care foştii săi consilieri prezidenţiali Elena Udrea şi Theodor Stolojan, precum şi omul de afaceri Dorin Cocoş, au primit neînceperea urmăriirii penale de la un procuror apropiat şi promovat de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, după ce şeful Diviziunii Economice al SRI a refuzat să execute mandatele de interceptare telefonică a acestora solicitate şi obţinute de fostul procuror şef al DIICOT, Ciprian Anastasiu, care, din acest motiv, a fost dat afară din parchet de către procurorul general Kovesi, la stăruinţa generalului Coldea. Cum se explică faptul că SRI şi DNA nu i-au instrumentat nici un dosar fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, cunoscut drept un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu, al şefului Comunităţii Naţionale de Informaţii de la Palatul Cotroceni, Daniel Moldoveanu, şi al generalului Florian Coldea, în perioada în care a deţinut această funcţie, cu privire la implicarea sa în acte de corupţie sau de contrabandă cu carburanţi, ţigări, legume şi fructe, ş.a.?

Ori, cum se explică faptul că, în perioada marilor tunuri de la ANRP, în care funcţia de preşedinte al acestei instituţii a fost deţinută de pedelista Crinuţa Dumitrean (2009-2011), SRI şi DNA nu i-au instrumentat nici un dosar penal acesteia sau politicienilor şi samsarilor care au cauzat prejudicii estimate la circa 4 miliarde de euro? Mai mult, cum se explică faptul că, în a doua parte a anului 2012, în pofida solicitărilor oficiale, SRI nu a furnizat nicio informaţie Comisiei de anchetă a activităţii Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor pe perioada 2009-2012 (la care am deţinut funcţia de preşedinte), deşi ofiţeri de informaţii au semnalat că în timpul guvernării PDL a fost cauzat statului român un prejudiciu de mai multe miliarde de euro? Menţionez că, în data de 1 iunie 2012, am făcut o declaraţie de presă intitulată “Un nou risc de dispariţie: Crinuţa Dumitrean“, prin care am avertizat inclusiv SRI că prin retrocedările frauduloase de la ANRP a fost cauzat un prejudiciu de peste două miliarde de euro şi că exista riscul dispariţiei din ţară preşedintei Crinuţa Dumitrean, precum şi al distrugerii unor înscrisuri din arhiva acestei instituţii. Atunci directorul SRI George Maior a vituperat şi mi-a transmis că fabulez, printr-o cunoştinţă comună de la Cluj, dar ulterior toate aceste afirmaţii au fost confirmate: a fost stabilit un prejudiciu de patru miliarde de euro, Crinuţa Dumitrean a plecat o perioadă în SUA şi a existat o tentativă de incediere a arhivei ANRP (devoalată recent şi de şeful Guvernului din acea perioadĂ, Mihai Răzvan Ungureanu). Cum se explică faptul că SRI şi DNA nu au instrumentat niciun dosar legat de devalizarea aproape totală a Fondului Proprietatea, la care a devenit preşedinte al consiliului de administraţie fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitteinstein, cunoscut drept un avocat înfocat al şefilor Parchetului General, DNA, ANI şi SRI? Cum se explică faptul că, după legiferarea restitutio in integrum în 2005, SRI şi DNA nu s-au implicat mulţi ani în problema retrocedărilor frauduloase, care au atins valori de zeci de miliarde de euro şi au dobândit caracter de crimă organizată, prin constituirea unor reţele în care şi-au dat mâna moştenitori neîndreptăţiţi, afacerişti bogaţi, avocaţi, notari, judecători şi chiar ofiţeri de informaţii? Sau, cum se explică lipsa de preocupare a SRI şi DNA faţă de marile retrocedări frauduloase efectuate în Transilvania, sub tutela politică a UDMR, pe atunci aliatul la guvernare al PDL, către urmaşi ai foştilor grofi maghiari care au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică, după procesul optanţilor?

Afară, în stradă, cu câinele de pradă!

Domnule preşedinte, am căutat, cu posibilităţile mele limitate, să vă prezint mecanismul diabolic de control al instituţiilor fundamantale ale statului şi ale societăţii româneşti în ansamblu, care a fost pus în operă de predecesorul dvs. Traian Băsescu folosindu-l ca instrument principal pe generalul Florian Coldea, şeful de facto al SRI. După analiza celor prezentate în această scrisoare, cred că se poate spune că generalul Florian Coldea a fost câinele de pradă sau inamicul numărul unu al democraţiei româneşti, acesta făcându-se vinovat de încălcarea Constituţiei şi mai ales a drepturilor omului de-o manieră fără precedent după 1989. Afectarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale ale omului de către generalul Coldea, prin obedienţa manifestată faţă de fostul preşedinte Traian Băsescu, a constituit un risc pentru securitatea naţională şi impune schimbarea sa de urgenţă din fruntea SRI. Nu faceţi compromisul de a-l menţine pe generalul Coldea în funcţia de prim adjunct al directorului SRI. Deşi potrivit apropiaţilor săi este sperios din fire şi complexat, având probleme cu coloana vertebrală şi la propriu nu numai la figurat, prin ceea ce a făcut în calitate de şef de facto al SRI, generalul Coldea a ajuns să fie asemuit, inclusiv sub aspect psihosomatic, cu temutul Lavrenti Beria, fostul şef al NKVD (predecesorul KGB) în perioada cea mai atroce a dictaturii lui Stalin. Grav şi periculos este faptul că, în ultimii ani, în închipuirea lor, şefii SRI George Maior şi Florian Coldea au ajuns să se creadă mari geostrategic şi salvatori ai patriei, ceea ce constituie un precedent periculos. Să nu uităm că Maior a exhibat înalte aspiraţii politice, dorind să devină premier al României imediat după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, după demisia premierului Emil Boc la începutul anului 2012 şi după alegerile alegerile prezidenţiale din 2014 (în cazul în care acestea erau câştigate de Victor Ponta).

În concluzie, ca şi George Maior, generalul Coldea nu este de neînlocuit şi cred că poate fi găsit şi numit în locul său un ofiţer profesionist, vertical, onest, patriot şi atlantist, de factura generalului Ionel Ciucă, pe care l-aţi numit, după învestirea dvs. în funcţie, şef al Marelui Stat Major General al Armatei.

Senator independent

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.